2,516 matches
-
și înțeles în permanenta lui căutare și cercetare a Poeziei, cea pe care Vladimir Streinu o considera a fi „Știința Științelor". În această primăvară, la 23 mai, se vor împlini 108 ani de la nașterea criticului, istoricului literar, eseist, traducător și poet Vladimir Streinu, cel pe care E. Lovinescu îl considera a fi „numai poet, exclusiv poet, iremediabil poet". A debutat ca poet în prima lui tinerețe, iar în deplina sa maturitate, în chiar ultima sa zi de viață - 26 nov. 1970
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
nici o viață, o femeie care nu va naște niciodată trupuri doar nebunia de a avea mereu dreptate. Ofelia - tristețea ei ne spală de păcate și de jegul lumii dar rostul unei femei e să înnebunească pentru pierderea unor bărbați? Capcane-ale poeților cînd nu mai știu cum să-și seducă publicul prostit o vreme. Purtată de dorință, speranță, trape meșteșugite ale epocilor în care văluri cad, dar nu și fețe, inimi se prăbușesc nu și năravuri, vorbe se rostesc, dar nu și
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
Carmen Elisabeta Puchianu La Brașov trăiește o scriitoare de limbă germană, specimen rar azi în România; ea duce mai departe ștafeta generației de aur a tinerilor poeți germani ardeleni și bănățeni care s-au repatriat sau expatriat, o problemă dificil de definit..., mai simplu spus, au plecat din țară. Așadar Joachim Wittstoc nu e ultimul mohican. Iată că în România se mai scrie în limba germană și
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
toate lucrurile tale acesta este tremurul meu de seară în fața căruia nu spui nimic noaptea își ascunde gura ei roșie sub aripa dreaptă se culcă și ea cu noi toți până dimineață altfel nu va mai exista marianei marin dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii sub pernă poate groaza să intre ca un hoț printre principii să devină o spun cu mândrie adevăratul motiv
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
ta ne atinge ca mierea ne linge cuminte pe frunte indiferența ta e o bătaie din aripi după ce tai capul găinii și ea zboară lăsând urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost ieșirea noastră de incendiu dragă poetă Psalm Eu n-am liniște până când n-o să țâșnească Din tine lumina ca un smoc de vipere gata să îndure Beau un icetea în cinstea ta Glumesc cu prietenii de peste hotare Că va veni și ziua când împreună vom lucra
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
îmi zicea: - Iancu... - Iancule, mai ține o bucată de zahăr... Odobescu îmi dete două bucăți. De ce mi-a dat el două, în loc de una?... Ca să nu uit nici pînă azi că intuițiile lui Alexandru Odobescu m-au identificat?..." Destinul viitorului mare poet fusese citit pe o pagină albă, mai expresivă decît altele pentru ochiul clarvăzător. Faptele se petreceau prin 1887, așadar la 13 ani după o altă pagină albă - celebrul capitol XII din Psevdo-kinigheticos, "cel mai plăcut pentru cititor". Rămîne să ne
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
noi încleștări pe viață și pe moarte. Dar partitura era acum alta decât cea din urmă cu două săptămâni, iar stigatele de „Jos lliescu!“ nu mai erau smulse prin fraudă. De altfel, demonstrând încă o dată că rominul s-a nascut poet, din piepturile a mii de oameni răsunau acum și două versuri ce exprimau limpede programul lor politic: „Singură solufie,/ Înc-o revolufie!“. Cu luminile aprinse la toate ferestrele de la etaje, clădirea guvemului părea o cetate asediata, gata să cadă din moment
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Gheorghe Grigurcu Către sfîrșitul anilor ’50, cînd, student fiind la Cluj, revista Steaua îmi tipărea cu parcimonie versuri și recenzii, întîlneam în paginile prestigioasei reviste numele unei tinere poete care mi-a atras numaidecît atenția: Sina Dănciulescu. Tușele sigure ale începătoarelor sale stihuri indicau o vocație cu atît mai prețioasă cu cît ne aflam în deceniul celei mai joase căderi pe care a înregistrat-o vreodată creația literară românească
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
Iulia Popovici Apariția, la sfîrșitul anului abia încheiat, a cărții de dialoguri Ileana Mălăncioiu - Daniel Cristea-Enache era așteptată cu sentimente amestecate de lumea literară autohtonă, după ce Adevărul literar și artistic publicase cîteva fragmente, să spunem, incitante din ea. Poetă din generația lui Nichiata Stănescu (a debutat în volum în 1967), de o sensibilitate aparte, ale cărei versuri de după 1980 sînt un adevărat „document zguduitor al literaturii noastre într-una din cele mai penibile etape ale istoriei românilor” (Ion Negoițescu
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
lui Șerban Foarță, culmea artei sale, dincolo de câteva pastișe savuroase, e dată de ultimul poem din carte intitulat Balada doamnelor în vavil(l)onică transcripție, un exercitiu intertextual absolut, gratuit și suficient sieși, o capodoperă lingvistică. Iată ce poate scrie poetul magician lăsat, nesupravegheat, singur în biblioteca! Voi cita integral: „Sag mir welch’ ein Ort ist Miss / Italien, Floră la Română / îAëêéâéÜäçò káß Èáßò, / Sua cugina gran germană; / Ed Eco, pronta mă lontana, / Desus rivière ou sus étang / Der’n Schönheit
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
în off-side în felul acesta, evident că-ți vine să dai de toți pereții cu CNSAS-ul și cu legea deconspirării cu tot! Nu am decât două explicații la genul de comportament pe care, din nefericire, l-a ilustrat și poetul Doinaș: șantajul absolut ori nebunia absolută. Cum să recitești, astăzi, splendidele sale articole anti-comuniste și anti-securiste, publicate începând cu primele zile postdecembriste, până aproape de ultima clipă a morții? Cine le scria, cu adevărat? Omul a cărui distincție și rectitudine în
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
poetului, îi bruschează cu indignare: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura”13. Un panegiric însuflețit rostește istoricul Ioan V. Rusu: „Astăzi dar serbăm onoarea din urmă a unui poet celebru al națiunii noastre cel mai întâi poet laureat al națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
pentru prima dată caracterul profetic al celei mai bune părți din lirica sa: „Profet măreț sub soare de vița Romei veche/ Erede 15 al virtuții poporului faimos,/ În farmec de viață cu ani n-avu pereche/ Resonul 16 lirei tale, poete glorios!/ O nație în doliu îți cântă reînvierea/ Când corpul tău se pleacă țărânei în mormânt/ Tirana moarte aicea își arată puterea/ Geniu-ți însă o-nvie de-ți nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
ceea ce Cornel Ungureanu numește o „geografie literară”. Dar alături de aceștia apar și cîteva glorii ale poeziei din a doua jumătate a secolului XX, poeți originari din alte zone decît Moldova (Ștefan Augustin Doinaș, Gellu Naum, Mircea Dinescu). În schimb lipsesc poeți cel puțin la fel de importanți, lăsați probabil pentru volumele viitoare, în virtutea unei logici care îmi scapă (Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Șerban Foarță, Mircea Ivănescu, Mircea Cărtărescu). La Proză, accentul selecției cade pe ceea ce îndeobște numim „generația ’80”. Din generațiile mai vechi
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
intelectual se grăbeau acasă pentru a nu rata întîlnirea cu vocea baritonală a lui Iosif Sava a trecut, probabil, definitiv. Dacă nu cumva, peste noapte, televiziunea română își va descoperi propriul ei Bernard Pivot. Robert Șerban este un (încă) tînăr poet din Timișoara care, de cîțiva ani, realizează la un post local de televiziune un talk-show pe teme culturale intitulat A cincea roată. Patru sute de personalități ale culturii contemporane s-au perindat în ultimii ani pe la microfonul postului Analog TV, emisiunea
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
ucigașii. Frate bun/ De moarte-mi ești. M-ai întrebat/ Dacă pe mână mi-ar plăcea să-mi curgă/ Sângele sacrificiului. Ei, bine, îl iubesc,/ Prin el îmi pun aripi ieșite din oul șoimului". Mirean, ludic, religios, volubil, versatil, proteic, poetul cărturar de la Chartre este tot una cu poezia sa.
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
Marius Chivu Frumoasa postfață semnată de Simona Sora, care însoțește această a treia carte de poezie a Adelei Greceanu, surprinde chiar și fără a insista o trăsătură esențială a scriiturii tinerei poete. Aparținând biologic generației foarte vizibile de poeți lansați în ultimii ani, discursul poetic al Adelei Greceanu își revendică marca personală printr-un fel de implicare detașată, în sensul că poezia este în primul rând o chestiune de ordin intim. Nu
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
literare) și pretenții (existențiale), mai mult sau mai puțin justificate, pot rata frumusețea vorbelor și a gesturilor primare fără să înțeleagă măcar ce au pierdut. Un pariu uriaș și curajos al acestei poezii, remarcabil prin comparație cu teribilismele celor mai mulți tineri poeți de azi. Aflată în căutarea identitățiii bune și implicit a unui mod de comunicare completă, acea "înțelegere drept în inimă" care din 2 face 1, vocea lirică se situează de la început într-un indirect dialog cu dublul ei mut, dar
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
dea pesedeilor prilejul de-a se îmbăia erotic în valurile de mulțimi, salvarea acestor monumente originale n-are absolut nici un sorți de izbândă. Să fim, însă, optimiști. Poate că vreun iubitor de cultură străin se va oferi să dezhumeze osemintele poetului alungat a doua oară din istorie și le va depune într-un loc demn de uriașa lui personalitate. Poate fi chiar vreun turc cu inimă milostivă și, cine știe, sabia de cuvinte a lui Blaga va odihni cândva lângă sabia
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
crepusculară, inventivitatea măștilor și codul etic tulburător care adie în majoritatea textelor. Iată un exemplu: "Eclipsă de lună de soare/ sau val de ninsoare/ umbrindu-te acoperindu-mă/ cu lumina din undă/ ruginie rotundă". Cuvintele-cheie sau nucleele semantice ale universului poetei amintesc fie de climatul bacovian, fie de maniera expresionistă a țipătului surdinizat și stilizat. Aproape toate metaforele sunt expresia negativării lumii, a sfârșitului de lume iminent, a îmbolnăvirii de moarte a creației, o dată cu drama personală (pierderea fiului Cătălin, la vârsta
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
Într-una se mănâncă prăjituri,/ Și-n altă se mănâncă scriitorii." NICOLAE IORGA Când academicienii vorbesc prea mult De ce vorbesc așa de lung,/ Când academicieni ajung?/ Fiind un corp nemuritor,/ Ei au eternu-n fața lor." AL. MACEDONSKI "Lui G. Bacovia Poete scump, pe frunte porți mandre foi de laur,/ Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur." MARIN SORESCU "Nedumerire lingvistică De se vor găsi, departe,/ Oameni pe planetă Marte,/ Cum vor fi numiți de noi:/ Marțieni sau... marțafoi?"
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
așteaptă nimic de la Dl. Petrescu. Nici măcar o carte bună. l Cu întîrziere ne parvin Caietele Ion Negoițescu 3 și 4 tipărite de revista DIALOG de la München a dlui Ion Solacolu. în ele, găsim corespondența din primii ani de exil a poetului și criticului, cele mai multe către Emil Simiu din anii "77-"92, precum și un text al dlui S. Damian reluat din revista noastră (dar nu din numărul indicat, eronat la p. 41) și un dialog Ion Solacolu-S. Damian despre "protagonistul" Caietelor. l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
pot permite. Unul dintre ei e Wong Kar-wai. Wong Kar-wai, violența melancoliei Cannes-ul 2004 a asistat la o perturbare fără precedent în programul proiecțiilor, pentru că n-au sosit la timp copiile filmului lui Wong Kar-wai, din competiție, "2046". Cineastul poet din Hong Kong a cucerit Cannes-ul, acum patru ani, cu "In the Mood for Love". întrebat despre cauzele întîrzierii, coproducătorul francez al acestui film asiatic a explicat, nu lipsit de umor, că Wong Kar-wai n-a terminat în viața lui
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
elegiei, din Poeme de amor, volumul emblematic al generației optzeciste, cel amînat la apariție, în 1982, din pricina acuzației de obscenitate. Aici s-a deschis, în jocul meu, volumul întîi din Plurivers. Postmodern, hazardul a vrut ca Mircea Cărtărescu să fie poet și visător incurabil. Mă văd nevoit să subscriu afirmației făcute de Paul Cernat în postfața ce încheie volumul al doilea al ediției de față: La poezie, Mircea Cărtărescu nu a renunțat de fapt niciodată... Literar vorbind, gestul antologării are conotații
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
mai țină multă vreme." Verdict definitiv al despărțirii, al despărțirii prin însumare? Gest firesc al oricărui visător care privește, pe jumătate nostalgic, pe jumătate detașat, înapoi? Epilog sau punct de suspensie?... Postmodern, hazardul a vrut ca Mircea Cărtărescu să fie poet și visător incurabil.
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]