87 matches
-
în descompunere, precum și a incursiunilor grupărilor comuniste ale Rusiei Sovietice care activau în Ucraina, conducerea României a fost nevoită să folosească armata pentru a apăra populația Basarabiei. În anul 1918, sosind la Drochia și mai apoi la Hotin, generalul Stan Poetaș a organizat unitățile militare în așa fel încât să nu fie atacate prin surprindere de bandele bolșevice. Situația era foarte complicată. Râul Nistru era înghețat și unitățile teroriste treceau liber în Basarabia. În nordul Basarabiei, după cum scrie istoricul român Costin
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
era concentrată banda lui G.I. Bărbuță. La 5/18 ianuarie 1919 au fost primite anumite informații despre pregătirea bandelor bolșevice și petliuriste de a trece Nistrul. S-au luat măsuri de întărire a frontierei. La orele 9 dimineața generalul Stan Poetaș a primit informații că bolșevicii au trecut Nistrul și în alte sate de frontieră. Trupele române au fost atacate din spate, mai exact din unele sate unde populația ruso-ucraineană s-a răsculat. Văzând că situația este complicată, generalul Stan Poetaș
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
Poetaș a primit informații că bolșevicii au trecut Nistrul și în alte sate de frontieră. Trupele române au fost atacate din spate, mai exact din unele sate unde populația ruso-ucraineană s-a răsculat. Văzând că situația este complicată, generalul Stan Poetaș a decis să inspecteze sectorul din dreapta Batalionului 2 din Regimentul 34 Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
Infanterie. S-a îndreptat pe șoseaua Otaci-Călărașeuca. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către oamenii din banda lui G.I. Bărbuță. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. Cercetările ulterioare au stabilit că generalul Stan Poetaș a fost ochit de către un bandit rusificat din banda lui G.I. Bărbuță - un oarecare S. Fosu. Acest S. Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
Fosu a fost prins, judecat și condamnat la moarte în anul 1929, iar G.I. Bărbuță și bandiții lui au fost prinși și executați de către forțele hatmanului Simon Petliura dincolo de Nistru. Istoricul Constantin Kirițescu a scris astfel despre moartea generalului Stan Poetaș: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”. În această zi de 11 ianuarie 1919, „corpul mult regretatului comandant Poetaș a fost dezgropat din zăpadă, depus în sicriu și evacuat spre Soroca”. A fost înmormântat la 14 ianuarie 1919 în orașul Soroca. În perioada interbelică o serie de acte administrative au încercat să cinstească memoria generalului:
Stan Poetaș () [Corola-website/Science/326258_a_327587]
-
unei vieți economice și comerciale protejată de invaziile străine. Sute de ani orașul Soroca a fost centru comercial, meșteșugăresc și agricol al Principatului Moldova. Un nume uitat astăzi, ca și ale altor eroi căzuți pentru neam și țară, generalul Stan Poetaș a plătit cu viața lupta sa pentru România Mare. Am mai avut și alți generali căzuți pe câmpul de luptă, ca și generalii Praporgescu și Dragalina în primul război mondial, sau generalul Ion Sion căzut cu arma în mână la
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Am mai avut și alți generali căzuți pe câmpul de luptă, ca și generalii Praporgescu și Dragalina în primul război mondial, sau generalul Ion Sion căzut cu arma în mână la Stalingrad, în al doilea război mondial. Dar generalul Stan Poetaș a căzut în 1919, într-un război ciudat, interzis de istoriografia comunistă și ignorat cu desăvârșire de către istoricii noștri de după 1990. Fiindcă a fost un război, un război crunt, pe viață și pe moarte, în care cele mai elementare reguli
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Femeiea, eterna poveste... (1945) este o încercare nereușită de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter de proză memorialistică - Întâmplări din vacanță, Generalul Stan Poetaș - sau sunt mici „fantezii”-, crochiuri, portrete lirice, pamflete. Povestea unei vieți nefericite era și subiectul „dramei în 4 acte” Străinul, jucată la Calafat, în 1923. A. a publicat și câteva broșuri - Puncte de întuneric și lumină în trecutul neamului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
și grănicerilor români. Punctul culminant a fost atins la 10 ianuarie 1919, când, în zona Hotin-Soroca s-a declanșat „prima revoluție comunistă din Basarabia”, neutralizată după 10 zile de către armata română. În timpul atacului și-a pierdut viața și generalul Stan Poetaș, unul din bravii ofițeri români din primul război mondial. În cursul anului 1919, organele informative române au descoperit 13 nuclee teroriste și au arestat 327 de persoane. Anul următor numărul organizațiilor identificate s-a ridicat la 22, ocazie cu care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sexuală a omenirii, București, 1947; Peregrinari europene. Zece capitale, București, 1947; Georg Fr. Nicolai. Un sabio y un hombre del porvenir, Buenos Aires, 1949; Ștefan Zweig: cazador de almas, Montevideo, 1952; Sud-America. Poeme (1948-1954), pref. Narcos Lijtenstein, Montevideo, 1954; Profetas y poetaș, Buenos Aires, 1955; Testigo de mi tiempo, Montevideo, 1961; Obras. La paz del hombre. La literatura, el arte y la guerra, Montevideo, 1961; Mărturii de ieri și de azi, pref. Arian Banta, Țel Aviv, 1962; Alte mărturii de ieri și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
succes, mătușa mea și-a revenit complet, aceeași ca și înainte, vioaie, glumeață, inimoasă, fără a se mai putea face vreo legătură între cele două ipostaze ale ei. Bunicii s-au mutat în fine din Strada Călugărițelor în strada General Poetaș nr. 23, nu prea departe de acolo, dar ceva mai departe de centru, în casa pe care și-au cumpărat-o. Încă o „afacere“ a popii din Diug! El voia să lase fiecăruia dintre urmași, să-l înzestreze pe fiecare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu înainte de a-mi lua un întreg interogatoriu asupra cărții și autorului (ce-oi fi știut eu oare să-i spun?) și cerându-mi să vadă cartea după ce o achiziționez. În afară de bunici, s-au mai instalat în casa din General Poetaș, în camera de la stradă, unchiul meu Coriolan, medicinistul, deja asistent la Catedra de medicină legală, iar în camerele vecine cu el, mătușa mea Virginia cu copilașul ei. Mai erau acolo, în alte câteva camere, o familie de evrei (aveau un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de mână și să mai poarte o dată ghips: alunecase și a căzut, în grădină, când stropea florile. Ultima clasă primară am terminat-o tot la Cluj, la o școală de pe strada Paris, în apropiere de casa bunicilor, de pe strada General Poetaș, unde ne-am instalat și noi. Tatălui meu îi reușise în fine să se transfere iarăși în capitala Transilvaniei, astfel că pentru trimestrul final am fost încredințat institutorului Nana, părintele viitorului chirurg. Ocupam acum locuința închiriată înainte de familia de evrei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am căpătat-o, tot atunci, prin Lola Montez - înainte cu mult de a-l visa pe Ludovic al II-lea), lecturi de taină (closetul, podul sau ascunzișurile grădinii) pe măsura bordelului care se aciuase iarăși în casa din strada General Poetaș (moștenind, sub cu totul altă formă și sub altă istorie, pe cel de pe vremea când strada se numea Dézsma utca). Se produseseră, între timp, schimbări în vagoanele Cotuțeștilor, care încetaseră a se conforma formulei „vagon“ prin adaos de clădiri laterale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de cine?) asistam la raliul de pe Calea Feleacului (participa și o persoană regală). Pe tinerelul drăguț și filfizon, cu fața nedormită, buhăită și unsuroasă, cu cearcăne negre-albăstrii sub ochii împăienjeniți - care părăsise deja de câtăva vreme pe cucoana din strada Poetaș -, l-am privit, în mulțimea de gură-cască de pe marginea șoselei, ce aștepta să mai treacă vreun concurent, ca pe imaginea perdiției, a depravării pretimpurii, ca pe „junele corupt“ din lupanare, și așa mi-a rămas întipărit în amintire. „Damă cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în care profesorul Petru Pînzaru (trimis, probabil, de la Centru) a încercat să-l minimalizeze în fața noastră, a redactorilor celor două publicații băcăuane, pe Mircea Dinescu. „Cine atacă partidul?”, a întrebat el disprețuitor. Și a răspuns: „Acest «Boabă de piper», un poetaș, absolvent al Academiei «ștefan Gheorghiu» cu o teză de licență despre reportaj de numai 25 (douăzeci și cinci) de pagini și fără bibliografie!” Odată pornit, a continuat să-l atace la fel de vehement: „Un asemenea ins, suferind de imaturitate politică, nu are cădere
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dilthey, Wilhelm, De Leibniz a Goethe [De la Leibniz la Goethe], México, Fondo de Cultură Económica, 1945. Dorfles, Gillo, El devenir de las artes [Devenirea artelor], México, Breviarios Fondo de Cultură Económica, 1963. Eliot, Ț. S., Sobre la poesía y los poetaș [Despre poezie și poeți], Buenos Aires, Ed. Sur, 1959. Enciclopedia Salvat de los grandes temas de la música [Enciclopedia Salvat a marilor teme ale muzicii], Pamplona, Salvat S. A. de Ediciones, 1983. Ferraté, Juan, Dinámica de la poesía [Dinamismul poeziei], Barcelona, Ed. Seix Barral
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
arco y la lira [Arcul și lira], México, Fondo de Cultură Económica, 1986, p. 2. 63 Paul Valéry, Introducción a la poética [Introducere în poetica], Buenos Aires, Ed. Argos, 1944, p. 85. 64 Ț. S. Eliot, Sobre la poesía y los poetaș [Despre poezie și poeți], Buenos Aires, Ed. Sur, 1959, p. 19. 65 Ștefan Zweig, El secreto de la creación artística [Secretul creației artistice]. Apud J. Plazaola, Introducción a la estética, secțiunea antologica, p. 454. 66 Apología de Sócrates [Apologia lui Socrate]; în
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Istoria literaturii italiene, București, Editura pentru literatură universală, 1965, pp. 401-402. 144 "dense las reglas con buen órden, con estilo fácil, con palabras que todos entienden; y en poco tiempo los que no saben, qué cosa es poesía, se formarán poetaș." "Aun las mugeres pueden instruirse fácilmente en la poesía, con tal que tengan mediano talento, y sepan leer y escribir." Juan Francisco de Masdeu, Arte poética fácil [Artă poetica practică], Valencia, Oficina de Burguete, MDCCCI, p. 1; s. n. 145 Fedro
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
are literatura română în lumea mare? Eu nu înțeleg ce se vrea de la această întrebare, reiterată de atîtea și atîtea ori! Atîta vreme cît există numai mici "coterii" care să prezinte ici și colo (nici măcar nu zic să "impună") un poetaș sau un romancieraș, într-un tiraj derizoriu, atîta vreme cît, pe de altă parte, se așteaptă ca "lumea mare" să se prosterneze în fața unei istorii lungi și fastidioase începînd cu cronicile lui Macarie, Eftimie și Azarie, scrise în etern-pierzătorul dialect
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
crimă! Întreaga lume-a ta o să dispară Viața ta va deveni amară Ruine-n flăcări vei zări pe drum Și omul alb se va preface-n fum. Femeia ta va spînzura legată Cu capu-n jos, cu fustă sfîșiata Și poetași jegoși îi vor da roată Făcînd cu toți pe Charlie Manșon... Dați-mi zidul din Berlin, Dați-mi monstrul din Kremlin, Dați-mi pe Crist Sau dați-mi Hiroshima. Distrugeți fetușii, pe toți Oricum nu veți avea nepoți Căci viitorul
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
străzile Ionescu Atanasie, Sergent Pâronașu, Locotenent Ionescu Baican, Ștefan Sorescu, Pompiliu Manoliu, Arhitect Hârjeu, Arhitect Săvulescu, Arhitect Mandrea, Apostol Mărgărit, Mircea Bădescu, Teodor Speranția, Învingătorilor, Delea Nouă, Ștafetei, Patrulei, Cireșului, Borangic, Inișor, Bâlciului, Vitejiei, Vălătucului, Mieilor, Frunzei, Teleajăn, fost Stan Poetaș. Pe strada Teleajăn, fost Stan Poetaș, este unul care crește capre și le vinde laptele. Tot pe strada Teleajăn, În curtea Fabricii de Mentosan, frații Rățaru joacă lapte gros. Mănânci Mentosan și joci lapte gros cu frații Rățaru, Îți mototolești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Ionescu Baican, Ștefan Sorescu, Pompiliu Manoliu, Arhitect Hârjeu, Arhitect Săvulescu, Arhitect Mandrea, Apostol Mărgărit, Mircea Bădescu, Teodor Speranția, Învingătorilor, Delea Nouă, Ștafetei, Patrulei, Cireșului, Borangic, Inișor, Bâlciului, Vitejiei, Vălătucului, Mieilor, Frunzei, Teleajăn, fost Stan Poetaș. Pe strada Teleajăn, fost Stan Poetaș, este unul care crește capre și le vinde laptele. Tot pe strada Teleajăn, În curtea Fabricii de Mentosan, frații Rățaru joacă lapte gros. Mănânci Mentosan și joci lapte gros cu frații Rățaru, Îți mototolești uniforma și seara târziu te Întorci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
avocat, țipă principele isterizat, sau senator... Gesticulează violent: — Chiar și guvernator de provincie... Se oprește scurt și scuipă disprețuitor la picioarele flaminului. Un gest care nu-l caracterizează. — A preferat în schimb să fie un versificator mărunt. Se strâmbă: — Un poetaș la modă. Împunge un deget acuzator în pieptul lui Publius Maximus: — Și pentru asta a plătit. Marcia Medullina s-a abținut până acum. Izbucnește acră: — Nu pentru asta a plătit. Știi prea bine, nu te mai preface. Scoate-ți masca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]