2,275 matches
-
nu există la noi versuri mai frumoase închinate fundului iubitei decît cele din Sonetul XXVII. Dacă fantezia este transcenderea limitei eroticului, dăruirea/primirea plăcerii este un ritual al cărui secret ține de concretețea și unicitatea detaliului corporal. Aceasta ar fi poetica & erotica acestor sonete. Lăsînd ipocrizia la o parte și fără a fi cinici, să recunoaștem că astăzi ne închipuim cu greu dragostea fără sexualitate. Filozofii au remarcat că în sexologie trebuie căutat modelul ontologic al gîndirii contemporane și, implicit, metafizica
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
albastru (Editura pentru Literatură), susținând poate cu prea multă consecvență același crez poetic, nu e mai puțin adevărat faptul că, în timp, discursul poetic al Angelei Marinescu a câștigat în directețe (la început poemele sunt, prin comparație, mult mai reținute). Poetica voluptății maladive � câtă boală, atâta poezie! � a Angelei Marinescu a reușit la noi, cu un plus de tensiune thanatică, vizionarism sumbru și virulență lexicală aluvionară față de Bacovia, să contureze mecanismul perfect al bolii ca resort al versului. Sensibilitatea maladivă, cultivată
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
nu m-am scuturat bine de glasurile nopții,/ de glasurile și chipurile din vis ale nopții,/ că dimineața îmi bate la ușă. Mai întîi, timid,/ cu cîteva frunze care și-au luat viața pe cont propriu,/ la fel ca mine Poetica, de la prima literă la cîntecul sturzului,/ de la întunericul începutului pînă la dimineața/ care îmi bate la ușă.(...) Dimineața se ține de mine pas cu pas de parcă/ mi-ar face curte. De fapt, eu trăiesc în îmbrățișarea ei/ ceas de ceas
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
dacă n-aș sta de strajă, clipă de clipă de strajă,/ ele m-ar ciuguli nerv cu nerv și vers cu vers./ Pînă la ziua dintîi m-ar ciuguli,/ cînd întuneric era deasupra adîncurilor/ și Duhul Domnului plutea peste ele" (Poetica). Asistăm astfel la o mișcare centrifugă a eului poetic, care, identificat cu toate cele ce ființează, se dilată în spațiu și timp pînă în preajma dumnezeieștilor obîrșii ale universului. Ieșit din sine prin extaz liric-spiritual, bardul se rostește prin mijlocirea textului
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
al ideologiei răspândit de mass-media, viața socială era drastic limitată datorită constrângerilor de tot felul. Iar copiii se nășteau și creșteau în acest mediu. Dintre cele patru voci, cea a lui Paul Cernat pare cea mai furioasă tocmai pentru că în poetica evaziunii absolute se poate ghici cel mai amar dispreț față de uniformizarea socială și psihologică. Paul Cernat creează practic un personaj îcuminteî care își plimbă prin societate o identitate convențională, în vreme ce gândurile și acțiunile sale sunt profund subversive. Supravegherea Securității, devenită
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
foarte mult cu Zadarnică e arta fugii a lui Dumitru Tepeneag, micul roman construit, la rându-i, după principiul muzical al unei fugi. Dan Zavulovich folosește, prin urmare, întregul arsenal al scriiturii fragmentariste: acronologia, reluarea unui motiv/refren, reformularea ș.cl., poetica de creație fiind cea a variației permanente. Spațiul și timpul „acțiunii“, ca și personajele, de altfel, sunt (des)compuse în/din unități interșanjabile, textul constituindu-se redundant-aglutinant, ca un haos atent supravegheat. Iată cum se deschide secvența Allegro a acestei
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
său spectacol, reflectat de oglinzile marelui teatru din jurul său, al operelor. În cărți, însă, devine sobru ca un raft de bibliotecă.” (p. 94) Mă voi opri, în continuare, la două comentarii, ambele despre postmodernism, primul la cartea lui Liviu Petrescu Poetica postmodernismului, al doilea la volumul de interviuri al Mihaelei Anghelescu Irimia, Dialoguri postmoderne, unde am găsit câteva idei numai bune de dat mai departe. Plecat de la constatarea că Mircea Cărtărescu nu citează în Postmodernismul românesc studiul profesorului clujean, Ștefan Borbély
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
dimpotrivă sporește, un atașament emoțional. Căci în măsura în care antipoezia e o ironie la adresa poeziei, ea ni se înfățișează adesea, în chip compensator, vascularizată, în pofida asperităților ei, de-o sensibilitate existențială care se poate dovedi o față acceptabilă a “sentimentului” devalorizat de poetica modernă. Paradoxal, ironia care e o aneantizare, se țese din materialități mărunte dar palpabile, din gesturi anodine dar precise, care transmit fiorul vieții: “Umerașele nichelate susțineau povara veșmintelor de zi cu zi,/ care ne feresc să părem mai goi decît
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii ființei), În fine, sufletul-copil cu „carnea flagelata”, ura din jur ș.a. nu l au deturnat și nu l-au Înrăit, găsind, finalmente, tămăduirea
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și János Pilinszky (K.Szitár); Omul timpului nou în opera lui S. Natzume și F. Dostoievski ( G.Kobayashi). Începînd cu cel de-al doilea simpozion, cel din 1973, de la Sankt-Wolfgang (Austria), în centrul lucrărilor și al dezbaterilor a fost promovată poetica și studiile comparate. În prezența somităților D. Tzijevski, N. Nilsson, R. Wellek, acest lucru a fost inițiat pe atunci de tinerii cercetători Rudolf Neuhauser, Wolf Schmid și subsemnatul; ridicînd această problemă în cadrul dezbaterilor, am militat pentru prioritatea poeticii față de problema
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a operei. Mărturie stă simpla enumerare a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
a comunicărilor din această arie tematică: Poetica ambiguității și a sugestiei la Dostoievski (N. Așimbaeva), Arta narațiunii și genul în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce este Clasic?" Influența internațională a lui Dostoiesvki - perspectivă taxonomică (H.-J.Gerigk), Poetica cuvîntului și a genului la Dostoievski în manuscrisele romanului Invierea de Lev Tolstoi (Iakubovici), Poetica tăcerii în universul artistic al lui
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
în romanul Demonii (R. Belknap), Ritmul în proza lui Dostoievski (V. Borisova), Pelerini, hoinari, pribegi în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce este Clasic?" Influența internațională a lui Dostoiesvki - perspectivă taxonomică (H.-J.Gerigk), Poetica cuvîntului și a genului la Dostoievski în manuscrisele romanului Invierea de Lev Tolstoi (Iakubovici), Poetica tăcerii în universul artistic al lui Dostoievski în contextul culturilor (R.Kleiman), Antropologia literară a lui Dostoievski (Á.Kovács), Aspecte semantice ale identificării textului (K.
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
în romanele lui Dostoievski (N. Budanova), Poetica sinecdoh-ei la Dostoievski (P Fokin), "Ce este Clasic?" Influența internațională a lui Dostoiesvki - perspectivă taxonomică (H.-J.Gerigk), Poetica cuvîntului și a genului la Dostoievski în manuscrisele romanului Invierea de Lev Tolstoi (Iakubovici), Poetica tăcerii în universul artistic al lui Dostoievski în contextul culturilor (R.Kleiman), Antropologia literară a lui Dostoievski (Á.Kovács), Aspecte semantice ale identificării textului (K.Kroó), Formule narative ale Subteranei în Lolita de Nabokov (D. Martinsen), "Aromapoetica" în universul artistic
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
de un spirit teoretic de anvergură. Poezia sa, dincolo de faptul că, în bună măsură, își conține propria poetică, e acompaniată de un spirit reflexiv, sincronizat cu temele modernității poetice. Spiritul teoretic doinașian poate fi urmărit în cel puțin trei secțiuni: poetica și poietica poeziei, poetica traducerii și conceptul de modă poetică. Una din operele sale teoretice fundamentale, Orfeu și tentația realului, dezvoltă subtile relații între spiritul poetic și real. Poate fi considerată chiar un manual/tratat despre nașterea realului poetic. Spiritul
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
de anvergură. Poezia sa, dincolo de faptul că, în bună măsură, își conține propria poetică, e acompaniată de un spirit reflexiv, sincronizat cu temele modernității poetice. Spiritul teoretic doinașian poate fi urmărit în cel puțin trei secțiuni: poetica și poietica poeziei, poetica traducerii și conceptul de modă poetică. Una din operele sale teoretice fundamentale, Orfeu și tentația realului, dezvoltă subtile relații între spiritul poetic și real. Poate fi considerată chiar un manual/tratat despre nașterea realului poetic. Spiritul poetic și realul reprezintă
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
Lermontov la o sumedenie de poeți considerați, nu întotdeauna pe bună dreptate, creatori de mînă a doua, punctînd orientarea ei către proza realistă. Nesocotirea acestui moment poate duce la subaprecierea unor elemente "naturaliste" sau, mai exact, prerealiste, marcînd, de exemplu, poetica cu totul specială a Călărețului de aramă a lui Pușkin. Atingînd în treacăt acest moment, Cornelia Cîrstea pedalează, în analiza poemului respectiv, doar pe "temeiul clasic al romantismului" pușkinian. Discuția ceva mai amplă despre deschiderea operei pușkiniene spre poetica realismului
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
exemplu, poetica cu totul specială a Călărețului de aramă a lui Pușkin. Atingînd în treacăt acest moment, Cornelia Cîrstea pedalează, în analiza poemului respectiv, doar pe "temeiul clasic al romantismului" pușkinian. Discuția ceva mai amplă despre deschiderea operei pușkiniene spre poetica realismului își găsește locul în cadrul analizei romanului în versuri Evgheni Oneghin; caracterizat ca o operă aflată "la confluența romantismului - ca aspect și stare de spirit și construcție tipologică - cu realismul - ca viziune totalizatoare a vieții și ca discurs narativ, detașat
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
un moment dat, sîcîitoare și totuși cititorul este tentat să citească pînă la capăt. Andrei }urcanu, pe care îl vedeam, cîteva decenii în urmă, la începuturile activității sale scritoricești, ca pe un foarte promițător critic literar, vine acum, în Ars poetica, cu niște mărturisiri asupra crezului său poetic și cu cîteva "indiscreții" despre propriile sale realizări. El crede că, în scrisul său, "Grei, fagurii se-amestecă / cu fiere, / curg sîmburii, / în suflet călător prind colte, / grimase și himere / strivite pier de
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
serios. Dacă, așa cum poetul (?) se spovedea într-un interviu, poezia e doar un joc de-a cuvintele, atunci e și firesc să nu i se ceară mai mult. De altfel, una din scrierile sale din antologie se întitulează Am ars poetica. Deși, chiar în acea pasiune pe care lehamitea a făcut-o scrum, încă mai pot fi întîlnite cîteva sclipiri care arată că, fie și așa anemică și blazată cum e, poezia sa nu ar fi bine să fie neglijată. Mi-
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Horia sunt surogate ale lui. Scrutarea micilor abisuri e un exercițiu pregătitor pentru scrutarea marelui abis. Complicitatea lui Horia cu Paul Klee trebuie înțeleasă pe această direcție: amândoi sunt exploratori ai abisului. Horia însuși explicându-l pe Paul Klee explică poetica romanului: "Toate formele acestea sparte oglindesc sfărâmarea sufletelor noastre. Artistul a văzut dezintegrarea ființei umane" (p. 158). Abisul devorează într-un mod respingător umanul. Și cum poate fi acest peisaj decât înspăimântător și dezgustător? Romanul lui Dan Stanca ne îndeamnă
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie ritmică a jocului, am luato oare dela Grecii vechi
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească atât de nesigur și ezitant în transpunerea ideilor filosofice kantiene în limba română? Cum este posibil ca Eminescu să folosească o terminologie atât de ciudată, uneori rebarbativa, lăsând a se înțelege că am avea nevoie de o reîntoarcere la
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
limbă filosofica, al lui Eminescu, nu ar fi fost atenuat, inhibat sau „domesticit” de tendința contrară de uniformizare, simplificare și unificare terminologica, ce a condus, în mod inevitabil, si la o sărăcire a vocabularului filosofic. Desigur, invenția și creația lexicala poetica nu sunt și nu pot fi un substitut pentru gândirea filosofica autentică, dar lecția eminesciana ne arată că acest impuls originar, creator de termeni și de limbaj este „instinctul filosofic cel bun” (Noica), ce ne ajută să dezvoltăm un limbaj
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Rotenberg-Uzunov din București. Delicate și profunde, un exercițiu de explorare a lumii pornind de la sofisticate resorturi interioare, fotografiile incluse în această expoziție cu vânzare constituie un mix contrastant, pornind de la discrepanta dintre griul unui cartier pierdut la marginea Bucureștiului și poetica subtilă a imaginilor, de la geometria urbană, la sălbaticia impredictibila a naturii. Momente de inspirație într-un sezon plin, fotografiile au fost realizate în timpul filmărilor pentru „Dincolo de calea ferata“, cea mai recentă producție a regizorului Cătălin Mitulescu, o poveste misterioasă și
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]