159 matches
-
satului Pogănești constituie 2041 ha dintre care terenuri agricole 1267.56 ha (arabile 1267.63 ha, multianuale 191,93 ha). Numele de localități, însuși toponimia nu sunt de loc întâmplătoare, ele fiind generate de anumite cauze. Cât privește numele de Pogănești încă nu s-a ajuns la o unică versiune. Versiuni sunt mai multe. Una dintre ele ar fi că denumirea ar proveni de la numele întemeetorului satului, cu toate că diferite izvoare indică diferiți întemeetori. Reeșind din aceasta, conform uneia din versiuni ar
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
ajuns la o unică versiune. Versiuni sunt mai multe. Una dintre ele ar fi că denumirea ar proveni de la numele întemeetorului satului, cu toate că diferite izvoare indică diferiți întemeetori. Reeșind din aceasta, conform uneia din versiuni ar fi, că denumirea satului Pogănești ar fi provenit de la un oarecare Pogan, iar după spusele bătrânilor, denumirea ar putea proveni de la numele boierului Pogănescu. O teorie aparte ar fi și aceea că denumirea provine și de la unitatea de măsură „pogon” (o jumătate de hectar care
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
o jumătate de hectar care putea fi arată cu boii în decurs de o singură zi). Pare a fi o teorie destul de credibilă deoarece această unitate de măsură era folosită de români pretutindeni și de aceia cred că numele de Pogănești este întâlnit nu numai în Republica Moldova, dar și în România în județele Hunedoara, Timiș și Vaslui. În afară de satul Pogănești în județul Vaslui mai există și satul Pogonești din comuna Ivești cu care satul Pogănești Republica Moldova deține strânse relații de prietenie
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
o teorie destul de credibilă deoarece această unitate de măsură era folosită de români pretutindeni și de aceia cred că numele de Pogănești este întâlnit nu numai în Republica Moldova, dar și în România în județele Hunedoara, Timiș și Vaslui. În afară de satul Pogănești în județul Vaslui mai există și satul Pogonești din comuna Ivești cu care satul Pogănești Republica Moldova deține strânse relații de prietenie. Delegațiile ambelor sate au făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
de aceia cred că numele de Pogănești este întâlnit nu numai în Republica Moldova, dar și în România în județele Hunedoara, Timiș și Vaslui. În afară de satul Pogănești în județul Vaslui mai există și satul Pogonești din comuna Ivești cu care satul Pogănești Republica Moldova deține strânse relații de prietenie. Delegațiile ambelor sate au făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele asociației „Limba Noastră cea Română”. Nu este de neglijat și faptul că denumirea poate să
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele asociației „Limba Noastră cea Română”. Nu este de neglijat și faptul că denumirea poate să provină și de la cuvântul grec „pogon” ceia ce înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă Pogănești
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader de unde barjele (șalupe) grecești se încărcau cu cereale care erau transportate apoi pe calea apelor spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în anul 1895
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
cereale care erau transportate apoi pe calea apelor spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în anul 1895 și înmormântat în cimitirul satului. Ultima mențiune o face A.Eremia „Pogănești este un derivat toponimic cu sufixul-ești din antroponimul Pogan. Să se compare cu alte două sate din Moldova a căror etimologie, după cum mărturisesc documentele, sunt antroponimele Pogan și Pogănel. Pogănești pe Tutova unde a fost casa bătrînului Nicoară Pogan, și
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
înmormântat în cimitirul satului. Ultima mențiune o face A.Eremia „Pogănești este un derivat toponimic cu sufixul-ești din antroponimul Pogan. Să se compare cu alte două sate din Moldova a căror etimologie, după cum mărturisesc documentele, sunt antroponimele Pogan și Pogănel. Pogănești pe Tutova unde a fost casa bătrînului Nicoară Pogan, și Pogonești pe Bîrlad, satul nepoților lui Pogănel”. Anul întemeierii satului Pogănești ca și la multe alte sate din Republica Moldova nu se cunoaște cu precizie, dat fiind faptul că documente nu
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
se compare cu alte două sate din Moldova a căror etimologie, după cum mărturisesc documentele, sunt antroponimele Pogan și Pogănel. Pogănești pe Tutova unde a fost casa bătrînului Nicoară Pogan, și Pogonești pe Bîrlad, satul nepoților lui Pogănel”. Anul întemeierii satului Pogănești ca și la multe alte sate din Republica Moldova nu se cunoaște cu precizie, dat fiind faptul că documente nu se păstrează, iar menționarea documentară a localităților a fost cu mult mai tîrzie decât înființarea lor. Din mărturiile orale ale bătrânilor
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Republica Moldova nu se cunoaște cu precizie, dat fiind faptul că documente nu se păstrează, iar menționarea documentară a localităților a fost cu mult mai tîrzie decât înființarea lor. Din mărturiile orale ale bătrânilor satului se spune că: inițial vatra satului Pogănești se afla pe unul din grindurile mai înalte ale șesului Prutului, dar „...conform legendei, o inundație catastrofală pe la 1560 a determinat locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
o inundație catastrofală pe la 1560 a determinat locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
locuitorii satului să se retragă pe înălțimile (terasele inferioare) din dreapta și stînga Văii rîului Prut”. Dacă e să credem acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele veacului XVIII. Până la 1812, cînd Imperiul Rus a anexat Basarabia
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
fost din nou înviorate după anul 1990, cînd pogăneștenii din stânga Prutului au început a avea acces liber la trecerea în partea dreaptă a râului. Familiile Mihu, Huțanu, Cazacu, Țacu, Brănici și astăzi au rude de gradul I și II în Pogăneștii din dreapta Prutului. După 1812 aceste relații s-au rupt. „Oștirile ruse au fost dislocate pe întreg teritoriul Basarabiei. În satul Pogănești și în satele vecine la 1821 a fost dislocată compania de mușchetari a regimentului Kamceatka, sub comanda căpitanului Briuhanov
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dreaptă a râului. Familiile Mihu, Huțanu, Cazacu, Țacu, Brănici și astăzi au rude de gradul I și II în Pogăneștii din dreapta Prutului. După 1812 aceste relații s-au rupt. „Oștirile ruse au fost dislocate pe întreg teritoriul Basarabiei. În satul Pogănești și în satele vecine la 1821 a fost dislocată compania de mușchetari a regimentului Kamceatka, sub comanda căpitanului Briuhanov, care lua de la pogăneșteni fără vreo sancțiune și plată caii. De asemenea căpitanul nu plătea nici pentru produsele alimentare luate de la
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dea căpitanului recipisă precum că a plătit bani pentru produse, în sat era adusă toată compania și în fiecare casă erau cazați câte 6-7 soldați. În afară de aceasta , locuitorii trebuiau să-i aducă lui câte patru căruțe cu iarbă. Țăranii din Pogănești au scris despre aceasta ispravnicului de zemstvă din Bender. La indicația lui I.N.Inzov s-a cercetat cazul, unde 10 țărani au fost puși sub jurământ să declare că ceia ce este scris în jalobă este adevărat. În rezultatul cercetării
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
au fost puși sub jurământ să declare că ceia ce este scris în jalobă este adevărat. În rezultatul cercetării generalul M.F.Orlov la impus pe căpitanul Briuhanov să satisfacă cerințele țăranilor pogăneșteni”. (traducerea prescurtată aparține subsemnatului) Cu toată ocupația, satul Pogănești continua să se dezvolte, să se mărească. Astfel Zamfir Arbore în dicționarul geografic al Basarabiei menționa, că „la începutul anului 1904 deja la Pogăneștii din comuna Mingir județul Ismail erau 103 case, avea o populație de 792 suflete care aveau
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
pe căpitanul Briuhanov să satisfacă cerințele țăranilor pogăneșteni”. (traducerea prescurtată aparține subsemnatului) Cu toată ocupația, satul Pogănești continua să se dezvolte, să se mărească. Astfel Zamfir Arbore în dicționarul geografic al Basarabiei menționa, că „la începutul anului 1904 deja la Pogăneștii din comuna Mingir județul Ismail erau 103 case, avea o populație de 792 suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și când nivelul apei în Prut se ridica ele își luau calea spre țările Europei de Sud. În perioada 1812-1918, cu excepția perioadei 1856-1878, care conform Tratatului de pace de la Paris din 1856, când județele din sudul Basarabiei-Cahul, Bolgrad și Ismail (Pogăneștii în această perioadă făcea parte din județil Cahul) au fost trecute sub garanția marilor puteri europene, iar la 1878 în rezultatul războiului ruso-turc județele din sudul Basarabiei sunt iarăși reocupate de Imperiul Rus conform Tratatului de pace de la Berlin (1878
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
această perioadă făcea parte din județil Cahul) au fost trecute sub garanția marilor puteri europene, iar la 1878 în rezultatul războiului ruso-turc județele din sudul Basarabiei sunt iarăși reocupate de Imperiul Rus conform Tratatului de pace de la Berlin (1878), satul Pogănești a avut și de suferit. Datorită politicii de colonizare a noilor ținuturi, din moșia pogăneșteană au fost rupte 4000 desetine de pământ și date celor 49 coloniști germani aduși în regiune, care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina Maria, care și astăzi se păstrează sub forma unui cătun mic în valea râului Lăpușnița. „Inițial coloniștii germani și-au ales loc pentru sat la „Dumul Mingirului” un toponim de pe moșia Pogănești, dar negăsind apă potabilă ei și au mutat colonia în valea Lăpușniței. Aceste pământuri așa și nu au mai fost întoarse înapoi satului, chiar dacă în 1945 autoritățile sovietice au întors satului 404 hectare de teren, restul suprafeței prin decizia autorităților
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
se termină în 1940 când în rezultatul pactului Molotov-Ribentrop Basarabia iarăși este ocupată de URSS. În acelaș an, 1940, au fost „ridicați” și deportați pentru politică Costea Portomeanu care cumpăraseră puțin mai înainte pământ și o parte din balta satului Pogănești și Ion Pătrașcu, ambii gospodari de frunte ai satului, care așa și nu sau mai întors în sat. Perioada celui de-al doilea război mondial este deosebită pentru satul Pogănești. Aici este cazul să menționăm că în această perioadă în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]