908 matches
-
alte conflicte. 3. Ca sătenii au a rămânea tot sub scutul, sub îngrijirea guvernului. Având săteanul dreptul muncii asupra legiuitelor pogoane pentru existența sa, cu o plată către guvern, hotărâtă din nou, fără să aibă voie a vinde sau împărți pogoanele între copii, familie, ca să le lase numai unuia prin tragere la sorți sau cum se crede că este bine și copiii ceilalți să se îndestuleze tot de către guvern din moșiile statului. 4. Ca proprietarii să se despăgubească de venitul locurilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
construcții și foc, parte fâneață, dar cel mai mult pentru grâu și porumb. Toate acestea îi sporise averea, pe care n-o visase s-o aibă în toată copilăria și adolescența sa. Așa că venirea legionarilor nu-l surprinsese. „Omul și pogonul” prinsese inimile tuturor acelora care nu și-a păstrat pământul ce le fusese dat, din lene sau din prostie. S-au purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
Mie, rușii, o să-mi ia pământul, sau poate nici atât, dar ție precis îți vor lua capul. Și-apoi rușii vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sau poate nici atât, dar ție precis îți vor lua capul. Și-apoi rușii vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
privirile mamelor! Cum le mai înfloreau fețele în zâmbete largi, dacă le convenea și cum li se întuneca privirea și strângeau din gură, dacă nu le plăcea! Le auzeai, bombănind: -Ce se ține mare ăsta lu’ Cirifleașcă? Amărâtu’!..Cu două pogoane?...Hmm!.. -Ce știi tu? îi da replica cea de lângă ea, zâmbind ironic. Are el ceva care-i place fie-tii! Mama fetei înghițea în sec. Uneori, în rândul femeilor de pe margine se strecura și câte o vădană, ce se voia
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
zâmbetul după unduirea șoldurilor ei. Pe altă femeie care „ronțăia zăbala” o simțeai că mormăie și ea-n gând: -Ia uite și la-mbro-bo-di-ta mea! Ține, de, lângă ăsta lu’ Piciontea. Nu vede, tâmpita, că pe șmecher nu-l interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel de mamă cătrănită își căuta copila neascultătoare. Întreba disperată-n jurul ei: -N-ați văzut pe fata mea? Câte-odată, răspunsul venea prea târziu, ca o lovitură
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
era. Dar ea, dedulcită la fructul plăcerii, bătea din picior: nu și nu! Că ea....numai pe Ghiță...numai cu Ghiță...Ce să facă bieții părinții? Dacă așa se întâmplase...După îndelungate negocieri cu fălosul Ghiță, acceptau situația, cedând și pogoanele de rigoare. Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala fetei, apărută la horă, putea deveni un adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Orașul Săveni Darabani Orașul Darabani Brașov Brașov Municipiul Brașov Făgăraș Municipiul Făgăraș Rupea Orașul Rupea Zărnești Orașul Zărnești Brăila Brăila Municipiul Brăila Făurei Orașul Făurei Însurăței Orașul Însurăței Buzău Buzău Municipiul Buzău Râmnicu Sărat Municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele Orașul Pătârlagele Pogoanele Orașul Pogoanele Caraș-Severin Reșița Municipiul Reșița Caransebeș Municipiul Caransebeș Oravița Orașul Oravița Moldova Nouă Orașul Moldova Nouă Bozovici Comuna Bozovici Bocșa Orașul Bocșa Călărași Călărași Municipiul Călărași Oltenița Municipiul Oltenița Lehliu-Gară Orașul Lehliu-Gară Cluj Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca Turda Municipiul Turda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185355_a_186684]
-
Darabani Orașul Darabani Brașov Brașov Municipiul Brașov Făgăraș Municipiul Făgăraș Rupea Orașul Rupea Zărnești Orașul Zărnești Brăila Brăila Municipiul Brăila Făurei Orașul Făurei Însurăței Orașul Însurăței Buzău Buzău Municipiul Buzău Râmnicu Sărat Municipiul Râmnicu Sărat Pătârlagele Orașul Pătârlagele Pogoanele Orașul Pogoanele Caraș-Severin Reșița Municipiul Reșița Caransebeș Municipiul Caransebeș Oravița Orașul Oravița Moldova Nouă Orașul Moldova Nouă Bozovici Comuna Bozovici Bocșa Orașul Bocșa Călărași Călărași Municipiul Călărași Oltenița Municipiul Oltenița Lehliu-Gară Orașul Lehliu-Gară Cluj Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca Turda Municipiul Turda Dej Municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185355_a_186684]
-
struguri a fost bună iar producția de aproape 400000 vedre (o vadră = 10 ocă) întrecea cu 50000 vedre nevoile de consum. Reveneau în medie cam 150 ocă vin de familie 721, aceasta în condițiile în care productivitatea medie a unui pogon de vie era de cca. 400 ocă. Dar acestea sunt cifrele medii. În realitate, după cum se poate constata și din tabel, în cuprinsul județului existau mari diferențe între diferite plăși și zone, atât sub raportul producției cât și al consumului
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Seveerin, Pretura plășii Bâcleș, dosar 5315/1832, f. 54).224 726 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 398, 416, 430, 432 ș.a. 727 .De altfel, un deceniu mai târziu, Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafața grădinilor. (Ion Ionescu, op. cit., p. 120-121). 728 .Mite Măneanu, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic, în “Museum” - Studii pe comunicări de istorie și etnografie, Golești-Argeș, 1978, p. 331-337.225 Referință Bibliografică: Mite
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
Cobind se adunau triburi de ciori; Se-nvălmășeau ca boabe de piper, Potop înaripat și negru-n zori. Mut se-mpleticeau sălcii bătrâne Șoptind bizar, sub cer capitonat. Toamna și Iarna tot zâne bune, Îmi bat la geam jilav, anticipat. Pogoane-i risipit un gând sub nori, Sorb patima din somnul abisal. Tăceri de plumb și timpi apăsători, Rod tărăgănat un destin total. Nu vii! Doar tu nu vii s-auzi în ploi Rece, sacră muzica expresă Fierbând în aluatul de
ROMANŢĂ FĂRĂ PORTATIV de STELIAN PLATON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Romanta_fara_portativ_stelian_platon_1368764661.html [Corola-blog/BlogPost/368395_a_369724]
-
Ediția nr. 956 din 13 august 2013 Toate Articolele Autorului Petre Petre al lui Petre, Scoală-ți morții de sub pietre Și fă foc cu fum în vetre, Inimile să-și dezpietre! Fane Fane al lui Fane, Scoală-ți morții din pogoane Câți or fi, mii, milioane, Să se-nchine la icoane! Ghiță Ghiță al lui Ghiță, Scoală-ți morții de sub viță Și pe-ai lor de o mlădiță Și dă foc la o căpiță! Sile Sile al lui Sile, Scoală-ți
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Treziti_i_si_mbarbatati_i_romeo_tarhon_1376420578.html [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
ce-i trebuia carte multă...gândea el...ce făceau ai lui de zi cu zi...putea face și el fără. Nici armata nu o făcuse. Fiind singurul băiat, și cum mai avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
nu o făcuse. Fiind singurul băiat, și cum mai avea în urmă patru fete, ograda plină de vite, pogoane cam multe de pământ, ta-su se gândise că i-ar fi peste poate să mai facă față, așa că vându un pogon din pământul de la deal și aranjă el cu felcerul satului, să-i dea o patalama la mână, unde să scrie negru pe alb că Ion nu este apt pentru armată. Prost lucru gândit! De când felcerul eliberase hârtia, pe Ion începuseră
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
generală, o grădiniță, un magazin alimentar... După alți trei ani de petiții, contestații și procese în primă instanță, care au secătuit bugetul, liniștea și speranțele familiei, Vasile a mai primit act de proprietate pe o bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o mică livadă întreținută de elevi și cadrele didactice care, fără alte obligații, beneficiau de recolta de fructe și de posibilitatea
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
de inspectorul școlilor sătești din Muscel, observăm că ea cuprinde un volum mai mic de cunoștințe decât cel prevăzut în programa alcătuită de Eforia Instrucțiunii Publice, în 1862. Cea din urmă cuprindea și noțiuni de geografie, cunoștințe legate de măsurarea pogoanelor, reguli ortografice, memorizare din biografiile domnilor români cei mai vestiți, măsuri de greutate și lungime. Menționăm că această programă a fost elaborată de George Radu Melidon, viitorul director al școlii normale din Câmpulung. Socotim însă că programa era prea cuprinzătoare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
cu bune și rele, indiferentă și surdă la durerile oamenilor. Părinții mei își câștigau pâinea din truda zilnică, uitându-se spre cer dacă plouă sau nu plouă și socotind mereu dacă ne va ajunge bruma de recoltă a celor trei pogoane și jumătate de pământ pe care le dețineau la deal și în țarină. Mama era o femeie nu prea înaltă și care nu putea sta o clipă locului. A dus tot greul gospodăriei, mai ales în a doua parte a
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
în sală toți copiii. Patru fete și trei băieți. Întreaga avere evidențiată în acte era considerabilă: două case a câte patru camere, fiecare cu terenul aferent, la care se adăugau curțile și grădinile pe suprafețe aproape egale de câte un pogon fiecare, plus 14 hectare de teren agricol situate în comuna... din județul Ilfov. Toate amănuntele au fost evidențiate și avocatul reclamantului, atunci când a avut dreptul de a se exprima, conform procedurilor legale, a cerut împărțirea în cote părți egale, pentru
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1410034551.html [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei tipuri de moșie 2-3 dintr-un munte ,n hotarul Austriei , moșia Vatra Schitului , cu muntele Ilovâțu 1000 pogoane și o parte din moșia Izvoru Bârzii cf. Ion Ionescu de la Brad, Agricultura română din județul Mehedinți , București , 1868, p.604-505. Referință Bibliografică: Dr.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR / Varvara Magdalena
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița a reușit să întrețină școală grecească și românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița a reușit să întrețină școală grecească și românească într-o perioadă în care învățământul public nu fuseses instituit 163. A doua biserică importantă a Cernețiului a fost
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
de tot. Și cu hotarul, și cu vorba. Nu se știe cum îi păcălise pe megieși, dar le luase pământul și, gata! Aproape pe nimic! Mai rămăseseră locul său și sfoara de pământ a lu’cumătru-său, laolaltă, nici două pogoane... despărțite prin hatul îngust de averea hapsânului. Atât! El, sărac, cumătru’, sărac... doi nevolnici în coasta lu’ Bogatu’. Ăsta înghițise tot, înghiți-l-ar necazurile! Și-ar mai fi vrut și locurile lor, de, să-și netezească întregul... Pentru seceriș
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
spre capătul ogorului, acolo unde străjuia ca potera un salcâm tinerel, ivit de vreo doi-trei ani. La început, era o biată joardă la care omul privise încântat cum se lupta să supraviețuiască în câmpul deschis, hotar trimis de Dumnezeu între pogonul cumătrului și al său... Nevastă-sa îl sfătuise să-l taie, dar el nu și nu! Căpătase un prieten și un paznic, era însemnul ariei sale. Copacul își dăruia coroana ca bun adăpost păsăretului mărunt. Era umbrar pentru odihna omului
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]