74 matches
-
Mama își caută înlăcrimată Fiul și în seria de variante mariologice de mai sus, și în textele păstorești. Acestea din urmă se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi și în cuvinte. În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
detectiv, Tarzan, fiul junglei, Prince Valiant, Jungle Jim, Luc Bradefer, J. Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici (din 9 aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Jim, Luc Bradefer, J. Arden).826 Odată cu schimbarea de regim, vechile periodice destinate publicului tânăr, care găzduiau principalul filon de bandă desenată, sunt înlocuite cu titluri noi, ca Licurici (din 9 aprilie 1947), Pogonici (din 7 ianuarie 1949, devenit Arici Pogonici în 1956), Șoimii patriei, Luminița, dar mai ales Cravata roșie (din 1951, devenită Cutezătorii în 1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
liță. „Din filmul dumneavoastră am Învățat cum să mă masturbez. Vă mulțumesc mult!” O admiratoare a lui Kim Basinger. Toate acestea Însă, cum am spus, pentru bătrînii rafinați. Deoarece sîntem Înștiințați că va apărea și Mini-Oblyo, pentru copii, cu arici pogonici În plin orgasm, delirînd, cu țepii sărindu-le În toate părțile de plăcere. Călcînd cu grijă, culegem de pe covor informația că prima erecție a avut loc exact acum 2.5000.000 de ani, și a durat, conform aprecierilor unor savanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
14, județul Dolj. 373. Ianovici Visarion, născut la 12 septembrie 1964 în localitatea Vatra Dornei, județul Suceava, România, fiul lui Ilie și Ștefania, cu domiciliul actual în Austria, 8072 Fernitz, Grazerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 6, sc. A, ap. 19, județul Timiș. 374. Gehler Stela-Gabriela, născută la 2 mai 1958 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Airoaie Vasile și Gabriela, cu domiciliul actual în Germania, 65760 Eschborn, Amselweg 38, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
28, județul Cluj. 375. Ianovici Ilinca, născută la 24 martie 1966 în localitatea Pechea, județul Galați, România, fiica lui Paraschiv Mihai și Niculina, cu domiciliul actual în Austria, 8072 Fernitz, Grazerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 6, sc. A, ap. 19, județul Timiș. 376. Ciurariu Bircuta-Maria, născută la 3 noiembrie 1965 în localitatea Sacu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ciurariu Nicolae și Cirpaci Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Bismarckgasse 11/2, cu
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
județul Brașov. 74. Vidican Daniela, născută la 24 august 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cretu Ion și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 930551 Regensburg, Klenzestr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 2, sc. A, ap. 14, județul Timiș. 75. Maximiuc Adriana, născută la 2 octombrie 1973 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Solcanu Dumitru și Cicilia, cu domiciliul actual în Germania, 63067 Offenbach am Main, Rodernstr. 11, cu
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
fost singurii de pe piața presei românești care au reușit performanța, aproape două decenii și jumătate, de a-și depăși, până la strivire, modelul de import de la care au plecat, francezul Le Canard Enchaîné. Acesta fiind azi doar un fel de Arici Pogonici în materie de inventivitate umoristică fața de surata sa valahă. Desigur, anchetele și investigațiile jurnalistice explozive au rămas, și pe malurile Senei, la fel de dure și de documentate, dar în privința umorului, asta e!, ai noștri i-au învins fără drept de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu doisprezece prepeliți pestriți; e pestriță prepelița pestriță, dar sunt mai pestriți puii prepeliței decât prepelița pestriță" (Pamfile, 1909, pp. 79-80); "De gospogărit/ M-am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
am gospodărit,/dar de desgospodărit,/ Nu mă pot desgospodări" (Pamfile, 1909, p. 80); * cântece-formulă: "Arici,/Arici,/Pogonici,/Du-te la moară,/De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Cu cercei/De nouă lei,/Cu mărgele/De surcele", "Arici,/Arici,/Pogonici,/ Hai la moară,/ De te-nsoară,/ Și ia fata lui Cicoare,/Și boii-mpăratului/ Și caleașca Radului" (Pamfile, 1909, p. 52); Fugi, ploaie călătoate,/ Că te-ajunge sfântul soare,/Cu un pai,/Cu un mălai,/ Cu sabia lui Mihai" (Pamfile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un loc de muncă, corespunzător pregătirii sale profesionale... Exclus din partidul muncitorilor, șters de pe listele Uniunii Scriitorilor - unde se afirmase cu mari merite - ne mai acceptat în presa timpului (Nici la Viața românească, nici la Gazeta literară și nici la Pogonici ori aiurea), ocolit și de prieteni, scos și din învățământ, avea ca îndeletnicire de bază... confecționarea de memorii către autorități pentru a-și întreține familia: „Peste 120 cereri însoțite de tot atâtea biografii”, majoritatea fără răspuns, își amintea el. După
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cititorii tineri. Semnează cu numele întreg, dar și cu pseudonimele Dona Si, Donna Sy, Junona, Sid. D., Luiza, Sid, Catrinel, în „Dimineața copiilor”, „Adevărul”, „Almanahul școlarilor”, „Femeia și căminul”, „Femeia”, „România liberă. Magazin”, „Magazinul copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, „Pogonici”, „Teatrul” ș.a. Între 1951 și 1955 este redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1934 îi pare romanul Într-o gară mică, recompensat de Editura Cugetarea cu mențiunea pentru „cel mai frumos roman de adolescență”. Este povestea
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
și profesor (din 1998) la Universitatea Biblică din București. Și-a susținut, în 1974, teza de doctorat, Letopisețele slavo-române înainte de Macarie. A debutat cu o recenzie în „Gazeta literară” (1964) și a colaborat la „Luminița”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arici pogonici”, „Cravatele roșii”, „Cutezătorii”, „Limbile moderne în școală”. Este redactor-șef al revistei „Mesaj literar”. D.-B. a dovedit un interes statornic pentru cercetarea vieții și operei Iuliei Hasdeu, din opera căreia a tipărit mai multe ediții, i-a tradus în
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
de grâu, de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află un cap de cerb, văzut din față. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat simbolizează albia râului Pogonici și vecinătatea cu râul Timiș. Cununa cu spicele de grâu simbolizează activitatea de bază a locuitorilor zonei, agricultura. Capul de cerb reprezintă bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
Verendin Iabalcea Zorile Iam Zorlencior Iersig Iertof Ilova Izgar Jitin Lăpușnicel Lăpușnicu Mare Lescovița Liubcova Macoviște Mehadica Milcoveni Moceriș MSru �� Naidăș Nermed Nicolinti Pataș Pdioc Petnic Petrilova Petroșnița Poiana Poiana Mărului Pojejena Poneasca Prigor Prilipeț Prisaca Radimna Rafnic Ramna Remetea Pogonici Rugi Rusca Montană Rusca/Teregova Rusova Nouă Sadova Veche Sasca Montană Sasca Română Sat Bătrân Sălbăgelu Nou Secașeni Sichevița Slatina Nera Socol Submargine Surduc Șopotu Vechi Șoșdea �� Șușca Tincova Tirol Turnu Ruieni Valea Bolvașnița Valea Minișului Valea Timișului Valeadeni �� Vama
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Nr.4 țel: 0722317934 19160 BELEAN ILIE CRISTIAN (n.1971) 2205 SC CBC EXPERT SRL Timișoara Bd.Cetatii Nr.48 Sc.B Et.3 Ap.13 țel: 243273 20092 BIORA ALINĂ (n.1973) 2908 SC LIALI CONSULT SRL Timișoara Str.Pogonici Nr.3 Ap.14 țel: 0356425673 18744 BIRNETIU CLAUDIA (n.1971) 2851 SC EURO BILANȚ DV SRL Timișoara Str.Siret Nr.15 țel: 221578 12357 BLAJ MIHAELA (n.1962) 4251 SC MILYDMI ACOUNTING SRL Lugoj Str.Oituzului Nr.54 Jud.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Ispirescu Str. Petre Olariu blocurile B119, B120, B121, B132, B133, B134, B126, B128, B129 Int. Petre Pușchiță Str. Petuniei Str. Petru Cermena Pța. Petru Maior Pța. Petru Rareș Str. Petru Sfetca (fosta Vidra) Str. Pindului Str. Pisa Str. Plopului Int. Pogonici Str. Poiana Mărului Ale. Poiana Ruscai Ale. Poieniței Str. Pomiculturii inclusiv blocurile B31, B36, B37 Int. Pop Tiberiu Timișan Str. Popa Șapcă Str. Popa Șapcă*(D) Str. Prahova Str. Prieteniei Str. Primăverii Str. Prof. Gheorghe Longinescu Str. Prof. dr. Gheorghe
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
apei", etc. Serios îmbunătățită la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor ’70, punctul mondial de apogeu al presei ilustrate pentru copii, inspirată de publicațiile comuniste franceze, singurele producții de gen occidentale aflate la cea vreme pe piața românească, revista "Arici pogonici" a găzduit câteva capodopere ale benzii desenate autohtone. În ședința Secretariatului CC al PCR din ziua de 18 octombrie 1977, Nicolae Ceaușescu spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
producții de gen occidentale aflate la cea vreme pe piața românească, revista "Arici pogonici" a găzduit câteva capodopere ale benzii desenate autohtone. În ședința Secretariatului CC al PCR din ziua de 18 octombrie 1977, Nicolae Ceaușescu spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă cu un conținut nou." În anul 1980, revista "Șoimii Patriei" înlocuiește Arici Pogonici.
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă cu un conținut nou." În anul 1980, revista "Șoimii Patriei" înlocuiește Arici Pogonici.
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
copii din perioada socialistă. Debutează în 1957, în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce fulgeră?", "Apa", "Puterea apei", etc.
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
va fi vocea Glindei, Vrăjitoarea cea Bună din Vest, cea care încearcă să mențină pacea în Oz, infomează OK!. Au dublat în limbă română: Alte voci: Studio dublaj: Empire Film Regia artistică: Laurean Gherman Regia muzicală: Ariadna Mihai Traducere: Mihaela Pogonici
Legendele din Oz: Întoarcerea lui Dorothy () [Corola-website/Science/331635_a_332964]