104 matches
-
au opus. Comunismul a operat inițial cu alte criterii de pumn în gură și glonț în tâmplă: cele de clasă. Apoi a devenit un comunism naționalist (după 1971). Criteriile epurării și „trădării” s-au schimbat, dușmanii și ei, exact după „pohta ce-a pohtit” dictatorul. „Românitatea”, „ființa națională”, fidelitatea necondiționată față de stat au fost scoase iarăși de la naftalină. Odată cu aceasta, aburii asimilării au cuprins iarăși educația, presa, instituțiile, practicile sociale. Voi da un singur exemplu: în plină aplicare a decretului antiavort
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
multe motive să facă o politică de sprijinire fermă a unificării politice europene într-un stat de tip federativ care are constituția sa unică. Românii știu care sunt costurile arbitrariului și abuzului în politica făcută „de capul nostru”, pe modelul: „pohta ce-am pohtit” și vor dori ca guvernanții români să fie monitorizați extern. Diversitatea religioasă poate să fie păstrată și încurajată în condițiile în care religia rămâne ferm o problemă privată a persoanelor și se păstrează caracterul secular al instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
cetățeni, să intrăm în competiție profesională cu mult mai mulți oameni, să putem coopera cu persoane și grupuri față de care ne simțim afini, fără strâmtorări etnice. Lumea noastră se lărgește fantastic. Dar ea este lumea noastră, a fiecăruia, nu a „pohtei ce-a pohtit” vreun vodă, „baron”, președinte mai mult sau mai puțin „mesianic” sau vreun simplu șef cu puteri discreționare. Desigur, curând vom începe să criticăm birocrația de la Bruxelles, nu doar pe cea autohtonă. Dar ce șansă extraordinară să nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nu s-ar fi răsuflat în presă, dar s-a vrut să ajungă la urechile celor care, deși nu stau mai bine la capitolul inteligență, sunt, prin Băsescu, mai bine ancorați pe putere. Când s-a pus de noua guvernare, „pohta ce-a pohtit-o” Băsescu, o parte dintre concetățenii noștri care cred că tot ce zboară se mănâncă, a căzut în extazul tontului: „e de firmă”, e guvernare cu etichetă de lux. Vorba asta „de firmă”, tinde să iasă din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vine foarte greu să dau un anunț de tipul: „Nu aștept un guvern de uniune națională, ci un guvern de uniune europeană”. Nu avem ce mai pierde! 25 februarie 2010 Parodii în fond Motto: „Și hotarul partidelor, PSD și PNL, Pohta ce-am pohtit-o eu.” De unde până mai ieri președintele nostru era, când vrei și, mai ales, când nu vrei, ba ici, ba acolo, pe la televiziuni, ba, de la Cotroceni dădea comunicate, ținea conferințe de presă, ajunsese până și la hulita
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să aud comentarii răutăcioase pe chestia asta. Dar, dincolo de tot soiul de întrebări de asemenea gen, cu iz intelectualist, situația era clară. Eram pur și simplu un gândăcel, cam scârboșel poate, după gustul unora. Năzuința ce avusesem, iată, se împlinise. Pohta ce-am pohtit m-a pocnit! Stăteam și mă holbam în mijlocul patului. Cutele cearșafului erau tot atâtea denivelări de relief, iar dormitorul întreg era imens. Brusc, am conștientizat că mi-e o foame teribilă. Trebuia să mă dau jos din
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode și să-i rărească de să rămână numai 300 c- așa e „pohta” lui Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe fiecare cetățean, pentru ca faptele să fie povestite nepoților în veac. Laptele și mierea ar fi curs peste mândra
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lăsat hrana veacului acestuia și ați pohtit să dobândiți fața lui Dumnezeu cea bună și să ajungeși viața cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și mueri, pentru că toți dorescu și pohtescu să dobândească mila de la Dumnezeu și toți vor dobândi”), descrie, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s mai sus zise la svânta mănăstire (DÎ.1599: XXX) d. Cu cuvinte are a întreba dereptulu județu de lucrure (CC2.1581: 37) e. glăsi evreiascalimbă (CV
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
când e cucerită Dacia de către romani? La 896, când se așază ungurii în Ardeal? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, când "provincia moldovenească" mușca binișor din Polonia, Ucraina și Bulgaria de azi? La 1601, când Mihai Viteazul își face cunoscută "pohta ce-a pohtit"? în timpul fanarioților? La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
putem să-i cerem să se abțină de la provocări grosolane, ca atunci când lansează diversiuni de genul referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Nu trebuie să fii filozof să-ți dai seama unde bate dl. Sereș: nefiind decât glasul prin care vorbesc pohtele stăpânilor săi, e limpede că el exprimă nevrozele PUR-ului. Dacă pentru românul de rând intrarea în Europa e singura posibilitate de a ieși din mizerie, pentru oligarhii din PUR apropierea de Europa reprezintă un pericol mortal. Concurența reală, și
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec: un fel de chițăit vesel prins într-o cursă de șoareci - o rouă sticloasă, nu scîrbă, nu limba băloasă a vreunei pohte bătrîne. (realizezi că între viața ta și a lor cresc buruieni și resturile unui menaj sanguin devorîndu-ți strigătul, văzul/ că limbă de șmirghel au avut toate iubirile tale, piele cu solzi și parfum de anghinare uscată la soare.) doar Dumnezeu
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
și nuanțe. Mult mai ușor se mișcă el printre contradicții. Dl Pleșu înșiră cîteva legate de atitudinea celui care a scris Iubiți-vă pe tunuri! față de defuncta și mereu via securitate. Nimic nu pare a-i descuraja d-lui Păunescu pohta ce-a pohtit de a susține astăzi una, mîine, alta, după cum se rotește morișca intereselor d-sale personale și politice. Securitatea este cînd o instituție ca oricare alta - de profil - din toate țările lumii, cînd una care-i poluează pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
ea// au prin miroasele floarei au/ cu femei tîmplătoriu din scăldătoare// cu dobîndă va să zică/ numai ruinuri în pîntece". Amorul se topește în sexual, inefabilul trece spre kitsch și carnaval: "la femei vițel vrednic în turmă/ vorbe de prunc bălegam după pohtă/ cu cine-o fi mă spălam/ că ospătasem înlăuntrul ei", "te respectă lumea/ te-ndrăgostești la fabrică/ la intrare/ e criminala prietenei lu' iedera". Pe direcția ultimului Bacovia (fragmentele disparate ale lumii, discursul care nu se mai încheagă într-un
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
lui Vlad Țepeș? A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea, nu descifrez în faimoasa aserțiune a banului Craiovei, "Asta-i pohta ce-am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu aceea de "pohta". Patriotismul mi se pare în continuare ceva nobil, de-o superbă generozitate interioară, si nu satisfacerea vreunei... pofte! Acest din urmă cuvânt nu avea acum câteva sute de ani, cum nu are nici azi - spune DEX-ul! - vreo conotație patriotică
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
credință Și viteaz și nărăvaș, După orice biruință Înălța câte-un lăcaș. Vreau să-mi spuneți: ce moșneag S-a făcut precum un zid, Înfruntând pe Baiazid Și lăsându-l fără steag? El prea mult nu a domnit, Doar o pohtă a pohtit: Într-o țară să adune Toate țările străbune. Toate cărțile ne spun Că era și drept și bun, Nu avea pe nimeni pică, Însă dacă te prindea Umblând cu ocaua mică, El pe loc te pedepsea. Spun cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și a altora), pentru a scoate Marea Unire din mitologia în care e învăluită, aducând-o pe teritoriul explicațiilor raționale. Mai ales că memoriile de față sugerează și cauzele revendică- rilor sovietice de mai târziu asupra Bucovinei de Nord: nu „pohta” lui Stalin, ci iredentismul ucrainean, stimulat începând cu secolul al XVIIIlea de către austrieci și ignorat de politicienii României Mari. În sfârșit, textul lui Ovid Țopa interesează, cum spuneam, ca sursă pentru biografia unui scriitor postbelic important, și anume fiul său
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
muncii, stând la soare ca să adune căldură În oasele lui betegite. Gâjâie: Eh... Călătorim, călătorim... Nevastă-sa face o tocană. Fiul lui este meșter olar. În spatele lui, munții. Peste sat mănăstirea Horezu. Brâncoveanu, din perete, privind etern la frumoasa lui pohtă. Lângă el nevasta și copiii. Prin geamul afumat, o palmă de lumină Îi Încălzește capul. Capul căzut. Tu, indiferent, fără putere. Obosit, Gorbaciov a fost deja la București. E ca și cum n-ar fi fost. Călătorim, călătorim. În fine, te-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-i propulsase în Parlament și, pentru o vreme, la putere. Alături de P.S.D., P.D.-ul și P.L.D.-ul, așa-zisul partid liberal alternativă, au îngropat practic, miercuri, toate principiile dreptei românești. Le-au aruncat la gunoi, din dorința de a satisface „pohta“ suverană a unui președinte care, rătăcindu-se prin cotloanele Cotrocenilor, și-a transformat ura viscerală față de Partidul Național Liberal în ideologie. De-acum, nici nu mai contează dacă P.D.-ul va semna un protocol ferm de colaborare cu P.S.D.-ul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
filosofia pentru copii? Puteam să strig în gura mare că nu voiu altceva decât liberalism. De când așteptam să spun asta în spațiul public și să fac oficial filosofie așa cum o făceam pe ascuns. Ba chiar să modelez curriculumul național după pohta ce am pohtit. Deschid manualul. Nici urmă de gând femeiesc în el. Deschid tot ce am publicat între ’90 și ’92. La fel. Nici o clipă nu mi-am bătut capul că ignor total orice idee filosofică, morală sau politica femeiască
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
soți sau intrarea în grațiile șefilor, cât și pe cea politică: egalitatea de șanse. Propune un liberalism yoghin în locul celui politic. Niciodată nu am fost mai convinsă că, dacă vrem stat de drept, femeile nu mai trebuie să depindă de „pohta ce a pohtit-o” șeful, ci de legi și politici publice. Sexismul este discriminare fundațională și trebuie consemnat ca atare în legea antidiscriminare. Proporția minimă pentru echilibrul de gen este de 40%. Nici unul dintre sexe nu trebuie să scadă sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
după sine o umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]