103 matches
-
Călinescu încă din Poezia realelor, "continua raportare a empiricului la metafizic", "alunecarea continuă și savantă între mistic și profan". Conjugarea în diferite proporții a celor două coordonate avea ca rezultat o paletă variată de trăiri și atitudini: și dorința nerușinată, "pohta" de carne, adică sexualitatea frustă, și metafizica erosului, spiritualizarea nevoii de femeie și împlinire; și plăcerea vânătorii ("Ochi și gene și gurițe,/ Obraji rotunzi, albi și rumeni, piepturi, sânuri cu mici țâțe/ Sunt a sale vânătoare, și întru a sa
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
au prospețime, sunt suave și delicate, convingătoare nu doar la nivel logic, ci mai ales la nivel emoțional. O extremă delicatețe învăluie figura Fecioarei Maria, devenită la 15 ani mamă a lui Dumnezeu, Θεοτόκος: "Iar sfânta Fecioară aștepta cu mare pohtă ceasul acela întru care pre Dumnezeu ca un prunc să-l ia în brațele sale și cu mânile sale să-l cuprinză și cu țâțele sale să-l apléce, fiind, drept acéia, toate întru liniște și întru tăcére"13; Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului "a apipăi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
au hotărât să aibă un delegat în comitet, cu toate că mai înainte erau în contra. Comitetul s’a format din 3 comuniști, 3 socialiști, 1 Frontul Plugarilor, 2 dela sindicate și 1 U.P. (uniunea patrioților, n.n. și subl.ns.)”. Iată că „pohta ce-a pohtit-o” tov-ul Dimitrev, prinsese contur, chiar dacă bolșevicii au fost nevoiți (contrar voinței lor) să accepte principiul parității invocat de către socialdemocrați. Totuși, privită cu atenție, această „paritate” era falsă și iluzorie deoarece, atât frontul plugarilor cât și sindicatele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
muncii, stând la soare ca să adune căldură În oasele lui betegite. Gâjâie: Eh... Călătorim, călătorim... Nevastă-sa face o tocană. Fiul lui este meșter olar. În spatele lui, munții. Peste sat mănăstirea Horezu. Brâncoveanu, din perete, privind etern la frumoasa lui pohtă. Lângă el nevasta și copiii. Prin geamul afumat, o palmă de lumină Îi Încălzește capul. Capul căzut. Tu, indiferent, fără putere. Obosit, Gorbaciov a fost deja la București. E ca și cum n-ar fi fost. Călătorim, călătorim. În fine, te-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare clucer și, sub Grigore Alexandru Ghica, cumnatul său, mare vistier. În anii războiului ruso-turc (1768-1774), sub ocupația rusească, împotriva curentului („unii păntru râvna legii, alții păntru pohta slavei și alții păntru iubirea hrăpirii să făcură ostași ruși”, scria el), se află împreună cu familia în pribegie la Brașov. Îi scrie feldmareșalului Rumianțev și obține eliberarea când, cu pașaportul în neregulă, e oprit de autorități de a participa, ca
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Burebista și Decebal, ca să facă joncțiunea cu tabloul în care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față, pentru ca, odată și odată, să rămână în față, pentru totdeauna. Mulți spectatori români vor fi tresărit de plăcere la auzul replicii pe care Mihai i-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cele ale năravurilor și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și ale patimilor materii. Pentru că gândul iaste povățuitoriu bunătăților, iară patemelor sângur țiitoriu, și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în terminologia lui Durand
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 168) Cântați Domnului cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 211) Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s mai sus zise la svânta mănăstire (DÎ.1599: XXX) d. Cu cuvinte are a întreba dereptulu județu de lucrure (CC2.1581: 37) e. glăsi evreiascalimbă (CV
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu s-ar fi răsuflat în presă, dar s-a vrut să ajungă la urechile celor care, deși nu stau mai bine la capitolul inteligență, sunt, prin Băsescu, mai bine ancorați pe putere. Când s-a pus de noua guvernare, „pohta ce-a pohtit-o” Băsescu, o parte dintre concetățenii noștri care cred că tot ce zboară se mănâncă, a căzut în extazul tontului: „e de firmă”, e guvernare cu etichetă de lux. Vorba asta „de firmă”, tinde să iasă din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vine foarte greu să dau un anunț de tipul: „Nu aștept un guvern de uniune națională, ci un guvern de uniune europeană”. Nu avem ce mai pierde! 25 februarie 2010 Parodii în fond Motto: „Și hotarul partidelor, PSD și PNL, Pohta ce-am pohtit-o eu.” De unde până mai ieri președintele nostru era, când vrei și, mai ales, când nu vrei, ba ici, ba acolo, pe la televiziuni, ba, de la Cotroceni dădea comunicate, ținea conferințe de presă, ajunsese până și la hulita
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ziuă, dar ceața persista, învăluind decorul într-o pânză străvezie, mișcătoare, care-mi incita și fascina imaginația. Oștile voievodale coborau cu Negru Vodă, care le preda din fiu, în nepot, până la Mihai. Mihai le întorcea până la Alba Iulia, să împlinească pohta ce pohtise: ca valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi risipite, fără păstor, pe care lupii în haite negre le alergau și le sfârtecau... și iarăși se strângeau sângerânde. Urmează Ploieștii!, anunță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
filosofia pentru copii? Puteam să strig în gura mare că nu voiu altceva decât liberalism. De când așteptam să spun asta în spațiul public și să fac oficial filosofie așa cum o făceam pe ascuns. Ba chiar să modelez curriculumul național după pohta ce am pohtit. Deschid manualul. Nici urmă de gând femeiesc în el. Deschid tot ce am publicat între ’90 și ’92. La fel. Nici o clipă nu mi-am bătut capul că ignor total orice idee filosofică, morală sau politica femeiască
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
soți sau intrarea în grațiile șefilor, cât și pe cea politică: egalitatea de șanse. Propune un liberalism yoghin în locul celui politic. Niciodată nu am fost mai convinsă că, dacă vrem stat de drept, femeile nu mai trebuie să depindă de „pohta ce a pohtit-o” șeful, ci de legi și politici publice. Sexismul este discriminare fundațională și trebuie consemnat ca atare în legea antidiscriminare. Proporția minimă pentru echilibrul de gen este de 40%. Nici unul dintre sexe nu trebuie să scadă sub
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
asta. Asemeni unei iepe scumpe de concurs, a alergat mult și cu folos, păstrându-și glezna fină și coapsa rotundă (dă-i Doamne viață lungă și fericită inventatorului programului Photoshop!), stârnind, de pe orice suport posibil, gânduri necucernice (dacă nu chiar pohte animalice!), atât gherțoilor în salopete, cât și mocârțanilor în Armani. A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru apariția conducătorului providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios pohta ce'am pohtit, va domina în filigran toată activitatea de conducere a țării de la cristalizarea principatelor până astăzi. Colonelul mason, cu experiență în armată, justiție, precum și de conducere în administrație (fost prefect de Galați) sau guvern (fost ministru de război
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
după sine o umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
după sine o umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și „terorii” istoriei, descinde și eruditul Nicolaus Olahus. Poate fi socotit reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești: bogăția, onorurile, domnia. Dar să nu intrăm pe terenul supozițiilor, ci să adăugăm încă două nume importante pentru tema în discuție. Pribegia unei familii boierești din Moldova l-a creat, am putea spune, pe cărturarul Miron Costin. Surghiunul rusesc
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]