158 matches
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Călărași, str. Bogdan P. Hașdeu nr. 36. (3.111/2005) Copii minori: Sîrbu Dumitrița, născută la data de 8.11.2000; 463. Sîrbu Sergiu, fiul lui Eftim și Tatiana (fiica lui Poiata Afanasii și Lidia, născută la 13.06.1924 în localitatea Cojușna), născut la data de 26 aprilie 1978 în localitatea Cojușna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Strășeni, str. M. Eminescu nr. 44, ap. 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
de 28 septembrie 1959 în localitatea Boldurești, raionul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Sitarului nr. 23, bl. 2. (2.163/2006) Copii minori: Pînzaru Daniela, născută la data de 8.08.1991. 76. Poiată Valeriu, fiul lui Gheorghe (fiul lui Pavel, născut la 20.04.1910 în localitatea Tipala) și Tamara, născut la data de 10 ianuarie 1972 în localitatea Sîngera, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sîngera, str. Andrieș nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
Grigore n. la 20.08.1924 în Vășieni și Ecaterina) și Elena, născută la data de 1 ianuarie 1978 în localitatea Vășieni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, Vășieni, str. S. Lazo nr.8. 166. POIATĂ VIORICA, fiica lui Ilie (fiul lui Ion n. la 18.03.1922 în Țîpala și Maria) și Ludmila, născută la data de 6 martie 1979 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
73. (467/2005) 163. Poalelungi Elena, fiica lui Mihail și Eudochia, născută la data de 21 septembrie 1982 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, Bubuieci, str. Miorița nr. 9. (5.101/2008) 164. Poiata Natalia, fiica lui Alexandru și Irina, născută la data de 27 mai 1980 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Stăuceni, Str. Studenților nr. 2, ap. 69, raionul Criuleni. (102/2004) 165. Polimaru Roman, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216787_a_218116]
-
la 22 02.1915 în loc. Sturzasca, jud. Glodeni) și Uliana, născută la data de 4 iunie 1941 în localitatea Sturzasca, județul Glodeni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți, str. Rîșcanilor nr. 65 jud. Bălți. (1340/2002) 73. POIATA IURIE, fiul lui Epifan (n. 25.05.1923 în Țîpala) și Vera, născut la data de 12 aprilie 1961 în localitatea Țîpala, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Chișinău-Botanica Sîngera, str. Decebal nr. 56, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171274_a_172603]
-
25.05.1923 în Țîpala) și Vera, născut la data de 12 aprilie 1961 în localitatea Țîpala, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, loc. Chișinău-Botanica Sîngera, str. Decebal nr. 56, ap. 406. (686/2002) Copii minori: POIATA STANISLAV născut la data 30.05.1989. 74. PRICOP LARISA, fiica lui Gamanjii Ion (n. 30.08.1938 în Taraclia) și Nina, născută la data de 24 iulie 1972 în localitatea Taraclia, județul Tighina, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171274_a_172603]
-
data de 18.05.1939 în localitatea Edineț) și Neonila, născut la data de 8 ianuarie 1970 în localitatea Pîrjota, raionul Rîșcani, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrjota, raionul Rîșcani. (7.549/2003) 73. Poiata Victor, fiul lui Poiata Andrei (fiul lui Ilia, născut la 1.08.1928 în localitatea Ialoveni) și Nadejda, născut la data de 25 martie 1986 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Țipala, raionul Ialoveni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
1939 în localitatea Edineț) și Neonila, născut la data de 8 ianuarie 1970 în localitatea Pîrjota, raionul Rîșcani, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pîrjota, raionul Rîșcani. (7.549/2003) 73. Poiata Victor, fiul lui Poiata Andrei (fiul lui Ilia, născut la 1.08.1928 în localitatea Ialoveni) și Nadejda, născut la data de 25 martie 1986 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Țipala, raionul Ialoveni. (710/2006) 74. Pompaș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
Conf. dr. Ștefan Florian - Cluj Membri: Conf. dr. Costea Constantin - Timișoara Șef lucrări dr. Bogdan Davidescu - Constanța Dr. Florin Exergian - București Prof. dr. Nicolai Ianovici - Iași Șef lucrări dr. Alexandru Lupșa - Tg. Mureș Dr. Paul Pătrașcu - București Prof. dr. Ioan Poiată - Iași Secretar: Dr. Feri Stoica - București Anexa 38 COMISIA DE NEUROLOGIE Co-președinți: Prof. dr. Ovidiu Băjenaru - București Prof. dr. Cristian Popescu - Iași Membri: Conf. dr. Ioan Buraga - București Prof. dr. Ion Mărginean - Cluj-Napoca Prof. dr. Ion Pascu - Tg. Mureș Prof.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165379_a_166708]
-
lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
drept „camera bună”, destinată păstrării avutului și primirii oaspeților importanți, la sărbători. În perioada interbelică, o casă tipică era compusă din 2 camere pe un antreu și o prispă cu sau fără geamlâc. În partea din spate se găsea o poiată unde era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru a nu se risipi boabele printre
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
a nu putea ieși afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele doua poduri, în care se depozita fânul și cerealele în pai, căci aici, datorită depărtării de sat și a drumurilor rele, își iernau sătenii o parte din vitele mari, așa ca un membru al
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele "Meșterul Manole", "Capitanul Valter Mărăcineanu" sau "Constantin Brâncoveanu", prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată. Prima experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol in Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
O dată cu înmulțirea construcțiilor din piatră, majoritatea lăstunilor de casă au trecut la „casă nouă”, cuibărindu-se pe pereții caselor și pe sub poduri. Spre deosebire de rândunici, lăstunii de casă preferă pereții exteriori ai clădirilor, nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
Mihai Ștefan Poiată (n. 4 decembrie 1949, Cojușna, raionul Strășeni, Republica Moldova) este un autor, cineast, dramaturg, publicist, scenarist și scriitor român din Republica Moldova. A terminat școala medie în satul natal, în 1967 și Facultatea de Filologie (specializarea jurnalistică) a Universității de Stat din
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
în modul cel mai dureros condiția umană. Întreaga creație a lui Andrei Sârbu denota faptul ca artisul a fost un pictor mare, exigent, dar și un om de cultura care a marcat perioada în care a existat și creat. Mihai-Ștefan Poiată scria despre lucrarea “Verdele câmpului în amurg” (1990): “asistăm aici la o “ceartă” între Pollock și Mondrian, dar cred că mai curând e o replică a realului la adresă idealului, realul fiind spontaneitatea gestului, explozia emotivă. Această scuturătură violentă de
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul drum de personalități ale culturii basarabene cum sunt: Arcadie Suceveanu, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova , fostul ministru al culturii Ion Ungureanu, scriitorii Vladimir Beșleagă, Anatol Codru, Andrei Vartic, Andrei Strâmbeanu, Mihai Poiată ș.a. Cărți pentru copii:
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț, oaspetele deosebit al șătrarului cu care avea el o vorbă; le împinse scaune
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
culturii. Cultura, livrescul, sunt semnul heraldic al acestei generații, al cărei merit principal constă în faptul că a adus cultura, prestigiul acesteia, în scrisul său. Lista foarte restrânsă a prozatorilor optzeciști basarabeni, dintre care îi menționez doar pe Mihai Ștefan (Poiată) și Vitalie Ciobanu, îi conține și pe poeții Nicolae Popa, Vasile Gârneț si Vlad Neagoe. Proza acestor autori se distinge prin inserțiuni culturale și livrești, printr-o alternanță de planuri narative cu elemente de parodie și bri(colaj) textual. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
argilos și a faptului că drumurile nu erau pietruite, în timpul ploilor circulația era mult îngreuiată și drumurile chiar impracticabile. în asemenea situații se circula printre grădini. Din cele mai vechi timpuri, gospodăriile țăranilor erau alcătuite din casa de locuit, șura, poiata pentru păsări, sâsâiacul pentru porumb și uneori cotețul pentru porci. De obicei casele se construiau din furci de stejar care erau pârlite și îngropate în pământ, fără niciun fel de temelie, de furci erau prinse brâiele și după aceste brâie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chirpici excludea scheletul de lemn și a dus la economisirea materialului lemnos. O gospodărie țărănească la începutul sec. al XX-lea mai avea șura fără geamuri sau cu geamuri foarte mici, cu o singură încăpere pentru toate animalele țăranului, o poiată mică cu o ușă după mărimea ei prin care se intra „pe brânci, un coșar din nuiele de răchită pentru depozitatul porumbului, o iesle tot din nuiele de răchită pentru hrănirea animalelor mari, așezate afară în mijlocul ocolului de vite, un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de politețe, folosit pentru a se adresa unui bărbat. Pârcălab - dregător mai mare peste un ținut, cu atribuțiuni de castelan al cetății și de judecător. Comandant de cetate în evul mediu, mai marele unui sat sau comune, primar. Podli - lângă . Poiată - adăpost pentru păsările de curte. Pricuț - cot de sat ( parte de sat). Privilegiu - avantaj, înlesnire sau drept care se acordă în urma unei persoane, unui grup social. Ragilă - unealtă formată dintr-o scândură în care se află înfipți dinți de fier prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a se bate ori pentru ciocălăii și babele de păpușoi cu boabele încă în lapte . Vizita la Moș Costache, de fapt la învățătorul Costache Buraga, din Dăneștii dea apă și mâncare, sau să le facă curățenie în grajd și în poiată. Mai avea și de tăiat lemne. După ce tăia lemnele, eu cu Florica și cu Gheorghe le căram în casă. Toți trei eram îmbrăcați în cămăși de ,,americă“ făcute de mama, cusute de mâna ei cea fermecată, aveam capetele descoperite și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]