100 matches
-
continuare atacurile blindatelor, iar Nieuwe Hollandse Waterlinie (Noua Linie de Apa Olandeza) era încă capabilă să reziste. Această ultimă poziție putea fi atacată din spate, dar germanii aveau nevoie de timp să își deplaseze forțele printr-o regiune greu accesibilă (poldere). Winkelman a pirmit un mesaj din partea comandantul militar al orașului Utrecht, colonelul Cuno Eduard Willem tot Voorst, prin care era înștiințat că germanii au cerut capitularea imediată a orașului. Germanii lansaseră manifeste deasupra orașului prin care anunțau că doar capitularea
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
două forțe aliate a lăsat mult de dorit și a fost influențată negativ de comunicațiile proaste, neînțelegerile și diferențele în odul de abordare a strategiei. Olandezii considerau că Bath și Zanddijk sunt ușor de apărat datorită reliefului cu câmpii și poldere inundate. În schimb, generalul francez Pierre-Servais Durand nu era convins de valoarea pozițiilro defensive olandeze și a dorit să asigure pentru trupele sale obstacole naturale mai importante. În seara zilei de 13 mai, regimentul 271 al "68e Division d'Infanterie
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Belgia. Actualul cartier Linkeroever este poziționat pe locul vechiului sat Sint-Annadorp și al fortăreței Vlaams Hoofd, ambele situate pe malul stâng al râului Schelde. Satul și fortul erau conectate între ele prin intermediul unui drum construit pe un dig care marginea polderul Borgerweert. Ulterior, drumul a devenit arteră "Blancefloerlaan". Polderul Borgerweert putea fi inundat la nevoie pentru a proteja fortul. Pe 3 noiembrie 1844 a fost inaugurată Gară Vlaams Hoofd. Din această gară pornea o cale ferată izolată, linia 59 către Gent
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
vechiului sat Sint-Annadorp și al fortăreței Vlaams Hoofd, ambele situate pe malul stâng al râului Schelde. Satul și fortul erau conectate între ele prin intermediul unui drum construit pe un dig care marginea polderul Borgerweert. Ulterior, drumul a devenit arteră "Blancefloerlaan". Polderul Borgerweert putea fi inundat la nevoie pentru a proteja fortul. Pe 3 noiembrie 1844 a fost inaugurată Gară Vlaams Hoofd. Din această gară pornea o cale ferată izolată, linia 59 către Gent, exploatată de „Compania căilor ferate de la Anvers la
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
geografice principale: câmpia Yser-ului și coasta Mării Nordlui în vest și câmpia din nord-est. Prima este formată dintr-un relief nisipos și soluri aliviale, cu altitudini foarte joase. Mare parte din acest teritoriu a fost canalizat și au fost amenajate poldere protejate de diguri. Câmpia centrală începe în bazinul fulviului Schelde și cu o altitudine situată între 5 și 30 m. în extremitatea sudică, la frontiera cu Valonia, și estică, la frontiera cu Olanda, relieful este mai pronunțat, fiind sub forma
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
Antwerpen. Din punct de vedere istoric Linkeroever aparține regiunii Waasland, însă se deosebește de această din punct de vedere social și peisagistic. Anterior, teritoriul din zona Capătului Flandrei (Vlaams Hoofd) pe care este situat Linkeroever era cunoscut sub numele de "Polderul Borgerweert". Cartierul este conectat cu restul districtului prin stația de premetrou Van Eeden, în care opresc tramvaiele liniilor , , și după ce au traversat pe sub Schelde prin Brabotunnel. Alte conexiuni între cele două maluri sunt tunelurile Waasland și Kennedy. Ultimul include tuburi
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
Sint-Annadorp și al fortăreței Vlaams Hoofd, ambele situate pe malul stâng al râului Schelde. Pe locul fortăreței se află în prezent intrarea în Tunelul Sint-Anna. Satul și fortul erau conectate direct prin intermediul unui drum construit pe un dig care marginea polderul Borgerweert. Ulterior, drumul a devenit arteră "Blancefloerlaan". Polderul Borgerweert putea fi inundat la nevoie pentru a proteja fortul. Pe 3 noiembrie 1844 a fost inaugurată Gară Vlaams Hoofd. Din această gară pornea o cale ferată izolată, linia 59 către Gent
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
pe malul stâng al râului Schelde. Pe locul fortăreței se află în prezent intrarea în Tunelul Sint-Anna. Satul și fortul erau conectate direct prin intermediul unui drum construit pe un dig care marginea polderul Borgerweert. Ulterior, drumul a devenit arteră "Blancefloerlaan". Polderul Borgerweert putea fi inundat la nevoie pentru a proteja fortul. Pe 3 noiembrie 1844 a fost inaugurată Gară Vlaams Hoofd. Din această gară pornea o cale ferată izolată, linia 59 către Gent, exploatată de „Compania căilor ferate de la Anvers la
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
lacul îngheață la suprafață. Salinitatea apei variază într-un interval de la 1 la 1,6 g/litru. În prezent, o parte dintre canalele de legătură cu Dunărea au fost betonate și îndiguite, terenurile dintre liman și fluviu fiind transformate în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și Costuleni, așa-numita "zonă umedă Ciobârciu". Anterior, pajiștea era o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut la realizarea în principal de culturi furajere (lucernă etc.
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
întindere de 30.528 km² și se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia costieră în nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplu Țărilor de Jos, în câmpia costieră au fust amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale fertilă iar ținutul muntos este o vale stâncoasă acoperită de păduri care se întind până în nordul Franței. Aici se găsește Signal
Geografia Belgiei () [Corola-website/Science/309213_a_310542]
-
este un sat parțial în comuna Nieuw-Lekkerland, parțial în comuna Alblasserdam, provincia Olanda de Sud, Olanda. Se află la aproape 15 km est de Rotterdam. este situat pe un polder, la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
este un sat parțial în comuna Nieuw-Lekkerland, parțial în comuna Alblasserdam, provincia Olanda de Sud, Olanda. Se află la aproape 15 km est de Rotterdam. este situat pe un polder, la confluența râurilor Lek și Noord. Pentru drenarea polderului, s-a construit un sistem de 19 mori de vânt în jurul anului 1740. Acest grup de mori de vânt constituie cea mai mare concentrare de mori de vânt vechi din Olanda. Morile de vânt de la Kinderdijk sunt unele dintre cele
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
atracții turistice din Olanda. Ele au fost înscrise în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial în anul 1997. În înseamnă "Digul copilului". În timpul "Sint-Elisabethsvloed" (inundația din ziua Sfintei Elisabeta a anului 1421), Grote Hollandse Waard a fost inundat, dar polderul Alblasserwaard a rămas neinundat. Se spune că atunci când ploaia teribilă s-a domolit, cineva a venit la digul dintre aceste două zone să vadă ce mai putea fi salvat. A văzut că departe, plutea un leagăn de lemn. Nu era
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
zonelor întinse, fiindcă unele părți ale Olandei se află sub nivelul mării. În Alblasserwaard problemele cu apa au devenit tot mai evidente în secolul al XIII-lea. Olandezii au săpat canale lungi pentru a scăpa de excesul de apă din poldere. Aceste canale se numesc "weteringen", iar ele se pot vedea pe tot cuprinsul țării. Totuși, această metodă era suficientă doar pentru o scurtă perioadă de timp. Solul deshidratat începea să scadă din nou, din cauză că structura sa umedă este mai compactă
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
timp. Solul deshidratat începea să scadă din nou, din cauză că structura sa umedă este mai compactă, iar nivelul râurilor începea să crească în același timp datorită depozitelor de sedimente. Era nevoie de o altă metodă de a menține nivelul apei în poldere. Astfel au decis să construiască o serie de mori de vânt. Morile de vânt vor pompa apă într-un rezervor până când nivelul râului atingea un anume nivel, la care pomparea apei în râu era din nou posibilă. Câștigarea controlului complet
Kinderdijk () [Corola-website/Science/310017_a_311346]
-
În prezent, sunt luate măsuri pentru a ocroti resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Cugurlui este folosită pentru irigații. Între malul sudic și Dunăre, au fost construite poldere care au fost utilizate pentru culturile de cereale (se cultivă permanent grâu și ovăz, iar însămânțarea cu porumb și lucernă se face periodic, prin rotație. În ultimii ani, s-a trecut la realizarea în principal de culturi furajere (lucernă etc.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și platoul central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană. Câmpia litorală constă în principal din dune și poldere. Spre interiorul continentului, peisajul rămâne neted și urcă ușor, câmpia fiind udată de numeroase ape, cu văi fertile și cu câmpia nord-estică Campine ("Kempen"). Dealurile și podișurile Ardenilor acoperite cu păduri dese sunt mai stâncoase și mai accidentate, cu peșteri
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
permanentă și un compartiment lateral pentru atenuarea viiturilor. Lacul are un volum maxim de 54,1 milioane m³ (din care 14,3 milioane m³ la nivelul normal de retenție și 39,8 milioane m³ volum de atenuare a viiturilor, incluzând polderul) și o suprafață maximă de 730 ha. (din care 450 ha în polder) la nivelul maxim. Barajul de beton de 26 m înălțime, prelungit cu diguri longitudinale de pământ a fost dat în funcțiune în 1989. Funcțiunea principală a amenajării
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de 54,1 milioane m³ (din care 14,3 milioane m³ la nivelul normal de retenție și 39,8 milioane m³ volum de atenuare a viiturilor, incluzând polderul) și o suprafață maximă de 730 ha. (din care 450 ha în polder) la nivelul maxim. Barajul de beton de 26 m înălțime, prelungit cu diguri longitudinale de pământ a fost dat în funcțiune în 1989. Funcțiunea principală a amenajării este atenuarea viiturilor foarte mari pentru apărarea capitalei de inundații; în subsidiar, acumularea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
mai rămânea o parte din bazinul Dâmboviței situată în aval de toate derivațiile, care era necontrolată. Ploi torențiale concentrate pe acest bazin puteau și ele provoca inundarea Bucureștilor. De aceea, în conformitate cu schema lui Paul Solacolu a fost proiectată o acumulare - polder în zona Chiajna. Din dispoziția lui Nicolae Ceaușescu a fost preferată soluția unui lac acumulare în albia râului Dâmbovița, amonte de stăvilarul Ciurel, unde începea cursul regularizat din zona urbană. Lacul Morii este realizat printr-un baraj de 15 m
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
mari comunități de maghiari, satul devine sat maghiar, în posesia succesivă a familiilor nobiliare maghiare Thoroczkay, Kendi și Teleki. În denumirile unor locații din zona satului Luna de Jos apar influențe certe germane: zona ""Poderei"" este o modificare a germanului "Polder" , zona ""Doman"" este o modificare a germanului "dumm" , cu referire la un teren agricol argilos, nepotrivit pentru agricultură. În 14 aprilie 1596 principele Sigismund Batory îi dăruiește lui Mihai Viteazul moșia Lona. În anul 1601 după bătălia de la Gurăslău Mihai
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
la cartierul general al lui Bittrich de la Doetinchem, la est de Arnhem. De aici el avea să conducă luptele în continuare. Divizia a 10-a SS a fost trimisă spre sud, pentru ca să respingă aterizările aliate de la Nijmegen și să apere polderul de la confluența Rinului inferior și a Waalului, în timp ce Divizia a 9-a a primit sarcina apărării Arnhemului. Divizia a 9-a SS era în plin proces de pregătire a reîntoarcerii în Germania, iar Harmel se dusese la Berlin încercând să
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Piloții nu au reușit să se înțeleagă cu trupele de la sol. Unul dintre puținele mesaje care au putut fi emise de la Arnhem îi atenționau pe polonezi că zona parașutare „K” nu era sigură și le sugera să aterizeze pe un polder la est de Driel, unde ar fi trebuit să asigure apărarea feribotului de la Heveadorp pe malul sudic al Rinului. Polonezii s-au parașutat sub focul inamic la ora 17:00 și, deși au avut pierderi, s-au regrupat rapid. Au
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]