257,490 matches
-
spre Marele Vecinuț (vorba lui Isidore Isou) trage. Culmea-culmilor, nu Geoană sau Iliescu au fost politicienii români care-au avut curajul să privească fără inhibiții spre Moscova, ci tocmai Traian Băsescu! Afirmațiile sale recente trebuie privite și în perspectiva noii politici în direcția Răsăritului inițiată de administrația de după 2004. Nu poți ajunge, atunci când negociezi cu un partener de inflexibilitatea legendară a rușilor, mergând cu căciula în mână și așteptând umil să fii primit în audiență, la absolut nici un rezultat. Ei trebuie
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Uniunii Sovietice și deruta care-a urmat ne-au ajutat să scăpăm de lanțurile pe care partidul-stat al lui Iliescu ni le-a legat de picioare cu îndemânarea unui prestidigitator. Pe de altă parte, nu trebuie să fii mare strateg politic pentru a observa stilul de abordare a problemelor geo-strategice al rușilor. E greu de spus dacă între ei și americani a intervenit o nouă împărțire a zonelor de interese, dar, în destule cazuri, oamenii lui Putin se comportă de parcă o
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
au să-i reproșeze câte ceva lui Ion Bogdan Lefter, explicit sau mocnit. Unii, că este un susținător necondiționat al postmodernismului - postmodernism care, în opinia adversarilor, ar fi, în principiu, detestabil sau deplorabil. Alții, că mizează fără spirit critic pe corectitudinea politică, într-un moment în care acesteia i se văd viciile de concepție și de procedură. Și ,păcatele" se țin lanț când e vorba de propria situare în literatura română: contestarea șaizeciștilor și în special a lui Nichita Stănescu; respingerea călinescianismului
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
și în special a lui Nichita Stănescu; respingerea călinescianismului, considerat depășit și nociv; susținerea lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un optzecist combatant, cum
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
de un pluralism creator. Puritatea și gratuitatea valorilor sunt înlocuite de interferența și utilitarismul lor. Cultura de divertisment devine, inevitabil, o alternativă la cultura elitelor. Relativismul se instalează ca principiu decisiv. Valorizarea marginalității și a minorităților implică discriminarea pozitivă, corectitudinea politică, feminismul și multiculturalismul. Acesta e, sumar, peisajul postmodernității care va să vie și la noi. E bine, e acceptabil? Ion Bogdan Lefter crede fără nici o ezitare că da. Implicat în susținerea necondiționată a postmodernismului românesc (parte din autobiografia sa), nu
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
personaj, apoi, într-un flash, îi vezi aspectul de azi. Partea speculativă apare când intervine dialogul personajelor, mult prea verba volant ca să fi lăsat urme disponibile pentru arheologi. Mai ales când am auzit un om de afaceri roman cu ambiții politice spunând despre dezastru că ,nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi câștigat ultimele alegeri" , mi-a trecut prin cap că m-aș fi așteptat la un asemenea comentariu, într-un context similar, din partea actualului președinte american, mai puțin din
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Ciobanu, Ghiță Ionescu, Sergiu Celibidache, Marcel Carné, Dan Petrașincu, Petru Creția, François Furet, Marin Sorescu, Simone Boué, Aurel Cioran. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au întrerupt colaborarea cu postul de radio Europa Liberă, dar implicarea lor în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în capitala Franței
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
mai mult sau mai puțin celebri. Vizitele în România se transformă în obositoare ședințe de autografe (de la funcționarii de pe aeroport pînă la demnitarii zilei) și tentative aproape utopice de a satisface solicitările de interviuri ale mass-media (indiferent de orientarea lor politică). Vîrsta începe să își arate și ea inconvenientele, drumurile la spital sînt tot mai frecvente, iar problemele de sănătate apar în momentele cele mai neașteptate. Rămîn constante prieteniile cu Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihnea Berindei, Gabriela Adameșteanu, Horia-Roman Patapievici, Vlad
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
decît atît, Jela Doina încheie cartea despre martiriul Ecaterinei Bălăcioiu, așa încît se poate spune că datoria fiicei de a-i face mamei sale dreptate în posteritate a fost împlinită. În privința crimelor comuniste, Monica Lovinescu observă, laolaltă cu importanți gînditori politici francezi - Alain Besançon, Jean-François Revel, François Furet etc. - cum acestea sînt eludate într-o viață intelectuală franceză dominată încă de ideile de stînga. Mai mult, dreapta se află în situația de a fi continuu culpabilizată, fiind făcută responsabilă a crimele
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
Constantin Țoiu Nu numai șinele de cale ferată se îndoaie pe caniculă, ci și caracterele oamenilor, politici mai ales, în febra măririi. Ființe expuse intemperiilor sunt și dumnealor. Să-i înțelegem... 22 iunie - toiul verii - ce este? în ce zodie pică?... Taur, nu. Fecioară, nu. Ce mai avem... Gemeni, parcă?... ăștia mai ales se îndoaie, de unde respectivii
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
Radu Varia Titlul cărții lui Octavian Paler, Eul detestabil, poate induce în eroare. De aceea trebuie spus că nu este vorba de vreo culegere de texte acide privind fauna politică aborigenă prin care Octavian Paler ciupește conștiința noastră adeseori adormită, de cele mai multe ori aburită. Nu, este vorba de o carte închinată marilor pictori, căreia autorul îi spune în subtitlu o istorie subiectivă a autoportretului în pictură. Scutul teribil al titlului
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
nu mi-a dat pace pînă nu am aflat, printr-o documentare serioasă. Precizez de la început că toate citatele de mai jos sînt strict autentice și preluate din reviste apărute în acest an. E cam bizar că în era corectitudinii politice apar asemenea reviste de un sexism evident. Adică de ce numai pentru ele (pentru "Elle")? Și noi? Mai mult, revistele cu pricina cultivă femeii o imagine absolut neconvenabilă. Încît, dacă aș fi femeie, m-aș supăra. Femeia întruchipată și construită în
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
de ani, dansul modern și-a făcut loc târziu și cu greutate în fosta Uniune Sovietică și în Rusia de astăzi. El a apărut nu prin ruptură, ca în alte locuri - fapt care nu ar fi fost permis de regimul politic comunist, alergic, ca oricare regim totalitar, la diversitate și diferență - ci prin remodelarea și îmbogățirea formelor academice, pe linia unui stil neoclasico-modern. Fenomenul nu este însă unul izolat, propriu numai spațiului rus, ci chiar unul foarte răspândit în cea de-
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, George Gană, Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ileana Mălăncioiu, Dumitru Micu, Virgil Nemoianu, Z. Ornea, Octavian Paler, Marta Petreu, Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Mihai Șora, Dorin Tudoran sînt oameni cu destine diferite, cu viziuni politice și literare, uneori incompatibile, dar care toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat din ascultarea cu
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
astfel nu îi este adresată vreunui admirator necondiționat al lui Mircea Eliade, ci lui... Zigu Ornea. Este clar că Daniel Cristea-Enache face aici ceea ce în politică se numește ,ridicarea mingii la plasă". Fără a fi un mare fan al ideilor politice ale lui Mircea Eliade, mă încumet să răspund eu la această întrebare. Între Mircea Eliade și Tudor Vianu, doar în cazul celui de-al doilea se poate vorbi de compromisuri. La Eliade se poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile politice ale lui Mircea Eliade pot fi discutate și combătute, dar, în cazul lui nu se poate vorbi de compromisuri. În schimb, Tudor Vianu nu a aderat la comuniști în timpul războiului, nu și-a asumat riscuri în numele unei convingeri, ci doar
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
Volum III, Nr. 4 (10), Serie nouă, septembrie noiembrie 2015 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL EstVest probleme vechi în haine noi Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN 7 EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
retorica electorală din Parlamentarele din 2014, Republica Moldova vs "revoluția crizantemelor", octombrie 2015 Aurelia PERU-BĂLAN 163 Regele Mihai între "est" și "vest". Percepții, poziționări, simboluri Alexandru MURARU 189 INTERVIU Klaus IOHANNIS, Presedintele României: "În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic" 211 VARIA The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic" 211 VARIA The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU 217 România - o economie "planificată" de la distanță Ion-Lucian CATRINA 233 Alfabetizare politică prin lexic, instituții și modele teoretice englezești: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea Roxana PATRAȘ 247 The communist censorship and the reception of Dostoevsky în the Romanian literary consciousness Mihai VACARIU 261 Hegel despre intelect, rațiune
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
XXI Mădălina Virginia ANTONESCU 309 Islamizarea generației a doua. De la Europa all-inclusive la jihad Georgeta CONDUR 329 RECENZII Emilia Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae DRĂGUȘIN 359 Notes on the contributors 367 Instrucțiuni pentru autori 375 Instructions to authors 378 EDITORIAL Est-Vest probleme vechi în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Șercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN 347 Ciprian Nițu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria politică Emanuel COPILAȘ 351 Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate Cristian BOCANCEA 355 Eric Voegelin, Religiile politice Nicolae DRĂGUȘIN 359 Notes on the contributors 367 Instrucțiuni pentru autori 375 Instructions to authors 378 EDITORIAL Est-Vest probleme vechi în haine noi (The East and the West-old issues în new clothes) Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN Abstract: The relation between
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Orientului - în Orașele invizibile ale lui I. Calvino 4. Tot asupra domeniul literar se insistă și prin lucrarea lui Ollendorf. Autoarea ne readuce în actualitate, exodul dramatic al refugiaților care ajung în Europa pentru a scăpa de războiul și persecuțiile politice din țările lor. Numărul considerabil al oamenilor implicați în acest forțat proces migrator și timpul redus în care se petrece pun Europa înaintea unei grele probleme de integrare. Ollendorf ne dă un exemplu însemnat de cum - ca în studiul lui J.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
realiza decât în interiorul elucidării a ceea ce înseamnă artă și raportul pe care artistul îl instaurează cu mecanismul psihologic al autocenzurării, o problemă pe care, într-o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză a identității (sau creșterea) principiilor democratice, care analizează legătură existența dintre granița și ostilitate. Cea din urmă pe care Europa consideră că a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ceea ce înseamnă artă și raportul pe care artistul îl instaurează cu mecanismul psihologic al autocenzurării, o problemă pe care, într-o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză a identității (sau creșterea) principiilor democratice, care analizează legătură existența dintre granița și ostilitate. Cea din urmă pe care Europa consideră că a depășit-o întrutotul, în vreme ce, astăzi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]