95 matches
-
încă din sec. XIX. Asaki n-are nici o îndoială când îl republică în "Albina românească" însoțindu-l de o gravură a lui Műller intitulată "Descrierea cadrului al doilea din istoria Moldovei, înfățoșător pe Ștefan cel Mare cuvântând al său testament politicesc". Mai prudent, Kogălniceanu crede că-i vorba de-un necrolog, în vreme ce alții susțin că nu-i nici una, nici alta și-l categorisesc în rândul scrierilor în proză de tip romantic, care, spune M. Anghelescu în "Mistificațiuni", "chiar dacă utilizează modele retorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
băgări dă seamă asupra regulelor și orînduielelor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întîi dă dumnealui...la leat 1787, Tipografia Sfintei Episcopii a Râmnecului. 1789 [1]. ȘCOLERIU, TOADER, Lecțione adică cuvîntare, scoase de la întâie parte a gramaticii...în tipografie ce politicească, în tărgul Ieșului, 1789, noiembrie 8. 1797 [1]. TEMPEA, RADU, Gramatica românească alcătuită de..., Tipografia lui Petru art, Sibii, 1797. 1805 [1].SINKAY, GEORGIUM, Elementa linguae dacoromanae sive valachicae, emndata, facili.tata, et in melioraem ordinem redacta per... Budae, Typis
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
românească, în următoarile condiții: 1. Începînd de la 15 mai viitori Albina românescă se va tipări de două ori pe săptămînă. 2. Mărimea și forma gazetei va fi pe săptămînă de o coală și jumătate în 4. 3. Ea va cuprinde:politicești și interese novitale din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale , filologice, acele despre folositoare aflări, și mai ales se vor împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
-și numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. Ce au folosit la toate neamurile, aceeași ne va folosi și nouă - oh, ba mai mult! Nici de aceia nu cred să fie mulți între români carii să zică: tocma novele politicești poci să cetesc cu mult mai bune în limbi streine - oh, nu; căci fieștecare știe cum că acele nu sînt scrise în interesul și amăsurat trebuințelor românului, - fieștecare trage foc la oala sa, vorbă românească. Un strein nu scrie în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
la toată românimea; așa și Gimnaziul de la Beiuș și în Ungaria, școalele de la Arad șcl., dar în Bucovina și în cele două provinții? O mulțime de bărbați într-alte plase cum - ca să tăcem de cîțiva episcopi cu rîvnă adevărat apostoleascăderegători politicești, doftori, ostași; aceștia parte mare simțesc ce ne trebuie, nevoindu-se deodată a și căuta mijloace de ajutoriu. Ce e mai mult? însuși frumoasele noastre au început să sprijonească întreprinderile cele folositoare! De altă parte iară - precum de la anul nou
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
hrană. După cum am fost înștiințat la începutul anului, noi vom urma regulat o dată pe săptămînă cu darea foilor noastre amîndouă pe cîte o coală. Însă dacă vom vedea cum că numărul cetitorilor noștri să înmulțește, atunci vom urma cu foaia politicească a o da de două ori pe săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările împrejur, și materiile de tipărit încă ne vom strădui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
gândească, împreună cu cei din jur, la soarta împăratului Justinian (527-565), dacă ar fi reușit răscoala numită “Nika” (Victorie!) a populației dintr-un Bizanț cosmopolit. Pe vremea aceea, se purta, pentru chestiuni minore, intrarea “benevolă” în mânăstire, iar pentru treburi însemnate politicești se aplica orbirea cu fierul încins, sau alte prea înfricoșătoare mutilări, ca să nu-ți mai treacă prin cap să aspiri la tronul basileilor; cei însemnați, mutilați, diformi, strâmbi, cocârjați, damblagii, chiar din ilustre familii, nu puteau ocupa tronul imperial. Nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-ne, ne-am despărțit cu trupurile. Dar în duh am rămas împreună în Hristos, Cel ce dă tuturor mântuirea. Părinte, Dumnezeu să te aibă în pază! Agatanghel sau Sfârșitul omului Agatanghel sau Sfârșitul omului. Proorocie pentru șapte sute de ani despre politiceștile treburi din Europa, așa se numea cartea care circula în anii aceia în închisoarea Aiud. Eram tot cu Anghel Papacioc în celulă când ne-a parvenit și nouă. Domnul Trifan o citise și i-o aducea lui Anghel. Această proorocie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de împiedicări isvorite din neaperata intemplare. Articolul 388 Capitanulu și acei omeni ai echipajului carii ori se voru află în corabie gata de a pleca, sau voru veni cu șalupe că se plece, nu se voru putea aresta pentru datorii politicesci ce voru fi avendu, ci se voru sili a da chedasie platnica. Articolul 389 Capitanulu, aflându-se la locu locuinței proprietariloru corabiei, sau alu vechililoru loru, fără voia și într'adinsu împuternicirea acestora, nu poate pune ca să drega corabia, să
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Ghica - frate al domnitorului - îl informează pe vodă asupra celor întâmplate, iar când mitropolitul vine să se plângă la curte, Grigore Ghica îi răspunde neted: „Prea-sfinția ta să te amesteci și să fii chiriarh numai în cele bisericești; în cele politicești și în ale oblăduirii nu voi să am tovaroși; șade și rău, părinte, să-ți pui mintea cu copiii.“ Faptele se petreceau în 1823; fără cunoașterea lor, nu am înțelege tonul polemic al prefeței din 1828 și nici structura ei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
căreia vechiul alfabet chirilic ar fi „urât“. Încă Petru Maior vorbea cu năduf de „calicele cirilicești petece“, iar Ion Budai Deleanu socotea oportun ca „unele slove tocma necioplite [românii] să le mai netezască, cum au netezit rosianii ale lor cele politicești, [...] și într acest chip vom avea o scrisoare cu mult mai arătoasă și mai bună“ (Temeiurile gramaticii românești). „Gustul esteticesc“ va fi invocat, cum știm, și în articolul lui I. Rusu, apărut la 1838 în Foaia pentru minte. C. Negruzzi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel ce are un rang politicesc să poată dobândi un potrivit rang milităresc, după foaia de asămăluire aice alăturată, și aceasta va avea urmare numai acum cu prilejul formarisirii milițiii“ (s.m.). Așadar, etapă de tranziție, în cadrul căreia tabla asămăluitoare îndeplinește rolul unui alfabet de tranziție, al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care vor fi cu treburi prin țară sau vor dori să petreacă câteva zile pentru odihnă În liniștea tihnită a acestui loc. N-a fost să fie așa: În 1940 Visarion Puiu este demis din postul său, printr-o mașinațiune politicească, pusă În act, se pare, de liberalul bucovinean Ion Nistor, care i a fost adversar Înverșunat. Se retrage la Vovidenia. Aici Îl vizitează Sadoveanu cu familia, În 1940 (am văzut fotografia acestei Întâlniri, Îl Însoțeau doamna Valeria și Profirița). Apoi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Samuil Micu (1745-1806), apreciat drept primul istoric modern din Ardeal, s-a aplecat îndeajuns de aproape și de problemele educației. Admirator al concepției lui Baumeister, Micu îi va traduce două lucrări cu caracter pedagogic, Etica sau învățătura obiceiurilor și Învățătura politicească. Gheorghe Șincai (1754-1816) devenea în anul 1794 director al școlilor românești greco-catolice din Transilvania, poziție din care a militat pentru amplificarea învățământului primar, ridicând astfel numărul unităților școlare la aproape 300, promovând constant legarea educației de nevoile reale ale vieții
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Platon și Aristotel, ca și în perioada Romei republicane. În rest, lumea s-a lăsat guvernată după liberul arbitru al celor puternici, fără texte limitative (cu excepția notabilă, dar confuză, a dictonului creștin care înțelegea să dea Cezarului acele lucruri politicești de care Dumnezeu s-ar fi putut lipsi...). Abia în anul 1215 baronii englezi îi impun regelui Ioan fără de Țară documentul numit Magna Charta Libertatum. În 1776, americanii proclamă Virginia Bill of Rights, iar francezii adoptă prima lor constituție în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
12 părți și fiește care parte va fi de 7 coli de mare și cu o icoană. Toate 12 părți vor fi de 84 coli, împărțite în 12 materii. În Ia parte istoria pe scurt a romanilor, năravurile, religia, legile politicești, îmbrăcămintea, mâncările, țeremoniile și îngropăciunea lor; în a 2-a din Istoria Ardealului, Țeara Românească și Moldova; în a 3-a parte, Literatura Românească, arătând care au fost lucrat și care lucră și acum pentru literatura românească; în a 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prietinie subită La școala normală "Vasile Lupu" 30 F. 926. Cuvinte indiene (Kipling): serdar vechil han bacșiș, burcă. A alicni, astă noapte Dafina doamna, soția lui Istrate Vodă. Și sunt toate trecătoare Ca o iarbă sau o floare. (din Stihuri Politicești din Pomelnicul lui Iacob Putneanu) Un funcționar dela Prefectura de județ tată grec, mamă româncă, om cu înfățișare distinsă și nu prost, care de peste patruzeci de ani îi copist și n-a fost niciodată propus la înaintare, întăiu pentrucă scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vasluieni a mai specificat și soluția la care recursese: „Semnalînd acest aspect organului de Îndrumare, acesta a indicat revistelor citate să includă În sumar materiale cu această tematică”, lucru ce s-a și Întâmplat, firește, că altfel...! Cu maximă ipocrizie politicească, Andrei cerea revistelor școlare „...prezentarea fidelă a Întregii activități”, adică și a celor rele, față de care strâmbase rău nasul. d.y. Adormim cu capul pe ziar, tovarăși, și nu e bine pentru creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată „CÎteva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției ce nu mai este" l-a luat de soț "pe umilul voievod al unei umile țărișoare"! I-a făcut "cinstea și onoarea"... Poate... poate așa au hotărât chibzuielile ei politicești! Ca și ale voievodului, altminteri. Și, de aceea, inima ei a rămas rece, departe de zbuciumul inimii lui. Ca și inima lui față de zbuciumul inimii ei, altminteri. Dacă așa crezi, tu, Ștefane, spune ea semeață, înăbușindu-și lacrimile. Pe semne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
plec! Trebuie! Voichițo, încearcă el moale, cu blândețe. Da, am furat! strigă ea aprig. Am furat ceva... ceva ce aparține Doamnei!... Eu nu aparțin nimănui! rostește Ștefan sec. Domnul aparține țării! Cât despre "Doamnă"... Unirea noastră a fost o chestiune politicească. "Chestiune politicească?"... îl îngână Voichița. Din partea "Domnului" poate "Doamna", însă, te iubește! Eu știu! Prea bine știu! Cât înțelegeți, voi, bărbații, sufletul femeii... De-aș pleca, Doamna Maria și-ar afla pacea. Ștefan tace. Se duce la fereastră. Dangătul molcom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichițo, încearcă el moale, cu blândețe. Da, am furat! strigă ea aprig. Am furat ceva... ceva ce aparține Doamnei!... Eu nu aparțin nimănui! rostește Ștefan sec. Domnul aparține țării! Cât despre "Doamnă"... Unirea noastră a fost o chestiune politicească. "Chestiune politicească?"... îl îngână Voichița. Din partea "Domnului" poate "Doamna", însă, te iubește! Eu știu! Prea bine știu! Cât înțelegeți, voi, bărbații, sufletul femeii... De-aș pleca, Doamna Maria și-ar afla pacea. Ștefan tace. Se duce la fereastră. Dangătul molcom al clopotului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
învățătura legii sau „catihetă”. Participând la mișcarea pentru un episcopat românesc la Arad, a fost persecutat. Sub acuzația de a se fi ridicat „contra constituției împărăției habsburgice”, în iunie 1814 este revocat din funcția de profesor, iar volumul Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, traducere din Esop după Dositei Obradovici, e confiscat. Ț. se va retrage ca preot în satul în care se născuse. Popularizator al ideilor iluminismului, traducător din scrierile sârbului Dositei Obradovici - Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (1802
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]