1,136 matches
-
în acei ani serialul său difuzat de "Europa liberă" despre culisele comunismului din România, una dintre cele mai bine documentate și mai obiective contribuții în domeniu. Același Tismăneanu vorbea atunci, de la microfonul "Europei libere", despre disidenții comunismelor europene, din postura politologului informat, capabil să discearnă rolul acestora la erodarea regimurilor ai căror susținători fuseseră. Tema disidenței revine obsesiv în articolele lui Tismăneanu pentru "Europa liberă", articole care veneau, să nu uităm, din partea unui colaborator al acestui post de radio. Spre deosebire de mulți
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
de la ora 17, în Casa Comunitară „Kós Károly“ din Timișoara va avea loc lansarea volumului „Anuarul maghiar din România - 2003“. Despre culegerea de studii apărute sub egida Fundației Diaspora din Timișoara vor vorbi medicul și scriitorul dr. Bárányi Ferenc și politologul și sociologul Bodó Barna, redactorul cărții. ( I. S.) Sumă neimpozabilă Începând din data de 1 ianuarie 2004, suma neimpozabilă aferentă premiilor din jocuri de noroc în bani și/sau în natură este, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul
Agenda2004-3-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281965_a_283294]
-
candidatul PNL. Conform primei numărători, scorul arată în felul următor: 110 Klaus Iohannis și 56 Crin Antonescu, arată Antena 3. Klaus Iohannis, prezidențiabil PNL, puncte tari și puncte slabe Într-un articol publicat recent, expertul în comunicare politică Antonio Momoc, politologul Andrei Țăranu și sociologii Marius Pieleanu și Alfred Bulai au expus pentru DC News o serie de avantaje și dezavantaje cu care Klaus Iohannis pornește în lupta electorală. Avantaje: - profilul de lider opus lui Traian Băsescu. Iohannis este reținut, discret
Klaus Iohannis, VOTAT candidat PNL la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28235_a_29560]
-
confrați de doctrină, este însă o dovadă a crizei doctrinare prin care trece Democrația Creștină din Europa, acceptând eticheta în locul politicilor reale. Voi explica aceasta într-un mod mai „neortodox”, prin răspunsul pe care l-am dat unui vechi prieten politolog, istoric de referință al mișcării Democrat Creștine de la care am învățat să aprofundez valorile europene ale doctrinei încă din anii secolului trecut. Pe care, interesându-l și urmărirea Congresului și ce am scris eu în legătură cu așa zișii „democrat-creștini” din România
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
ni se spune încă de la primul număr. Pe coperta I, titlul revistei de cultură este redat cu acronimul „ID“, de la „Idei în dialog“. Scriitorul timișorean Mircea Mihăieș semnează în acest număr (1) un articol interesant, intitulat „Bătrânețea. Mod de întrebuințare“. Politologul Stelian Tănase vorbește despre București. Horia Roman Patapievici, directorul „ID“, lansează un „Manifest: calmul discuției, seninătatea valorilor“. Pe frontispiciul publicației stă scris: „Dintre artele liberale, să începem cu arta care ne face liberi“, Montaigne. Preț: 20 000 lei. în librării
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
de dezmințire. I-am făcut și o scrisoare deschisă, publicată în „România Mare”, despre care nu avea cum să nu afle. Aflu din raportul Wiesel că eu, subsemnatul, nu am prezentat prea mare încredere, drept care „unul dintre autorii acestui raport, politologul Michael Shafir, l-a contactat pe nepotul bătrânului rabin(91 de ani la acea dată), Dan Șafran, pentru a ajuta la clarificarea autenticității dedicației. Rabinul Șafran a răspuns că roagă să fie recitite rân durile pe care le scrisese despre
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Eu, altminteri, m-am oferit în mod public să colaborez cu Comisia deoarece la Vatra Românească există un grup de cercetare a Holocaustului, care a ajuns la anumite rezultate, deține unele documente interesante etc. Nimeni nu m-a căutat. Nici măcar „politologul” Michael Shafir... Le-a fost mai ușor să-l contacteze, tocmai în Suedia, pe Dan Șafran. Nu m-aș mira să aflu că acesta s-a deplasat în Elveția ca să stea de vorbă cu bietul rabin. De ce „bietul”? Pentru că ulterior
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Ana-Carolina Ivanciov, profesoară 3. Nicolae Petrov, electrician Uniunea Culturală a Rutenilor din România 1. Iulius Marian Firczak, consilier financiar Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Halász Francisc, profesor 2. Fórika éva, avocat 3. Szabadai Zoltán, profesor universitar 4. Somogy Attila, politolog 5. Erdei Ildikó, psiholog 6. Szegedi-Frater Ludovic, inginer 7. Graur Ioan, jurnalist 8. Vriginás-Tar Judit, profesor 9. Delesega Iuliu, profesor universitar 10. Bálint Alexandru, pastor 11. Ferencz ándrei, profesor 12. Földváry Attila, inginer 13. Preitl Ștefan Gheorghe, inginer 14. Kiss
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
comportamentului dublu al majorității românilor în perioada totalitarismului. Acel "Una vorbim și alta fumăm", pentru a relua formula încercatului vulpoi de presă care a fost Arghezi. Politica mesajelor contradictorii din țările totalitare, cu a căror decriptare s-au îndeletnicit mulți politologi pînă în '89, supraviețuiește și în regimurile noilor democrații estice. Ea dă dureri de cap analiștilor care se ocupă de România deoarece aici mesajele sînt formulate ultimativ, încît divorțurile par sigure, iar reconcilierea, de neconceput. Cu această impresie de instabilitate
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
bună măsură, regăsim aprecieri asemănătoare și cu privire la intelectualii români ai epocii. Nu mă mai îndoiesc că și în celelalte țări din Est lucrurile stau la fel. Capitalismul e atacat, de la dreapta și de la stînga, de majoritatea intelectualilor umaniști. Filosofi, moraliști, politologi, scriitori, aceștia nu par să aibă un dușman mai detestabil decît democrația burgheza. Nae Ionescu și elevii săi români condamnă la unison parlamentarismul și liberalismul, regimul pluralist al votului universal, vorbind de corupția oamenilor de afaceri și de impotenta oamenilor
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
Mircea Mihăieș Nu împărtășesc, nici pe departe, entuziasmul atâtora dintre tenorii vieții publice față de recentele, spectaculoase, decizii ale justiției române. Sunt cu totul sceptic în fața unor declarații sforăitoare à la Brucan, care nu dovedesc nimic altceva decât că politologul român are entuziasmul facil și că e gata să sacrifice, de dragul unor figuri retorice, până și ultima fărâma de adevăr. Nu statul de drept s-a născut în România după bătălia de la Stoenesti și condamnările lui Miron Cozma și în
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
o solidă baza în mase. Și care stiu mai bine ce vor. Între obligațiile profesionale ale liderilor sindicali se numără și aceea de a pretinde trimestrial o creștere cu 30-50% a salariilor celor mai bine plătite categorii sociale din țară. Politologii profesionali nu explică pe larg din care motive tocmai acestea trăiesc mai prost. Cea de a cincea mineriada, un dar al blândului climat de ianuarie, a întărit opinia omului de rand că cine da cu părul primește leafa. În lipsă
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
că cine da cu părul primește leafa. În lipsă de păr, se pot smulge scânduri din gardul vecinului. Și, desigur, în ceasul în care cel mai auster buget postrevoluționar îngheață propriu-zis salariile/pensiile și amâne sine die problemă protecției sociale. Politologul de ocazie privește spre Răsărit, de care ne desparte un râu și unde salariile/pensiile nu se achită cu lunile/anii, într-o amorțeala pe care nu o înviorează împrumuturile din Vest, întocmai cum trecătoarele ploi de vară nu înlătura
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
Constantin Țoiu Nu numai oamenii de litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
de departe, cu un ocol prea lat: numai coriacelui Zăgan îi este îndrituit să planeze în largi cercuri, înainte de a se fixă pe punctul de picaj. Din fulgerătoarea cădere, pasărea se alege cu un iepuraș, cu un șoricel. Nici partea politologului nu este mai grozavă. Pradă lui sunt contururile de umbre, audiența îi este remarcabilă, însă cu schimbul. Se așteaptă de la el ceea ce sperăm să spună, dar îi suntem recunoscători pentru coerentă. Ba chiar îl admirăm că știe tot ceea ce știm
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
un fleac microscopic, aleșii noștri tot vor tropăi către parlament, de la dreapta la stanga, de la stânga la centru a ș.a.m.d. Mitică patrie a ciobănașului cu oaie grăitoare va rămâne tot scindata în două tabere opuse a complementare, ne asigură politologul a la bufet se vor înțelege destul de bine aleșii noștri, cei ce au grijă că veniturile lor să nu fie mici, iar ale noastre mari. Nu e supărare, de câștig mic n-a murit încă nimeni și a curios, dar
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
Anca Murgoci Expertul în comunicare politică Antonio Momoc, politologul Andrei Țăranu și sociologii Marius Pieleanu și Alfred Bulai au expus pentru o serie de avantaje și dezavantaje cu care Klaus Iohannis pornește în lupta electorală. Referitor la dezavantaje, pentru mulți alegători, alegerea președintelui este una emoțională, iar Iohannis nu
Kelemen Hunor îl desființează pe Klaus Iohannis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23941_a_25266]
-
să „șocheze” pe cineva. O asemenea opțiune este fundamentală pentru că a fost expusă de un politician, de un om matur care a luptat toată viața pentru dreptul de a se numi român. De asemenea putem fi de acord cu părerea politologului român Dan Dungaciu că în prezent despre unionism trebuie să vorbim și să scriem „cu calm” (“Timpul”, 2009, 11 septembrie). Nu trebuie de facut din „unionism” o „sperietoare”, o „matahala”, o „amenințare” la viața oamenilor, după cum o făceau bolșevicii lui
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
concluzie frisonantă, cu atît mai mult cu cît cartea arată că, pe măsură ce ne apropiem de prezent, terorismul tinde să devină mai organizat, mai specializat, mai eficient, mai diabolic. Prognoza lui Hoffman, sumbră, dar în definitiv coroborată de reputați istorici și politologi, este că ne așteaptă vremuri mai violente ca oricînd. Terorismul este în expansiune. O dovedesc ultimele desfășurări ale negocierilor de pace dintre Israel și Palestina. O dovedește Hoffman au argumentele analistului, care sînt mai impresionante decît simpla observare a cotidianului
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
inchizitoriale superioare meșterilor din centrele politice principale. * * * Masive, compacte, contrare oricărei arhitecturi transcendentale menită să caute salvarea sufletelor prin avîntarea către cer a edificiului sacru, - Escurialul și Kremlinul, apăsate ca de o invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și îndrăzneț, - potrivite înființării unor muzee paralele ale Inchiziției mondiale, religioase și politice de la origini pînă în prezent. Am avea săli Ignațio Loyola, cu Exercițiile spirituale, la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent, - Lorenzo, - diaconul spaniol din secolul 3
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
și, bineînțeles, pentru delictul de les-majestate.) Unii, cei de rea-credință, încearcă să-l ucidă a doua oară, post mortem." * De reținut neapărat e și textul lui Vladimir Tismăneanu, Congresul al IX-lea și geneza mitului Ceaușescu, ușor pigmentat memorialistic de politologul preocupat să restabilească adevărul despre comunismul românesc, și care e de folos atît pentru cei ce au trăit perioada, cît mai ales pentru tinerii ce o consideră doar istorie: "Regîndind astăzi temele cruciale ale Congresului al IX-lea și evitînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
în cadrul interviurilor de presă sau al show-urilor televizate. Dar ceea ce se pretinde în asemenea ocazii sunt îndeobște analize punctuale, relevante pentru problematica jurnalistică, jurnalieră a mass-media. I se poate cere mai mult unui specialist. Un istoric, un economist, un politolog, un culturolog poate fi solicitat să prezinte sinteze, clare, exprimate în termeni simpli, folosind statistici validate internațional care să definească, de pildă, poziția și evoluția României comparativ cu a celorlalte țări din Europa, pe parcursul întregului secol care s-a scurs
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
Nicolae Manolescu Fundația "A Treia Europă" din Timișoara mi-a oferit prilejul de a-l întîlni pe scriitorul și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost la Timișoara săptămînile trecute treizeci și cinci de traducători de literatură din Europa Centrală, la un prim simpozion coordonat
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus preconizează constituirea unei confederații în fruntea căreia se va afla Rusia. Confederația va cuprinde Europa centrală și răsăriteană, Balcanii cu strîmtorile, insulele Mării Egee. După ce expune pe larg ideile propovăduite de politologul rus, Eminescu conchide: Constatat este că această carte a domnului Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunii publice din Rusia și că ideile dezvoltate în ea nu sînt visurile unui filozof, ci idealul istoric al uriașei puteri de la
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]