473 matches
-
la Oltchim. Jocul politic care se duce în această perioadă ar putea afecta procentul USL la alegerile parlamentare. În scenariul în care DD va veni totuși cu banii, Ponta și PSD ar fi cei care ar suferi pierderi electorale, consideră politologii. Sociologul Marius Pieleanu susține că bătălia politică se duce pe electoratul PSD, iar o surpriză furnizată de Dan Diaconescu i-ar crește acestuia procentele la parlamentare. Un prim scenariu este acela în care Dan Diaconescu vine cu banii. Bătălia electorală
Ce riscă Ponta dacă DD va aduce banii. Război politic pe Oltchim () [Corola-journal/Journalistic/42122_a_43447]
-
sigur că nu sînt medic. Nici nu știu unde-ți este ficatul. Parcă pe aici, dar nu sînt sigur. Nici ăsteia nu-i pot localiza inima. Dacă nu mai bate, gata: sînt derutat. JENI: Nu sînteți doctor? MINISTRUL: Ba da. Dar în politologie. JENI: Așa? Eu am fost convinsă că sînteți ministrul sănătății. Am auzit pe cineva spunîndu-vă "domnule doctor". MINISTRUL: Așa se explică. Dar nu sînt medic. JENI: La urma urmei și la sănătate puteau pune un civil. MINISTRUL: Sigur. Chiar mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
trebuie depășit. MINISTRUL: Ai dreptate. Ar putea măcar s-o ia de-aici. JENI: Alo! Salvarea! Un caz grav... da... nu știu cît de grav... Pare foarte... Ce diagnostic? MINISTRUL: Ce sînt eu să pun diagnostice? Eu sînt doctor în politologie. Spune-le de rigor mortis. JENI: Avem un diagnostic probabil... Rigor mortis... Da... Mortis. Cu "s". Alo...! Alo...! A închis. A zis că pentru asta să nu ne adresăm la ei. MINISTRUL: Ce lipsă de responsabilitate! PATROANA: Ajutor... Salvarea... JENI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista, apoi își ferește privirea indignată): Ce oroare! EDUARD (îi ia revista bunicii, o privește): Interesantă. Poate mă înscriu și eu. FANE (îi ia fiului revista, se uită): Tu înscrie-te la politologie dacă ai chef de lucruri rușinoase. GETA: Da' ție la ce-ți trebuie fițuica aia? FANE: Mă inspiră pentru nudurile mele. Pentru că m-am hotărît. Nudurile în pictură sînt neinteresante. Mă las de pictură! BUNICA: Slavă cerului! FANE: Și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu sunt și nu pot fi realități separate care se întâlnesc întâmplător în practica vieții. Sportul a manifestat o anumită poziție față de viața politică, de obicei, orientativă și contemplativă, iar sistemul politic a desfășurat, 19 Weber, M. În Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 84. 20 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o anumită poziție față de viața politică, de obicei, orientativă și contemplativă, iar sistemul politic a desfășurat, 19 Weber, M. În Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 84. 20 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 54 permanent, o anumită politică față de sport.”21 Se poate spune, așadar, că de-a lungul timpului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
formă și teritoriu) au devenit extrem de relevante. resursele naturale ale unui stat pot fi analizate pe patru nivele de importanță ale acestei componente a puterii: posesia - nu este suficient ca un actor să dețină resurse, ci și 25 Mitran, I. - Politologia în fața secolului XXI, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 1997, p. 159. 26 Renouvin, P.; Duroselle, J.B. - Introduction a l’histoire des relations internationales, Armand Colli, Paris, 1964 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1971, odată cu vizita echipei americane de tenis de masă. Aceasta a fost urmată de o vizită secretă a Secretarului de Stat al președintelui SUA, Henry Kissinger, în China. Astfel, se poate vedea cum sportul a avut un 31 Andriș, A. - Politologie sau știință politică, Editura Corint, București, 1997, p. 131. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 67 impact puternic la nivel diplomatic.”32 Sportul a reușit, cu ajutorul meselor de tenis, să restabilească relațiile dintre cele două țări. Realizând
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
B să facă ceva ce n-ar fi făcut fără intervenția lui A” (Robert Dahl).36 Această concepție, la momentul actual este 35 Papp, D.S. - Contemporary International Relations. Frameworks for understanding, MacMillan Publishing Company, New York, p.357-358. 36 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 70 criticată, fiind considerată prea simplistă. Noile definiții se referă la noțiunea de putere ca fiind capacitatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
propunea fie schimbarea locului de desfășurare a Olimpiadei, fie neparticiparea la manifestările de la Berlin. În Franța s-a cerut interzicerea deplasării delegației olimpice franceze, cercuri muncitorești și studențești engleze au efectuat presiuni pentru a 38 Brucan, S. - Îndreptar. Dicționar de Politologie, Editura Nemira, București, 1993, p. 13. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 74 opri plecarea sportivilor britanici; în Iugoslavia, conducători ai sportului au afirmat necesitatea amânării Jocurilor Olimpice până la schimbarea regimului politic din Germania.”39 Tot ca protest
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Coreea de Sud, stat capitalist, în anul 1988. O altă accepțiune a autorității vizează întemeierea acesteia pe valoare și nu pe legitimare. După C. Friedrich „autoritatea este capacitatea de a elabora rațional scopurile politice și de a le justifica 45 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 46 Balas Söter, Iolanda - Atena 1986 - Atlanta 1996, Editura Albatros, București, p. 16. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 94 adepților prin referire
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și, pe de altă parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați.” 50 O altă definiție a legitimității este oferită de V. Măgureanu, care consideră că „reflectă modul în care societatea definește legalitatea unei guvernări 49 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 50 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 94. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a legitimității este oferită de V. Măgureanu, care consideră că „reflectă modul în care societatea definește legalitatea unei guvernări 49 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 95. 50 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 94. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 96 și dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce. Legitimitatea transferă puterea în autoritate. Această transformare este
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Comitetului Olimpic Internațional la realizarea consensului de bază poate fi argumentată din două perspective. Pe de o parte, CIO a inițiat programe internaționale în colaborare cu diferite instituții specializate ale Națiunilor Unite (UNESCO) - promovarea educației fizice, a 52 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. 53 Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p. 114. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 100 sportului și a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și în țările lumii a III-a (în primii 6 ani de mandatură a făcut ocolul pământului de aproape 100 de ori, a stabilit contacte cu aproape 150 de șefi de state, a colecționat aproximativ 250 de 54 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 97. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 102 medalii și distincții, a efectuat un turneu în Africa, are contacte permanente cu ONU, cu UNESCO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a cercetării, care a cuprins 7600 de persoane chestionate din 9 țări, a fost efectuată la mijlocul lui februarie 1999. Etapa a 2-a s-a desfășurat pe un eșantion de 8200 intervievați - la sfârșitul lui martie 1999. 57 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 85. 58 Sursa datelor o constituie pagina web a CIO, http://www.olympic.org. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 105 Țări Agenția de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și de interesele factorilor politici. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 186 BIBLIOGRAFIE: 1. Alexandrescu, H. - Olimpiada ’ 80. jurnal de reporter, Editura Sport-Turism, București, 1982 2. Alexandrescu, H. - Olimpiada californiană, Editura Sport-Turism, București, 1985 3. Andriș, A. - Politologia sau știință politică, Editura Corint, București, 1997. 4. Balas Söter, Iolanda - Atena 1986 - Atlanta 1996, Editura Albatros, București. 5. Bănciulescu, V. - Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, Editura U.C.F.S., București, 1964. 6. Bănciulescu, V. - Olimpiadele albe, Editura Stadion, București, 1973
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
5. Bănciulescu, V. - Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, Editura U.C.F.S., București, 1964. 6. Bănciulescu, V. - Olimpiadele albe, Editura Stadion, București, 1973. 7. Bogdan, C.; Preda, E. - Sferele de influență, Editura Politică, București, 1986 8. Brucan, S. - Îndreptar. Dicționar de Politologie, Editura Nemira, București, 1993. 9. Brucan, S. - The dialectic of World Politics, The Free Press, McMillan Publishing Co., Inc., New York, 1978. 10. Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I, Editura Universității „Al.I.Cuza” Iași, 1998. 11. Cârstea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
informativ “Sportul de performanță”, nr. 106/1973 33. Maliesky, Dominique - De la Coubertin á Samaranch - al diplomatie du C.I.O. în revista Pouvoirs, Paris, nr. 61, 1992. 34. Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997. 35. Mitran, I. - Politologia în fața secolului XXI, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 1997. 36. Mlodzikowski, G. - Umanismul ideilor care guvernează sportul internațional (I), Buletinul Informativ, nr. 284/1979. 37. Moreau Defarges, P. - Organizațiile internaționale contemporane, Editura Institutului European, Iași, 1998. 38. Oprea, L.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
S. - Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, ediția a II-a, Casa de Editură și Presă „Șansa” Srl, București, 1996 46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către Clubul de la Roma), Editura Politică, București, 1978. 47. Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. 48. Trăsnea, O.; Kallos, N. - Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1977 49. Bucur-Ionescu, Maria; Dogaru, V.; Manoliu, Lia; Popper, D.; Todea, S.; Vrabie, A
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
46. Tinbergen, J. (coord.) - Restructurarea ordinii internaționale (Raport către Clubul de la Roma), Editura Politică, București, 1978. 47. Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. 48. Trăsnea, O.; Kallos, N. - Mică enciclopedie de politologie, Editura Științifică și Pedagogică, București, 1977 49. Bucur-Ionescu, Maria; Dogaru, V.; Manoliu, Lia; Popper, D.; Todea, S.; Vrabie, A. - România la Jocurile Olimpice, Editura Stport-Turism, București, 1986 50. Tudoran, M. - 1993, an al contrastelor în lumea sportului, Revista Educației Fizice Române
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să găsești editori, oameni de talent care să traducă frumos, expresiv din română în alte limbi de largă circulație. - Ați adus vorba, în discuția noastră, de câteva ori, de talentul în a scrie o carte, fie ea și de istoriografie, politologie. Ce tip de scriitură vă este mai aproape? - Sunt pentru scrisul expresiv. Și Iorga a spus că între istoric și literat nu este despărțire. Cred și eu că o istorie bună trebuie scrisă frumos, într-un limbaj expresiv, bazată, desigur
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
și întrece, atât din punct de vedere stilistic, cât și în privința noutății de spirit și creație (Papu, Zamfirescu, Chițimia). Redescoperit, Neagoe Basarab nu numai că surclasează scriitorii români ai secolului al XX-lea, ci este o piatră de hotar în politologia mondială." Și astfel Ion Barbu: "Lirica lui anticipează abordări semiotice dezvoltate ulterior de Umberto Eco, Roland Barthes, Julia Kristeva și grupul Tel Quel, astfel încât, comparând astăzi cutare propoziție a sa cu achizițiile de ultimă oră ale teoriei semiotice, se poate
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
americană. întrebarea este dacă nu cumva această opoziție sistematică riscă să se autocompromită. Cât este ea, de fapt, de justificată de realitatea faptelor? Chestiunea prezintă interes, firește, datorită însemnătății subiectelor abordate și surprinde faptul că la noi, unde interesul pentru politologia occidentală este atât de viu, iar traducerile au devenit atât de numeroase, luările de poziție ale lui John Laughland au suscitat foarte puține ecouri. Potrivit fișei sale biografice din Wikipedia, John Laughland - pe care chiar și numele de familie pare
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
cunoaștere "care înseamnă putere". Întorcînd spatele moralei tradiționale creștine, unei astfel de concepții secularizate îi va fi dat a purta "crucea filosofiei", din cadavrul căreia "aveau să se ridice, în secolul al XIX-lea, științele moderne și teoriile asupra puterii - politologia, teoria luptei de clasă, tehnocrația, vitalismul". Cu această doctrină "demarează o inevitabilă politizare a gîndirii", care, în concret, "a pus bazele dramei moral-politice a secolului XX". Așadar prin refluxul moralei de sorginte religioasă, ca și prin defecțiunea celei iluministe, mînate
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]