99 matches
-
muncă! Dar să știți că Dumnezeu n-o să vă ajute! Am luat furci și greble, ne-am încolonat și am plecat. Până la locul respectiv erau 3 kilometri. La ora 9 am ajuns. Am început să strângem fânul, să-l facem poloage, apoi clăi, să poată fi încărcat. În văzduh sunetele clopotelor anunțau intrarea la Liturghie. Ne-am oprit din lucru și am rostit un Tatăl nostru și Născătoare de Dumnezeu. Dom nul Trifan, domnul Marian și Valeriu Gafencu întârziau să se ridice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
e disperat de Întârzierea mea. Ne facem doar semne zadarnice. Când mă uit Înapoi și văd convoiul de mașini, pricep disperarea lui. O mașină veche, descoperită, trece pârâind pe lângă noi. E plină de studenți. Și-au pus pe cap un polog și Înaintează spre cascada de apă ce-i lovește din plin. Drumul pe care mi l-am ales mă scoate la tunelul ce trece pe sub fluviul Hudson. E larg pentru trei rânduri de mașini. La ieșire ne angajăm pe uriașa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de vite cînd li se împietrește ugerul. E bine să se ia cu capul și pielea goală. în ziua de Paști nu e bine să doarmă omul, că apoi acel om e somnoros peste întreg anul și vara îi plouă pologul*. Lumînările ce rămîn de la Paști să le aprinzi cînd pleacă dănacii și fetele mari la horă; și să treacă printre ele, ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în prima zi de Paști, femeile iau din grădină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
greu, acela îi cam bondolan*. De-i dormi în ziua de Sf. Gheorghe, iei somnul oilor. în ziua de Sf. Gheorghe nu e bine să dormi, căci acela care ar face-o aceasta ar fi somnoros prin întreg anul, și pologul lui ar fi totdeauna plouat. Copiii mici nu-i bine a-i lăsa să doarmă în timpul apusului soarelui, căci la din contra, ei nu vor dormi noaptea. Cînd copiii rîd prin somn, văd pe Dumnezeu și pe Maica Domnului. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și pentru plăceri - rădăcină bună berechet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
grâu. țin minte ce frumos arăta lanul, cum am frecat în mâini un spic alegând boabele, care au chipul Maicii Domnului, cum spune mama, apoi am ajuns toți la capătul ogorului. Tata a făcut semnul crucii și a tăiat primul polog de spice. După ce cei mari au desprins marginile și postata , am intrat și noi cei mai mici în lan, adică frate-miu Vasile și eu. Tata deși era cam bolnav, nu se lăsa și împreună cu Maricica, sora mea mai mare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
multă vreme intrăm în lacul Dranov, unde bărci românești pescuesc cu năvoadele. Înserează. Intrăm pe gârla largă a Dranovului. Ajungem seara la cherhanale, aproape de intrarea Razelmului. Țânțarii sunt teribili dușmani în aceste meleaguri. Stau oamenii la foc povestind. Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu făcea Că fetele râdea Să secere nu putea. Dar s-a aflat o babă cârnă Cu puha* de-o mână Cu dreapta secera Cu stânga lega Cu spinarea la clăi mi-l turna Zi de vară până-n sară Stăteau poloagele Ca schelele Și snopii Ca trunchii. Ș-a făcut un stog Cu burdufu-n nori Cu vârfu-n cer. Dar dumnealui Iar se mira și se văicăra Cu ce l-ar treera, A vârât mâna-n buzunar Ș-a scos cheile, A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că muierea lui învie deplin. Au lucrat oameni la fân în zi de sărbătoare. Și s-a întâmplat că n-au mai isprăvit de adunat trei zile și trei nopți, și, când s-au trezit fânul lor era tot în polog. Gavriluță s-a amorezat foarte de Candachia lui Cristea și vine la dânsa ca trimis din partea Măriei-Sale. Îi spune că vrea să facă dragoste cu ea. Candachia îi cere răvaș și poruncă dela Vodă, și, cum el n-are așa ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de vreo șapte veacuri, pitulați
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Ochii lui se cascară - el se uita țintă la fereastă și scutura cu mînile grilagiul. Bonetul îi căzu de pe cap și el alături. - Ai adormit, frumosul meu mire, zise Hagar, ai adormit în palatul tău, în perini de purpură, în polog aurit. Ea-și întinse mâna cu dorință la bătrânul căzut, apoi îngînă încet, ca și când ar fi vrut s-adoarmă copilu-i: - Dormi dulce, amorul meu, dormi dulce! {EminescuOpVII 242} ["După această întîmplare minunată..."] 2255 ............................................................................................................................................. ... După această întîmplare minunată, Cavalerul meu își
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Pagini de critică literară. În viziunea criticului, Goga este un "Whitman al conștiinței românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mai degrabă un decor funebru, chiar dacă adăpostit de o grădină. Asocierea culorilor și a parfumurilor provoacă transe; grădina lui Anghel provoacă somn hipnotic, pierderea conștiinței, stingerea: „Miroase-a moarte și-a iubire și crește-o dulce lenevie / Ca-ntr-un polog frumos în care te-nvinge somnul fără vrere". Chemarea spre dispariție s-a instalat odată cu In grădină și străbate toată opera ulterioară, în versuri sau proză. Versurile lungi ale poemelor cheamă irezistibil spre trecut, spre adînc; autorul își perfecționează stilistica
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
de Trăsnea sau de Smărăndița popii. „Și ăla se ducea cu pupăza la târg? Hm! Mă nene, ia o carte serioasă din care să prinzi ceva, ia uite domnule ce lume, făcea nea Gheorghe, asta-i școală?" Mai trăgea un polog în timp ce eu eram cititor, actor și interpret al lui Creangă în fața unui om singur care se mira și de mine, și de el, și de cărți, și de școală, și de prostia părintelui care zăcea în pușcărie fiindcă se opusese
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
Emil Brumaru E-o dezvelire-a lucrurilor simple, A tot ce-ar trebui să ni se-ntîmple! Gura-și va umple cu arome cana Spre-a-mi obloji și sufletul și rana Din carnea mea prostită de tristeți. Prins în pologul recii dimineți, Oh, patul va pluti cu noi, doi fleți, De-abia dezmeticiți din perne moi, Cînd visele sînt încă de oloi Si se preling, lăsînd pete în perne, Drept semn al giugiulirilor eterne. Cuțitul va tăia pîinea anume În
E-o dezvelire-a lucrurilor simple... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8007_a_9332]
-
ele înseși, evocă țări, cetăți defuncte, continente, vagi adieri (primă)văratice, persoane (persoane dragi) flori scumpe sau... nimic. (Și totuși, a iubi pentru el însuși, exempt de fetișisme, eresuri, conotații, un lenaj, un lenj, un dejalen ; a vedea într-un polog de andrinopol, aidoma unor copii teribili, un semn de rău augur, de "neoguri": prologul unor crîncene istorii; a afirma despre cutare Clitemnestră că este "galeșă și calmă ca 2 m de mătase albă" (Cf. Tristan Tzara, Oeil); a te încrede
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
e fiul unui prieten al lui Johann Heemkers. Acum nu vrea să-l mai vadă. Nu vrea nici măcar să mănînce în prezența bărbatului cu care trebuie să se mărite. Îi place mult să mănînce, dar singură, în patul ei, în spatele pologului, în timp ce slujnica așteaptă la ușă, pentru ca nimeni să n-o vadă cînd duce dumicatul la gură. Neîncetat, zi și noapte, îl așteaptă pe Meaume. Visează să mănînce cu Meaume, în patul ei. Singură cu Meaume în patul ei, în penumbra
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în timp ce slujnica așteaptă la ușă, pentru ca nimeni să n-o vadă cînd duce dumicatul la gură. Neîncetat, zi și noapte, îl așteaptă pe Meaume. Visează să mănînce cu Meaume, în patul ei. Singură cu Meaume în patul ei, în penumbra pologului lăsat. Capitolul III Meaume spune: "La a doua întîlnire, am mers după un capăt de lumînare șterpelit de pe un suport de aramă, pe un coridor." Tot Meaume: Fiecare merge după crîmpeiul de noapte în care se afundă. Un bob de
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
creatorului. "Iată pereții tapetați ai camerei sale cu atlas albastru, în cute onduloase, parcelat de cîte o torsadă de fir, încheiată de un ciucure cu mici mărgăritare. Patul, ridicat pe cîteva trepte, își ondula scheletul de trandafir, Ťsub valurile unui polog de Bruxelles ce-l înfășura ca într-un nor diafanť. Abanos, fir de argint, vas de porțelan, oglinzi de Veneția, pervazuri de argint, cadre de bronz, tablouri celebre, parfumuri îmbătătoare, vis-a-vis de lampa cu plăci de sidef și lănțișoare de
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
în stilul său tablourile clasice: "Miracolul mă-nfrînge și mă izbeste-n fibre,/ Cel zburător e poate încremenit în rai/ Și-mi face semne albe. Parcă mă-nstrăinai./ Mediterana-ti musca tăcerile, felibre!/ Zice un glas apropiind polipii,/ Meduzele, urzici căzînd polog/ Pe sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
o vadă Vara, când se strânge fânul. Are dinți, dar n-are gură, E din fier a ei dantură; Numai coada e de lemn. S-o cunoașteți, vă îndemn Să vă duceți prin fânețe Când țăranii-și dau binețe Și polog după polog Ei adună fânu-n stog. Nu e cal și nu e bou, Fie vechi sau fie nou, Ori bătrân sau tinerel, Trage plugul după el De cu zori și până-n seară, Fie toamnă, fie vară. Strânge grâul una-două, Stă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Vara, când se strânge fânul. Are dinți, dar n-are gură, E din fier a ei dantură; Numai coada e de lemn. S-o cunoașteți, vă îndemn Să vă duceți prin fânețe Când țăranii-și dau binețe Și polog după polog Ei adună fânu-n stog. Nu e cal și nu e bou, Fie vechi sau fie nou, Ori bătrân sau tinerel, Trage plugul după el De cu zori și până-n seară, Fie toamnă, fie vară. Strânge grâul una-două, Stă pe loc
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
de rachiu și pleacă... Apoi de-acum a fi liniște la Crâșma din drum. Noi însă ne-om abate pe acolo mai rar. Doar în zilele de iarmaroc... Odată cu ultimele cuvinte ale lui moș Dumitru, liniștea a căzut ca un polog între ei. Din când în când, se auzea doar glasul vreunui cărăuș îndemnându-și plăvanii. Târziu, când șirul carelor a ajuns la Fântâna cu răchiți, moș Dumitru a strigat: Hlibocene! Vino până la mine! Hliboceanu s-a întors repede și a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
înăsprite de ură. - Iete, ce o apucă și pe asta a lu’ Florin a lu’ Hușanu, să se lălăie pe scenă. - Ah, unde să fi fost eu bărbat să vezi ce mi-o luam la scărmănat... lână și la adunat poloage. Mamă, mamă. Gurile rele nu mai conteneau. Însă asprimea vocilor obosite de vorbă, de praful pământului ridicat în miez de vară la prășit, înghețat de iernile geroase și încălzite cu rachiu fiert, pălea atunci Mariana zicea “una de pe la noi”. Frunză
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]