63 matches
-
strășnicie, Că în regatul său e cazul Să se planteze iarăși vie, Cei câțiva daci, oameni de bine Non stop au pregătit butași, Așa cum Herodot susține Lăsînd și scris pentru urmași. Aceia care-au butășit, Au fost pîrîți de tipi poltroni, Dar Decebal i-a răsplătit Cu o grămadă de kosoni, Și-au scris istoricii latini Într-o notiță scurtă, seacă, C-au fost primiți ca membri plini Și în Academia dacă. S-au scurs așa vreo cîțiva ani, Iar via
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
clienți. Pentru cei care observă riguros scena politică americană, dl Morris nu este doar cel pe care Times Magazine îl numea cândva „cea mai influentă persoană particulară” din America, etichetă discutabilă, ca atâtea multe altele, dar și cel considerat un „poltron” (craven character), altă etichetă ce poate fi, nu-i așa?, combătută de admiratorii necondiționați ai dlui Morris. Este adevărat că dl Morris a jucat un rol în ascensiunea politică a fostului președinte american Bill Clinton, numai că dl Morris este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
religioase și economice, pe când europenii i-au ars pe încetul fără scop, motivând că apără catolicismul și fac plăcere lui Dumnezeu. Moartea, dezamăgirea cea mare și ultima. *1 Moșneag cu metresă: orb cu ochelari. Amorul tiran al eroilor și al poltronilor, al zeilor și al iepurilor. O doamnă avară întrebuințează bărbații altora, ca să cruțe pe al său. *1 Voichița lui Leon Zugravul din Oprișeni se ruga fierbinte la Maica-Domnului să-i deie ajutor să poată fura găina cea boghetă a cucoanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ani, o cocoană genială de la noi, care face cursul la secțiile cu română secundar, a făcut cîte 4-6 ore despre D. Ralet, D. Gusti ș.a. și nici o oră despre Eminescu!!! Să nu am apoi motiv să am oroare de șefi poltroni și buni numai de tăiat mămăligă!? Mă mîngîi doar cu ideea că asemenea tipi au fost înfierați de Eminescu în articolele sale și cînd citesc unul sau altul dintre ele, nu trebuie să-mi obosesc mintea să mă gîndesc cum
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
speculum in enigmate cum spune Epistola Apostolului Pavel către Corinteni, atunci când încercăm să gândim raportul cu contemporaneitatea și cu identitatea profundă. La fel, Coriolan Drăgănescu în Tempora, din liderul revoluționar al mișcărilor studențești devine odiosul inspector de poliție, sau Mișu Poltronul din farsa tragică 1 Aprilie din lașul absolut devine cel care fără ezitare, dintr-o lovitură care are precizia unui calcul mate- matic, își elimină adversarul, iar în O noapte furtunoasă „6 d-a-ndoaselea” devine nouă, confuzie care îl poate costa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o deformare particulară care survine în contextul modernității cu descoperirea unei noi forme de sensibilitate cuantificată de către pozitivismul secolului al XIX-lea și ulterior de către psihanaliză. Lumea operei lui Caragiale reflectă această nouă sensibilitate. Ea este populată cu fandacsioși, nevricoși, poltroni, ipohondri, personaje cu „naturelul simțitor”, magnetizați, chiar dacă registrul în care ea este recuperată este unul al derizoriului. Dispo- zitivul hermeneutic al lui „simț enorm și văz monstruos” induce o perspectivă deopotrivă deformată și deformatoare, o dereglare sistematică a scalei morale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rival cu bastonul în cap omorându-l. Din relata- rea evenimentului nu se observă niciun moment de ezitare în ceea ce-l privește pe Mișu. Iar acest locutor anonim din seria infinită a interșanjabililor amici comentează admi- rativ : „Auzi putere la Poltronul !”. Ce s-a întâmplat ? Simțim că miezul farsei se află în această inversiune stranie, cu totul neprevăzută, prin care lașitatea maximă se transformă în opusul ei, un curaj fără rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
împri- cinaților, exonerându-i însă de consecințele tragice ale farsei pe care au organizat-o. Derizoriul se regăsește și în acest final care dizolvă responsabilitatea celor implicați. Dincolo de aceasta, porecla pe care Mitică i-o dă lui Mișu, aceea de „poltron” vine pe filieră franceză din italiană. Dicționarul etimologic consemnează filiația cu „pullus” și „puer”, ceea ce invocă ideea de timiditate proprie copiilor. Chelfăneala între cele două bande de funcționari, pe baza unor rivalități cutumiare, constituie preambulul episodului care prefațează schimbarea la
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sub semnul măștii au loc. Caragiale va dezvolta acest univers în piesa D’ale carnavalului. În plus, acest Mișu nu doar că nu manifestă teroarea, ci o generează prin reacția sa spontană și precisă. Orice marcă emoțională a dispărut. Brusc, Poltronul a devenit un executant cu „sânge rece”, prestația sa s-a redus la lovitură. Apariția figurii de bacantă a mamei lui Mitică, nebunia convulsivă, mimată sau nu, fac parte din recuzita sărbătorii dionisiace. Mitică pare să fie un Brighella, iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Tăierea boierilor e purtare de criminal fanatic într-o privință, de om politic rece într-alta. Tabloul respectiv e al unui colorist îndrăzneț, amestecător de costumații pitorești, de sânge și lividități. Drama lui Moțoc, soi de Polonius, curtean lingușitor și poltron, predat de vodă furiei populare, formează un al doilea act puternic. Dezorientarea vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și indignări. „Mușc”, „înțep”, „mă defulez”. Uneori, rememorînd ce și cui i-am spus, mă cuprinde o imensă jenă, convins că am comis fie o imprudență, fie un abuz, fie - mai ales - o inutilitate. Ce poate să priceapă cutare suflet poltron, care se acomodează cu orice situație, din conflictele, zbaterile, revoltele mele? și ce folos ar avea pentru mine „rețetele” lui de viață, de vreme ce regimul în care se complace cel mai mult e complezența? În loc să mă curețe, să mă limpezească și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
conservare. Și nu pot bea în cârciumi, numai afară pe stradă, cu sticlele înșirate alături și puradeii roată; o maidanofilie, un exhibiționism, o nostalgie a bâlciului; și un jind al ocării, țipetelor, poalelor date peste cap. Spurcăciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul țopăitor. Cărora Coșbuc le-a găsit nume atât de potrivite și care-n infern își fac din cur o goarnă."" Este supus rigorilor detenției din închisorile comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]