1,123 matches
-
secret pentru nimeni că România datorează enorm școlii de pictură franceze, care i-a stimulat mai ales resursele înnăscute ale sensibilității, ajutând-o să se situeze valoric în planul central și sudic european (adesea chiar și dincolo de el) imediat după pomenita școală, fapt semnalat nu o dată de către cei mai prestigioși critici de artă de la noi în perioada secund interbelică; nu însă și de marea majoritate a criticilor și istoricilor de artă francezi care au preferat să vadă în exponenții artei noastre
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
filosofică, renunță la multe din cuvintele ciudate, de neînțeles pentru cei mici, intraductibile fără să gonească, însă, personaje importante sau întîmplări semnificative. Formula acesta de scenariu păstrează și fabulosul, cultivă și spectaculosul, menținînd într-un echilibru interesant nivelele de receptare pomenite mai devreme. Cu alte cuvinte, spectacolul este captivant și pentru copii, pe care îi scoate din clasicul punerilor în scenă și îi provoacă să privească altfel, să descopere mai multe nuclee, mai multe amplasamente, relații, în același timp, dar și
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
1959, în satul Buda din preajma orașului basarabean Călărași), poet și prozator foarte productiv și interesant la un nivel superior al expresiei și al interogațiilor, cele mai multe plasabile în sfera postmodernismului. De aceea, și în literatura lui, și a celorlalți scriitori tineri pomeniți, calitatea de a fi basarabean e relativizată - nu negată, nu ignorată, dar un reper la care se raportează polemic, cu un acut sentiment de insatisfacție. E un simptom semnificativ al generațiilor mai tinere de scriitori: repudierea patriotismului, satira anti-regionalistă, manifestate
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
orice neghiobie prea plină, de se revarsă... Nu la clasa analfabetă mă refer, ci la cea semi... ori alfabetă, chiar, cu pretenții. Cu toate că și alfabeții aceștia au o părerea lor, trufașă, ce nu se îndepărtează prea mult de bicisnicul slogan pomenit. E vorba, în acest caz, de cei ce te iau cu: Ia mai slăbește-mă, nene, cu chestiile astea, așa o fi în cărți, dar eu cunosc viața... Halal viață! Inși primitivi, strecurați printre politicieni, printre parlamentarii încoțopeniți, care ne
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
iudaice. În cele ce urmează, excludem din discuție textele dogmatice sau propagandistice, pentru a ne opri asupra discursului jurnalistic: cel mai potrivit indicator al mentalităților, stereotipurilor, tendințelor generale dintr-un anumit moment istoric. În jurnalism, fiecare dintre cele două tendințe pomenite se poate asocia cu strategii caracteristice de captare a cititorului: sublinierea diferențelor dintre religii amplifică latura spectaculoasă, inedită, pitorească a articolului de ziar; atenuarea diferențelor, în schimb, sporește gradul de accesibilitate al textului și activează interesul publicului, întotdeauna mai mare
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
au văzut, iar, lumina tiparului. S. Fl. Marian, A. Gorovei, T. Pamfile, Elena Sevastos, Elena Niculiță-Voronca, Gh. Ciaușanu au fost reeditați și, alături de ei, mulți alți culegători mărunți. Doar problema Proverbelor... lui Zanne părea insurmontabilă. O carte de dimensiunile deja pomenite implica resurse pe măsură, care trebuiau identificate și angrenate în acțiune. În strania noastră economie de piață, proiectul național al lui Zanne, un proiect, cum menționează autorul, susținut, în momentul realizării sale, de guvernul de atunci al României prin girul
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
fără să creadă că pentru asta merită o recompensă (niciodată nu-și spusese "Pentru asta meriți o votcă, Ivan Mihailovici!"), dar și fără să se mustre că mănâncă pâinea poporului degeaba. Și-acum, dintr-odată, Marfa Stanilova (fie-i numele pomenit numai la trecut!) deschide gura și spune, așa, alb, ca și cum îi stătea demult pe limbă: "Dumneata Ivan Mihailovici ar trebui să te străduiești mai mult". Mai rău, mai agasant e că din când în când o vede în cupola vâscoasă
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ar putea revela lucruri importante, dar că... vorbesc ori tac. Este o comportare de oracole antice ; tac pentru că noi nu am întrebat nimic, sau pentru că n-am pus întrebarea cuvenită, sau după bunul lor plac. Alternativa exprimării este însă prima pomenită, izvoarele vorbesc, unii oameni le înțeleg, alții nu cunosc limbajul lor strict... Ermetic îmi pare (aidoma unui răspuns oracular) versul final: Și nu cunoaștem altă nemurire. Nu-l voi micșora cu propuneri de sens; și aici, e vorba de un
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
printre elucubrații se naște și un fruct al unei fantezii rodnice, depănarea unei fugi până la Sigmaringen care destăinuie sincer și o rupere de trecut: D"un chateau ŕ l'autre - De la un castel la celălalt. Itinerarul creație-haos-creație înrudește pe icarii pomeniți (Céline, Cioran, Eliade). Mai putem include și pe alți mari creatori în aceeași spirală. Cum s-a putut trece de la sublimele Cantos ale lui Ezra Pound la urletele de agitator la radio, antiamerican și xenofob în anii de coșmar? Ce
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
încredințate mie vremelnic n-a supraviețuit. Colaborator al ziarului Ecoul, unde îl seconda pe Miron Radu Paraschivescu la alcătuirea paginei culturale, Virgil Ierunca s-a aflat în neplăcuta situație de a nu-și putea îndeplini sarcina asigurării materialului publicistic al pomenitei pagini. Trebuia să facă față sesiunii de examene din februarie, din cadrul Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, unde era înscris, și un spațiu din Ecoul rămăsese neacoperit. Atunci mi s-a adresat mie, cerându-mi de urgență
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
să ne spui care au fost cărțile ce ți-au marcat copilăria. Presupui că mi-am petrecut copilăria citind, Ciprian, și îți mulțumesc pentru compliment. Cît despre opțiunile în sine, sînt atît de banale, încît n-am convingerea că merită pomenite. Dar dacă tot m-ai întrebat, hai să facem un inventar scurt. În primul rînd, am înghițit multă literatură de aventuri și n-am vibrat deloc la poezii, nici măcar la "Zdreanță". Am citit Dumas din scoarță în scoarță, Zévaco și
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
arii culturale, inclusiv din literele europene occidentale, ne dau măsura unor degajări de presiunile ideologiei totalitare și a originalității unor volume de versuri semnate de A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea. Primii doi mai hieratic-elaborați, pe linia pomenitului ermetism, epură a realului, Aurel Gurghianu mai campestru-elegiac, un fel de reînviat Giovanni Pascoli, iar Victor Felea, poate mai aproape de simplitatea concretă, de citadinismul triestinului Saba. Petre Stoica se aliază și el cu o poezie cu nuclee postmoderne, dezinhibată, subtil
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
De altfel, se și vede! hihihi... nu poate omu să facă ce vor mușchii lui fără să știe tot cartierul. bucureștiul lasă uneori impresia unui sat mai mare. succes la slăbit și la concurs hahahah! săracă Cori, e așa de pomenita așa de des în ultima vreme, am scris și eu despre ea, dar nu-i arăt, că mi-e teamă că îmi dă alte 10 abdomene în plus. Cori e f taree! Pilates n-am încercat, dar mă duc de câte ori
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
posibilă pentru europeni călătoria maritimă în Orient. Pentru narator însă tot ce se întîmplă pe mare pare a fi o simplă călătorie în linie dreaptă, stingherită din cînd în cînd de cîte o furtună. Furtuna cea mai formidabilă, dintre multele pomenite, este, fără îndoială, cea care, după dl. Strâmbeanu, ar fi dus la descoperirea Braziliei. Flota lui Cabral, ajunsă la Cabo das Aguilhas, în sudul extrem al Africii, ar fi fost purtată de "o stihie de mii de ori mai a
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
român de pe câmpuri, taximetristul , frizerul și până dincolo de oamenii de cultură romani. Aproape toți îi pot recita un vers, dacă nu chiar o poezie sau mai multe. Nu există în cultura romanească o personalitate atat de cunoscută, iubită , admirata și pomenită așa de des pe oricare din treptele cunoașterii. În lumea întreagă el este știut în special în mediile culturale și poate în unele locuri a pătruns și în alte sfere printre iubitorii de artă, de poezie de știință. Da, de
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
Nemanja Radulovic, am aflat că este câștigătorul concursului "George Enescu", ediția 2001, și că a concertat sub bagheta lui Cristian Mandeal la Ateneul Român. Am încercat, firește să descifrez argumentele obținerii Marelui premiu, precum și al Premiului special oferit de juriul pomenitului concurs bucureștean. Mărturisesc că mi-a fost destul de greu. în primul rând datorită opțiunilor repertoriale, Concertul în mi major pentru vioară și orchestră de J.S. Bach ori Trilul diavolului de Tartini nefiind veșminte pe care tânărul solist (născut în 1985
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
1965 un Ťpian automobil de muzicat ambuteiajeleť, realizează două filme de efect, unul dintre ele lipsit de peliculă, și mai ales "cruciada înfrișcatoare", bombardând nestingherit cu frișcă numeroase personalități ale perioadei (se zice că mai bine de o sută). Merită pomenite, ŕ vol d'oiseau, exemple ca Marguerite Duras, Marco Ferreri sau Bernard-Henri Lévi, de la care a și luat o bătaie serioasă, dar ineficientă. O biografie mediatică formidabilă, mai puțin literară, dar pretându-se la literaturizări. Dovadă, imnul internaționalist improvizat de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
U to toki), iar în coreeană trei variante (cu titlul Chonchae-wa sigan). Cîte două variante există în engleză (Being an time), franceză (L'ętre et le temps), italiană (Essere e tempo) și spaniolă (El ser y el tiempo), restul limbilor pomenite avînd doar o singură variantă. Printre traducători se numără trei femei: Marcia Sá Cavalcante Schuback în portugheză, Joan Stambaugh în engleză și Andrina Tonkli-Komel în slovenă. Recordul de rapiditate este deținut tot de japonezi: prima traducere japoneză provine din 1939
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
la dantelle” - făcând totodată aluzie la trupu-i voluminos. Pe urmă frumoasa pianistă Germaine Schnitzer, care însă avea de luptat cu marea amintire a uriașei sale colege Tereza Carreño. Mai cântă, ca solistă, și pianista româncă Cella Delavrancea, fiica marelui scriitor, pomenită mai sus - un talent interesant care n-a ajuns încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său partener de sonate, pianistul Raul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a căutat în coarne și cu dorința de-a face, după puteri, mai mult. Un naiv, un Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea, sfîntă: "la românește, examenul este o plimbare amabilă prin cîmpul cu flori și burueni
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
vorba despre publicarea în limba franceză a unor fragmente din volumul publicat ulterior cu titlul Formalized Music. Thought and Mathematics în Composition (Pendragon Press, 1992) în numerele 1, 6, 9, 11/12, 18-22 și 29 (1955-1965) ale revistei mai sus pomenite. Capitolele I-VI au apărut inițial în volumul intitulat Musiques Formelles (Editions Richrd-Masse, Paris, 1963). footnote> un text în care explicitează genealogia principiului stocastic ca fiind fondat pe calculul probabilistic spre deosebire de hiperdeterminismul principiului serial. Opțiunea este pentru un efect similar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
octombrie se va desfășura cea dintâi ediție a salonului național de publicitate și promovare „Promotion”. Organizatori sunt secțiunea amintită și „Expotim”, firmă de specialitate a C.C.I.A.T. Se vor prezenta în cadrul unui stand colectiv 12 firme membre ale secțiunii pomenite. Au fost lansate circa 1 200 de invitații dintre care și-au confirmat deja participarea diferite organe mass-media din Timiș și din țară. Tematica propusă de organizatori cuprinde: campanii publicitare, materiale pentru promovarea afacerii, produse de protocol specifice sfârșitului de
Agenda2003-42-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281589_a_282918]
-
nu au o anumită culoare, ele fiind elaborate pentru acțiuni mult mai specializate decât simbolurile utilizate în Reiki. Majoritatea tehnicilor sunt vizualizate cu ajutorul ochiului al treilea, cel al minții, dar se lucrează și prin intermediul mâinilor, spune dr. Curin în cartea pomenită mai sus. Sistemul se bazează pe vehicularea energiei printr-un canal afectiv creat între om și Divin, o poartă deschisă iubirii divine, care lucrează în mod specific în noi prin intermediul chakrei inimii. Acest canal este activat cu ajutorul unei mantre specifice
Agenda2004-31-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282702_a_284031]
-
Demn de semnalat în rândurile preoțimii ortodoxe actuale din zonă este tocmai dorința de a ajuta societatea civilă la integrarea socială a persoanelor cu nevoi speciale. După aplicarea vestitului Decret 410 din 1959, s-a consemnat și un fapt des pomenit, prin similitudine, în istoria recentă a României. Pentru a face din mănăstire un obiectiv efectiv laic, administranții comuniști au dispus măsuri prin care să fie șterse orice însemne religioase în clădirile fostei mănăstiri. Dacă icoanele de pe pereți au fost la
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
spectacolul cu piesa „Medeea“ de Euripide, în direcția de scenă a lui Ion Ardeal Ieremia. Având-o în rolul titular pe Claudia Ieremia, cea mai titrată actriță a T.N.T. , laureată a premiului pentru interpretare feminină la o ediție precedentă a pomenitului festival, spectacolul a avut remarcabil succes la public, grație unei limpezi decupări a „poveștii“ recitite în cheie intimistă, profund umană. Un alt spectacol al regizorului I. A. Ieremia, de această dată montat la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj, cu
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]