71 matches
-
viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare. Înscrie preoții, iobagii, văduvele lor, jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice din zona satului Boldești: așezarea din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la „Popina Mare”; necropola din aceeași perioadă de „la Cărămidărie”; și necropola din secolele al IV-lea-al V-lea e.n. din zona dispensarului și a magazinului universal.
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Galați, revenind în 1968 la județul Brăila, reînființat. Două obiective din comuna Mircea Vodă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este vorba despre așezarea de la „Popină”, aflată la nord-est de satul Dedulești, pe malul drept al Buzăului (la de terasă), așezare datând din Epoca Bronzului și fiind încadrată în cultura Coslogeni. Celălalt monument este clasificat ca monument memorial și se află în parcul satului Mircea Vodă
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe în Mamaia. Hotelurile de cinci stele sunt "Saturn", "Palm Beach", "Mamaia", "Grand Hotel Rex" și "Vega". Monumente ale naturii precum Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei. Localitățile litoralului românesc sunt : Unele dintre localități sunt, sau cuprind, și stațiuni balneoclimaterice de vară
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Cele patru mai nordice dintre limanele Dobrogene (Razim, Golovița, Zmeica și Sinoe, formând "Complexul Razim-Sinoe") sunt și cele mai mari cu 863 km²; în cuprinsul lor se găsesc mai multe insule printre care cele mai importante sunt Bisericuța, Grădiștea și Popina, în care se află rezervația cu același nume. Ansamblul are numeroase specii de pești și de păsări care se hrănesc cu pești sau cu mici nevertebrate limicole. Cele patru limane nord-Dobrogene sunt incluse în rezervația naturală de Biosferă a Deltei
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban Cantacuzino (1682). În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
monedă la mijlocul secolului III, s-a descoperit, în zona mâinii drepte a defunctului, un inel cu gemă gravat cu chrismon. 6. Dinogeția (Bisericuța / Garvăn, jud. Tulcea) Este situată la 4 km, în aval de satul Garvăn, pe o mică insulă (popină) numită de localnici Bisericuța. Cercetările au dus la dezvelirea unei părți din cetate și identificarea aproximativă a evoluției sale. Astfel, fortificația romană - probabil un castellum unde erau cantonate formațiuni militare din Legio V Macedonica, cohors I Mattiacorum, Legio I Italica
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
50 cm, din nord, asigură o scurgere a apei spre mare. Concetrația mai mare de săruri în S ĂSinoe, NuntasiTuzla) prin evaporarea apei va face posibilă utilizarea ei în tratamentul balnear cu apă și nămol Ă Nuntasi-Tuzla). Insulele Bisericuța și Popina, cetățile Istria de pe malul lacului Sinoe și cetatea Heracleea ĂEnisala) sunt valorificate turistic. ROȘU - cel mai tipic lac de baraj natural prin surpare și alunecare. Situat în Carpații Orientali, lacul s-a format prin bararea văii Bicazului de o alunecare
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fost duși în colonia mamă de la Periprava, pe un vifor năprasnic de le-au înghețat urechile 116. Efectivele de deținuți decimate de înfometare, de boli dar și de munca grea la săpatul canalelor și la înălțarea digurilor de la amenajarea piscicolă Popina, cea mai mare din Europa (6.500 ha), erau completate rapid de conducerea lagărului comunist cu alți deținuti politici aduși de la Canal și din Insula Mare a Brailei. In ceea ce privește săpatul canalelor, deținutul care nu-și făcea norma zilnică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai din Oltenița, sau racii uriași de la Rottenbächer, din Brașov, sau cei mărunți, pentru pilaf sau cu mujdei, din arhondăria de la Căldărușani. Nu am ales, și vă rog și pe dumneavoastră să nu alegeți, peștele după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se regăsește în ceea ce definim pe ansamblu „Parcul Național - Munții Măcinului.” Mă refer aici la: - Punctul fosilier „Dealul Buzoele” rezervație naturală geologică, unde poți contempla în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; - Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); - Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); - Dunărea Veche (Brațul Măcin); - Izvorul de leac din Munții Măcinului; - Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturii) și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); - Castrul roman Arrubium - Măcin (sec
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
se regăsește în ceea ce definim pe ansamblu „Parcul Național - Munții Măcinului.” Mă refer aici la: Punctul fosilier „Dealul Buzoele” rezervație naturală geologică, unde poți contempla în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); Dunărea Veche (Brațul Măcin); Izvorul de leac din Munții Măcinului; Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturiiă și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); Castrul roman Arrubium - Măcin (sec
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
este cunoscut ca sărac și cu un sol nisipos, în părțile lui sudice. De aceea, preotul Ghiță Popescu a ajuns la Oltenița, dar, na găsit aici parohie și a trebuit să treacă Dunărea și să țină slujba duhovnicească în comuna Popina, între Silistra și Turtucaia. Dima Popescu s-a născut în anul 1788. Vine în Oltenița din zona Craiovei. Împreună cu soția sa, Neacșa, a avut un singur fiu, care s-a numit Ioniță D. Popescu, cunoscut de locuitorii orașului de pe Dunăre
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
teren arabil de la Radu Cernescu, un boier scăpătat. Familia preotului Dima Popescu va sosi la Oltenița cu câteva căruțe cu coviltir, pe atunci neexistând automobile sau trenuri. Ioniță Popescu (Oltean Niță) (1807 - 1884) Unicul fiu al preotului, care slujea la Popina, În Cadrilater, era Ioniță Popescu, cel cunoscut sub numele de Oltean Niță. S-a născut în anul 1807. Acesta, fiind de tânăr întreprinzător, cu simțul negustoriei, va intra în posesia unei clădiri somptuoase, pe care a luat-o de la un
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
minute, a fost câștigată de L. Edouard, bătând pe Benedict Petrescu, sosit al doilea. La a treia cursă, vânătoarea drapelului, cea mai interesantă, au concurat cei mai tari patineuri, în număr de 8: Tilică Orăscu, Radu Cornescu, G. Capeleanu, Rădulescu, Popini, Scarlat Ghica, Constantin Duca și I. Ghica. Trebuia de făcut de două ori înconjurul lacului fără să ți se fi luat drapelul din mână. Premiul a fost câștigat de Tilică Orăscu, după multe peripeții, lupte, căderi și situații comice. A
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai intensă se orientează spre Prut. Aceste trăsături au fost hotărâtoare pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
doua dimensiune evazionistă, estetizantă, simbolistă, prin contribuția picturii lui Kimon Loghi cu peisajele din Macedonia, a peisajelor venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]