376 matches
-
elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
București, 1885 (în colaborare cu Jan Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului, Brașov,1891; Snoave, chiuituri, povestiri, Sibiu, 1925. Traduceri: R. Roth, Călătoria lui Stanley prin Africa Centrală (1874-1877), Brașov, 1886. Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara și apoi la Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului Sibiu, hirotonisit protopresbiter, numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
Institutul Teologic din Sibiu. Susținut de Andrei Șaguna, își continuă studiile la Leipzig, la întoarcerea în țară fiind numit, în 1861, profesor, la Institutul Diecezan din Sibiu. Lucrările lui didactice (Abțdariu pentru școalele poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului Sibiu, hirotonisit protopresbiter, numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal, este și un membru important al comitetului
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li apare bărbaților cel puțin netrebuincioasă, adesea nemăsurată și în genere... neplăcută. Învățători sătești și de școli poporale se luptă adesea cu zel și în van, o ajung însă prea rar de-a aparținea sau de-a fi numărați măcar între cei culți; odinioară - cu deosebire în începutul secolului nostru și de la timpul de-nflorire a literaturei naționale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un individ. Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular care exercită aceste moravuri nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai morigenitate, civilitate. {EminescuOpXIV 916} Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturei cari vor rezulta în decursul studiului nostru, fără din aceasta să urmeze cumva cum că indivizii singulari ai acestui popor sânt într-adevăr oameni culți. Studiul nostru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
l-a priceput. De-a se exprima bine și corect asupra oricărui lucru e posibil numai la o universalitate a culturei, așadar la o claritate și idealitate a intuițiunii tuturor lucrurilor asupra cărora el vorbește. Maturitatea culturei publice a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa, și între culții unui popor se numără numai aceea cari-au suit înălțimea și domină terenul întreg. Comoara și puterea limbistică, felul stilului și a expresiunii la un popor se reflectă și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cf. Ioan Podea, Românii din America, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1912; Ion Iosif Schiopul, Românii din America. O călătorie de studii În Statele Unite, Tipografia W. Krafft, Sibiu, 1913; Idem, Emigrarea În America scrisă de unul care a fost acolo, Biblioteca Poporală a „Asociațiunii”, Sibiu, 1914; Șerban Drutzu, Andrei Popovici, Românii În America, cu o prefață de Dl Prof. N. Iorga, „Cartea Românească” S.A., București, 1926; Christine Avghi Galitzi, A Study of Assimilation Among the Romanians in the United States, Columbia University
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1861 la Satu Nou. Nu se înțelege cu superiorii, și în 1869 se stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală a românilor. A redactat un „Calendar iulian-gregorian și poporal român” (1882, 1883), a publicat numeroase lucrări de etnografie și folclor în „Albina”, „Luminătoriul” și „Familia”, precum și în „Romänische Revue”. În 1890 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prieten cu At. M. Marienescu, M. a cules folclor literar
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
cercetări cronologice”, referitoare la opere depărtate în timp. Ca folclorist, s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor (1915). SCRIERI: Figuri istorice românești în cântecul poporal român, București, 1915; Pe drumul idealului, Cernăuți, 1919; Sofocles, I-II, Cernăuți, 1920-1925; Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă, Cernăuți, 1936; Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu, Cernăuți
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
s-a preocupat, într-o viziune personală, de baladă, în care a găsit reflectate o seamă de chipuri istorice importante, așa cum reiese și din studiul Figuri istorice românești în cântecul poporal al românilor (1915). SCRIERI: Figuri istorice românești în cântecul poporal român, București, 1915; Pe drumul idealului, Cernăuți, 1919; Sofocles, I-II, Cernăuți, 1920-1925; Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă, Cernăuți, 1936; Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu, Cernăuți, 1937; Clasicismul greco-roman și cultura românească, Cernăuți, 1937; Frumusețea poeziei
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena, 1867; Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; ed. București, 1861; Doi feți cotofeți sau Doi copii cu părul de aur, Pesta, 1871; Arghir și Ileana Cosânzeana, Pesta, 1872; Poezii populare din Transilvania, îngr. Eugen Blăjan, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971. Repere
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
în revista „Familia”, care îi publică în câteva numere din 1866 și 1867 culegerea de folclor O nuntă în Ilișești. Tot în această perioadă adună doine și balade - o parte apar în „Familia” din 1868 - ce vor alcătui volumul Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese (1869). După absolvirea studiilor secundare s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți, pe care o termină în 1875. În anii studenției interesul său pentru creația folclorică a crescut. Proaspăt absolvent, M.
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a adunat aceste creații așa cum le-a auzit și că le-a publicat în forma lor originală. Cele două volume de balade
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava, M. încearcă să surprindă în studiile lui principalele trăsături ale creației populare românești, înscriindu
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul și arta populară. Scrierile consacrate
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și pref. Paul Leu, Suceva, 1994; Trilogia vieții, I-III, îngr. Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Teofil Teaha, Ion Șerb și I. Ilișiu, București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
București, 1995; Botanica populară, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000; Mitologie românească, îngr. și pref. Antoaneta Olteanu, București, 2000. Culegeri: Poezii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese, Botoșani, 1869; Poezii poporale române, I-II, Cernăuți, 1873-1875; Tradițiuni poporale române, Sibiu, 1878; Descântece poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
poporane române, Suceava, 1886; Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893; Satire poporane române, București, 1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre biruința, București, 1943; Țară din poveste, București, 1943; Sângerări ardelene, București, 1944; Cerbul cu stea în frunte, București, 1945; Trepte de aur, postfața Victor Eftimiu, București, 1973. Culegeri: Poezii de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim Hangea); Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
Horia Petra-Petrescu, Nicolae Albu ș.a. Al. Ceușianu este și autorul unei piese radiofonice într-un act, Petiția. Mai apar articole și cronici locale semnate de Oct. Zeno Vancea (Noua muzică românească), Emil Dandea (Administrație și cultură), Horia Petra-Petrescu (Tehnica pieselor poporale). J. și s. are și rubrici constante: „Cronica literară” (colaborează N. Comșa, N. Albu, Alex. Șara, V. Balcys, Iosif Maniu), „Cronica revistelor” și „Abecedar pentru tinerii scriitori ardeleni”, ultima susținută de Vasile Netea. Alți colaboratori: Pavel Nedelcu, George Popa, Iustin
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]