330 matches
-
ci în știință și în bogăție”, bogăția fiind „condițiunea civilizațiunii”. A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei și a împlinirii idealurilor naționale stătea în ridicarea stării economice a poporului: „Numai acele țări sînt bogate în care masele poporane stau bine economicește [...]. Numai o țară în care masele poporane stau bine economicește poate să vadă cultura răspîndindu-se în ele [...]”; idealul „de a vedea uniți într-un singur corp pe toți românii” va fi împlinit numai dacă poporul se va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
A. D. Xenopol reafirma tranșant în 1903 că premisa îmbogățirii patriei și a împlinirii idealurilor naționale stătea în ridicarea stării economice a poporului: „Numai acele țări sînt bogate în care masele poporane stau bine economicește [...]. Numai o țară în care masele poporane stau bine economicește poate să vadă cultura răspîndindu-se în ele [...]”; idealul „de a vedea uniți într-un singur corp pe toți românii” va fi împlinit numai dacă poporul se va ridica economicește. Este adevărat că A. D. Xenopol, studiind pe Carey
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
folclor, 1987, 1988), M. Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fous et carnavals, Fayard, Paris Hell, Bertrand, 1994, Possession et chamanisme: les maîtres du désordre, Flammarion, Paris Henniger, Joseph, 1987, „Sacrifice”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. XIII, MacMillan, New York Herseni, Traian, 1977, Forme străvechi de cultură poporană românească, Dacia, Cluj Herseni, Traian, 1997, Colinde și obiceiuri de Crăciun, Grai și Suflet, București Hobsbawm, Eric; Ranger, Terence (coord.), 1983, The Invention of Tradition, Cambridge University Press, Cambridge Hocart, A.M., 1934, „Etiquette”, În Edwin Seligman, Alvin Johnson (coord.), Encyclopaedia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și introd. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Gh. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și pref. I. Mușlea, București, 1966; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; Iosif Cioca, O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
caracter preponderent științific și literar. Această transformare este, de altfel, comentată chiar de Hasdeu într-un articol-program din primul număr al anului 1876, în care arată că periodicul va urmări probleme de strictă specialitate, din domeniile istoriei, lingvisticii și „psicologiei poporane”, cu o mare grijă pentru elementul autohton și balcanic, pentru culegerea de material. Colaboratorii politici, alături de Hasdeu, care este autorul celor mai multe editoriale și articole de polemică, sunt G. Missail, N. V. Scurtescu, Gr. G. Tocilescu și, în 1877, D. A. Sturdza. Hasdeu
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se republică balade din colecția lui At. M. Marienescu, C. D. Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură populară închinată celebrului haiduc, și, tot el, un Cântec poporan despre Eliad; anecdote și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin textele populare publicate, revista este una dintre
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
lui Alecsandri Poezii populare ale românilor (1866). Treptat, revista ajunge să grupeze pe câțiva valoroși folcloriști, contribuind la impunerea unor principii moderne în culegerea și interpretarea literaturii populare. O poziție categorică adoptă, în această privință, A. Lambrior, în studiul Literatura poporană (1874), unde susține necesitatea culegerii nu numai exacte, dar și în totalitate a variantelor, spre a se putea alcătui un corpus, util pentru studiile etnografice, istorice și lingvistice. Atitudinea este caracteristică tuturor lucrărilor despre folclor tipărite în C.l., care a
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de cărturarii din vechiul Regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925, 3-4; Ovidiu Papadima, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, RITL, 1969, 2; Ion Taloș, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 196-197; Dumitru Pop, Folcloristica
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
s-au aflat mereu în centrul atenției celor de la B. În mai multe articole au fost afirmate ideea unității basarabenilor cu românii din partea dreaptă a Prutului, comunitatea istoriei și a culturii lor. Gazeta își propunea să facă „începutul unei literaturi poporane” și să popularizeze folclorul. În ciuda scurtei sale existențe, B. a avut eficiență, propagând activ literatura națională sau ilustrând-o prin retipăriri din opera lui Gh. Asachi, Al. Donici, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
credințele populare românești, copacul și ramura pe care a cântat cucul au valențe magico- benefice ; vezi Sim. Fl. Marian, Păsările poporului român, București, 1938, p. 14, și nota 8, p. 299 ; vezi și relația cuc-paltin în Sim. Fl. Marian, Ornitologia poporană română, vol. I, p. 8 și vol II, p. 159, Chișinău, 1883. 59. Mircea Eliade considera că în acest episod al Kalevalei este vorba „de o aventură inițiatică întreprinsă pentru a dobândi cunoașterea secretă. Se coboară în pântecele unui gigant
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ambele legende „explică”, „motivează” și „stabi lesc” funcțiile magico- -religioase ale paltinului, legându-le (în moduri diferite) originile de evenimente, personaje și timpuri mitice. Acest aspect a fost sesizat încă de Simeon Florea Marian, în corpusul său inedit de Botanică poporană română : „Datina de-a face toci din lemn de paltin datează, după credința și spusa românilor din Bucovina, precum și a celora din Țara Românească, încă de pe timpul lui Noe. După o legendă din Moldova însă, datina de a face toci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiecăreia din ele tot ce a putut aduna din obiceiele și credințele poporului român” (7). Fără să știe, Hasdeu intuia modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și cuprinzând descrierea etnobotanică a 520 de plante. Un amănunt revelator al exhaustivității de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
slave, d-sa ne-a descoperit cel dentăi izvoarele slavonești atingătoare de istoria noastră, cu atât mai prețioase cu cât, fiind înconjurați de slavi, aceștia ne cunoșteau poate mai bine decât popoarele apusene. Cronice polone, colecțiuni de documente slavone, poezia poporană a neamurilor balcanice și a celor de la nord, multe din acestea au fost atrase în cercul cercetărilor sale și încet-- încet istoria noastră se reconstruiește piatră cu piatră ca manifestare uniformă a unui singur geniu național, al geniului poporului românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Traian" era la început un ziar politic, mai pe urmă a devenit o revistă în care se publicau și drame și poezii de-o valoare problematică. În forma însă în care reapare - cu sfera mărginită la istorie, linguistică și psicologie poporană - dezbrăcată de sterpe polemici politice și de alte materii străine, "Columna lui Traian", ale cărei două prime fascicule le avem dinainte-ne, promite a deveni o prețioasă revistă și a da o nouă impulsiune științei române. Științei române, zicem, pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcute de d. Bianu în mănăstirile din Moldova, o poveste de P. Ispirescu și o traducere - în proză - a Infernului lui Dante, despre care nu știm tocmai bine ce-o fi căutând în "Columna". Cercetările istorice, filologice și de psicologie poporană n-ar prezinta un interes atât de viu dacă am avea o epocă de înaltă civilizație în urmă-ne, daca ființa noastră națională s-ar fi păstrat, în haina neîmbătrînirii, în scrierile unor cugetători anteriori. Dar civilizația noastră e falsă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Opincarului, e unul din rarii scriitori care, și în proză și în versuri, mînuie limba curată a poporului. Broșurica apărută acum cuprinde câteva poezii ținute în ton atât de original încît mai nu se pot deosebi de cele în adevăr poporane. Astfel, bunăoară, citim: MARIA MERILOR (Meri sau Cojocaru e sat în Dombovița ) Floricică de mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând o valoare artistică și documentară deosebită. După venirea la Suceava
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
să cuprindă aspecte esențiale ale spiritualității populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în ordine și redactarea imensului material etnofolcloric adunat de-a lungul a peste două decenii. Ies acum de sub tipar Ornitologia poporană română (I-II, 1883; Premiul „Năsturel Herescu” al Academiei Române) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), ca și colecțiile Descântece poporane române (1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]