333 matches
-
de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a cam rămas ultimul prag
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de ale poporului, București, 1909; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și introd. I. Mușlea, București, 1966; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase poezii poporale, Orăștie, 1912; Béla Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
au făcut unii culegători, indicațiile și explicările unor cuvinte necunoscute chiar de cărturarii din vechiul Regat, dau acestei lucrări caracterul unei opere științifice”). SCRIERI: Însemnări din bisericile Maramureșului, București, 1909. Culegeri: Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri, București, 1924; Literatură populară din Maramureș, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968. Repere bibliografice: O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
O. Densusianu, I. Bârlea, „Balade, colinde și bocete din Maramureș”; „Cântece poporane din Maramureș”, „Grai și suflet”, II, 1925, fasc. 1; N. I. [N. Iorga], O culegere de cântece din Maramureș, R, 1925, 2; V. Bogrea, Păr.[intele] I. Bârlea, „Cântece poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925, 3-4; Ovidiu Papadima, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, RITL, 1969, 2; Ion Taloș, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 196-197; Dumitru Pop, Folcloristica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță Stegariul și l-am luat eu Ierei Ioan ot Vaslui pentru că este cumpărat de neamurile mele și de alți săteni ce erau poporani la sfânta biserică ot Munteni, iar biserica nau dat nici un ban, nici treabă n-are cu aceste trei cărți ce (se) cheamă una Penticostar, alta Praxiu, alta Leturghie. Și acele doao cărți au rămas să de samă preutul Sava Cărare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Șain, Lazăr M. Șăineanu, la „Fraternitatea”, „Anuar pentru israeliți” ș.a. Se înscrie în 1881 la Facultatea de Litere din București, unde este remarcat de Hasdeu. În „Columna lui Traian” își publică cea dintâi lucrare de filologie, Câteva specimene de etimologie poporană română. Discipol al lui Hasdeu și admirator al lui Odobescu, prețuind culegerile de literatură populară ale lui Petre Ispirescu, Ș. își orientează preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1882-1887
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
eroare în recenzia: Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, p. 579-583. • B. P. Hasdeu, Istoria toleranței religioase în România, București, 1868, p. 38. • Idem, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, vol. II, ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, București, Editura Minerva, 1974, p. 393-394. • Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, traducere după originalul latin de Gh. Guțu, București, Editura Academiei, 1973, p. 297. unor privilegii acordate Episcopiei armene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Crupenski și cea condusă de Purișchevici, se desprinde procesul de rusificare a unei părți din straturile suprapuse ale societății: „De la boierii noștri (de o anumită orientare politică - n.ns.) nu putem aștepta decât ostilitate față cu democratismul adânc al maselor poporane; sunt prea deprinși cu binele rusesc, cu privilegiile lor; se află în plină degenerare etc.“27. Se aduce drept dovadă situația din domeniul învățământului, când încercările de a înființa • Ibidem, p. 314-315; vezi și Ilie Seftiuc, Iulian Cârțână, România și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa are valoare adunarea poeziilor poporane”. Un loc aparte ocupă și paginile reproduse din opera unor scriitori ca V. Alecsandri, C. Negruzzi, Victor Vlad-Delamarina, Radu D. Rosetti, G. Coșbuc, Th. D. Speranția, I.L. Caragiale, Sofia Nădejde, Al. Vlahuță, Gr. Alexandrescu, Mihai Eminescu, Carmen Sylva, Al. Donici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]
-
CÎMPEANU, P.M., Gramatica românească, Iași, tipografia Institutului Albinei, 1848. [3]. MĂCĂRESCU, NICOLAE, Gramatica românească pentru clasele normale, Prelucrată după D.P.M. Cîmpeanu, Iașii, Tipografia „Institutului Albinei”, 1848. 1851 [1]. IANOVICIU, VASILE, Gramatika limbei românesci pentru cl. a 3-a a scoalelor poporene, Sf. Ana, 1851 1852 [1]. * * * Bukvariju pentru pruncij cei romanescj carij se afla in kraimea ngureaska si in partile ei impreunate - Buda : în împar. tipografie a Universității unguresci, 1852. 1853 [1]. * * * Abecedariu ku slove cirilice si ku litere romane -Viena
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Suvenire contimpurane, pref. edit., București, 1915; I. Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I-II, pref. edit., București, 1916; Anton Pann, Din „Povestea vorbii”, Iași, 1918; Al. Hâjdeu, Vechea slavă a Moldovei, București, 1919; B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, București, 1919, Cărțile poporane, pref. edit., București, 1936; Petre Ispirescu, Mihai Viteazul, București, 1924; Ioan Barac, Arghir și Elena, București, 1925; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1933, Meditații, epistole, satire, București, 1943; Vasile Cârlova, Poezii, pref. edit., București, 1936; G. I. Ionnescu-Gion, Cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Lipova (1919-1920), Târgu Mureș (1920-1921) și Cluj (1921-1922). Alcătuiește și publică mai multe manuale pentru uzul elevilor de gimnaziu, dicționare școlare bilingve (Dicționar portativ latin-român și român-latin, I-II, 1892-1908), studii lingvistice (Încercări în vocalismul limbei române, 1893, Limba română poporană și dialectul sicillian, 1904) și glosare dialectale (Glosariu de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român, 1899). Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Anuarul Liceului Unit «Sf. Vasile cel Mare»” (Blaj), „Calendarul Asociațiunii pe anul 1927”, „Comoara satelor”, „Convorbiri literare”, „Cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
op. cit., vol. I, p. 256. 465 Ion Ghinoiu, op. cit., p. 95. 466 Marcel Olinescu, op. cit., p. 70. 467 Ibidem, p. 70. 468 Tudor Pamfile, op. cit., p. 456. 469 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. II, p. 481. 470 S. Fl. Marian, Tradiții poporane române, pp. 85-87, apud Tudor Pamfile, op. cit., p. 422. 471 Ștefan Borbély, op. cit., p. 178. 472 Mircea Eliade, op. cit., p. 90. 473 Ibidem, p. 91. 474 Ibidem, p. 92. 475 v. Marcel Olinescu, op. cit., p. 167. 476 Elena Niculiță-Voronca, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Lahovari, Radu Ionescu. Pios față de înaintași, Odobescu publică Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul de N. Bălcescu, rămasă între manuscrise în timpul vieții istoricului, precum și unele scrieri ale lui Alecu Russo. Tot Odobescu semnează studiul monografic Poeții Văcărești și exegeza comparatistă Cânticele poporane ale Europei răsăritene, mai cu seamă în raport cu țara, istoria și datinile românilor. Definindu-și identitatea în primul rând prin genul acesta de preocupări, revista nu a polarizat un cerc de poeți și de prozatori cu o colaborare permanentă. Vasile Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu aceeași râvnă și cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldovenești (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri). SCRIERI: Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927; Ion Budai-Deleanu, București, 1928; Tratat de bibliografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
București, 1925, Trei viteji, 1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928; Fabula în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1934-1936; Bucureștii de altădată cântat de poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introd. edit., București, 1936; Poeții și prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
Unire (1787-1859), introd. edit., București, 1937; Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
apă în gură din Istru, în chip de vin sfânt, și a fi jurat că nu se vor întoarce în țară decât după ce vor fi tăiat pe dușmani». Oare să nu fi rămas de la acel obicei dacic zicătoarea și blestemul poporan al Românilor: «bată-te Dunărea,» deoarece numai Dunărea apare în mintea poporului nostru ca înzestrată cu puterea de a pedepsi, și nu vreun alt râu. Este lesne de înțeles după cele spuse pană aici pentru ce, în inscripțiunile culese în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
românești. Apariția p. este marcată și de unele tendințe ale experienței politice și literare de la noi, începând cu epoca de la 1848 și prelungite în viața publicistică și literară a ultimei părți a veacului al XIX-lea, în care termenii „poporal”, „poporan”, „popular”, utilizați în diverse accepții, cunosc o mare utilizare. P. continuă și principiile tendenționismului în artă preluate de la „Contemporanul”, militând pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]