120 matches
-
fi mulțumit de cele realizate.” Născut în data de 13 septembrie, 1995, în Reșița, județul Caraș-Severin. Studii: Elev la Liceul Teoretic Diaconovici Tietz din Reșița. Debut artistic - 2004 Sebastian Dinu Omul de zăpadă Ulei pe pânză, 2009 220 Sebastian Dinu Popușoiul Ulei pe pânză, 2008 Dobrică Anghel Pictor Localitatea, Plosca, județul Teleorman. Studii: Cooperator Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Dobrotă Viorica 1979 Pictor Născută în data de 20 octombrie 1979 în localitatea Galați. Studii
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan 1974 = Gabriela Pană Dindelegan, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei Române. Picoche 1986 = Jacqueline Picoche, Structures sémantiques du lexique français, Paris, Nathan. Popușoi 2002 = Carolina Popușoi, Structuri sintactice ale limbii române cu element predicativ suplimentar, București, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Pustejovsky 1995 = James Pustejovsky, The Generative Lexicon, Cambridge, Massachussets, MIT Press. Rizzi 2003 = Luigi Rizzi, Comparative Syntax and Language Acquisition
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și îl lasă pe Drac să cotrobăie în tolbă, bucuros, cu pana de scris pregătită să modifice textele petițiilor. Astfel, din subsemnatul Vasile, domiciliat în... ., comuna... , rog aprobarea de sănătate, înțelegere cu fimeia și cu vecinii și ploaie ca să crească popușoiul, amin, semnătura și data, scrisoarea devine... ...adu Doamne potop, să moară toți vecinii mai bogați ca mine, cu tot cu oi și capre. De unde să știe El că nu asta era rugăciunea? Milostiv și de oameni iubitor, pune ștampila cu se aprobă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
adevărat, și eu cred la fel, interveni mama Maria, în perioada asta a fost și pe la noi, s-a ascuns de multe ori în șură, prin hambar, iar mai în toamnă deseori îi trimeteam de mâncare când se ascundea prin popușoii noștri. Ce să-i faci, și-a făcut la vremea respectivă și el datoria cum s-a priceput. În rest, consider că nu-i el de vină. - Fiecare din noi ne-am făcut datoria după cum ni s-a cerut, intervine
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sa din Ipotești schitului Gorovei, din ținutul Dorohoiului. La vremea respectivă, erau obișnuite aceste danii. În 1840, de exemplu, stolnicul Mihalachi Mavrodin, căsătorit cu Maria, sora Ralucăi Eminovici, a dăruit și el aceluiași schit pe tot anul câte 5 dimirlii popușoi cât va trăi12. Numai că donația lui Alexandru a produs și ea încurcături, căci Gh. Eminovici ia în arendă această parte de moșie, intrând în conflict cu Vitalie Lemne, starețul schitului Gorovei. Prin aceasta, Eminovici își mărea suprafața pentru agricultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ar trebui de feliu; grâul în parte mare e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciune. Pe Cucorăni e orzul și mai prost decât la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptămână de secere. Pentru popușoi de peste Sicna caut oameni spre a-i prăși în parte. Ungurii la Movitu n-au venit. Hristachi m-au rugat să-l duc până la țară, pentru că are se tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile pădurii ajunse cu creșterea. Cred că se vor tăia copaci mari; sunt nevoit a-i da trăsura mâne [...]. Posed 2.620 fr. în numerar din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris au rămas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n'avem mai mult decât trei fălci, pe care putem conta 58. Dar o întrebare tot rămâne: să se fi făcut până la urmă un act între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mi 1-a dat în grijă, să-i dau lapte cu mămăligă și apă rece într-o trocuță și zice tata: Ia seama să nu iasă în drum, să-l calce vreo mașină ori să se ducă prin grădină, prin popușoaie și să pună cineva mâna pe dânsul, că el e încă foarte mic și prostuț... Grivei, cățelușul, îmi era tare drag. Îmi petreceam clipe-n șir privindu-l, urmărindu-l. Când ieșeam din casă în ogradă, venea tot o fuguță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în adoptarea deciziilor. În acest scop, s-au folosit următoarele metode de cercetare: istorică, statistică, matematică, sociologică, interviul standard. Metodologia cercetărilor științifice a fost elaborată în baza materialelor expuse în publicațiile autorilor autohtoni (V. Kant, 1964; N. Testemițanu, 1974; E. Popușoi, 1998; Gh. Paladi, 1998; C. Matei, 2000; D. Tintiuc, 2002; C. Ețco, 2002), cât și ale celor din diferite țări (Л.М . Васерман, 1937; О.В. Гринина, 1965; M.C. Бедный, 1980; Singh și Casterline, 1985; R.F.L. Logan, M. Vasek, Linder
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Chișinău, pp. 5-16. *** Particularitățile și tendințele proceselor demografice în Republica Moldova, materialele conferinței științifice. Centrul Național de Informare și Consultații în Problemele Familiei. Centrul de Cercetări Medicale și Socio-Demografice ale Familiei al Academiei de Științe a Moldovei, 2001, Chișinău, 259 pp. Popușoi, E., Berdaga, V., Ștefăneț, S., 1998, Sănătatea familiilor din Republica Moldova: aspecte demografice, medicale și socio-economice, materialele Conferinței „Probleme actuale medico-sociale, psihologice și demografice ale familiei”, Chișinău, pp. 71-72. Preda, M., 2005, Consecințe ale îmbătrânirii populației rurale asupra sistemului românesc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
gârbovit, cu barba întoarsă, parcă să te împungă cu ea, cu o înfățișare de om care te făcea să vezi în el un zgârcit și afurisit, deși era bine înstărit, ce deținea și o moară de măcina t făină de popușoi, întreținută de un om amărât, de statură împuținată, fără părinți, frați ori alte rude și care locuia într-o cameră din incinta morii, în stare de mizerie, iar ca hrană folosea mămăliga din uiumul morii și ceva udătură primită din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de toamnă”, reproducându-vi-o pe ultima: O comoară de aramă Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă De pe dealuri și pe văi. Tata-și doarme somnișorul Sub căruță lângă boi Numai piciul stă-n răzorul Lanului de popușoi Și ferit mai într-o parte, Din mătase de cocean, Crăcănat, adus de spate Încruntat și serios, Cu sprâcenele-aplecate, Piciul pufăie vârtos Și cu mucul de țigară Între degete teșit Victor Ion Popa, dramaturg talentat, Printre dinți, ca omul mare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru încălzit și 30 de prăjini ogor. Se cere cauțiune 300 florini, cunoașterea deplină a limbii germane și române scris și vorbit” - spunea ziarul (aflăm că 100 kilograme de grâu costa 6,20 - 6,30 florini, iar 100 kilograme de popușoi 4,80-4,90 florini). Că ziarul urmărea demersurile sale, iată ce spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca să facă cerere de dare în judecată la judele de pace -) 4 August. Istoriile cu necontenitele prădăciuni și hoții. Istorie despre vremuri mai vechi, despre gospodăria mazilului Grigore Fotescu. Vaci, boi, oi, cai, vii, livezi, ogoare de pâne albă și popușoi. "Căpitane Grigore" îi spune toată lumea și toți îl salută și i se ploconesc, căci lui așa-i place, și el cinstește, vorbește tare și miluiește pe toată lumea. Îl cunosc jidovii de la Rașcov și din toate împrejurimile. "A venit căpitan Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să facă numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am făcut bun. Toți avem case ridicate din lemn de brad și acoperite cu șindrilă (draniță). Apoi șuri de cele mari cum au nemții în Bucovina, sub care ne adăpostim întreaga noastră strânsură de zeci de care, ca fân, ovăs, popușoi. Avem grădină în care avem peste 3000 de meri și peri tineri, toți altoiți în vârstă de 20 ani, iar în afară de aceștia avem încă peste 2000 de meri și peri asemenea altoiți bătrâni pe care așa i-a apucat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prieteni ca dintăi. La Focșani mergeam câteodată la vânat cu un locotenent de infanterie care avea asupra mea marele avantaj că era foarte nalt, de aproape doi metri, și putea cu înlesnire să vâneze prepelițile și potârnichile prin lanurile de popușoaie unde eu nu vedeam nimic. Nu pot uita nici astăzi o întâmplare nostimă ce am avut cu el în niște ogoare țărănești. Eu și câinele meu, osteniți, ne odihneam și ne uscam la soare pe un moșinoi. El intrase în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eu nu vedeam nimic. Nu pot uita nici astăzi o întâmplare nostimă ce am avut cu el în niște ogoare țărănești. Eu și câinele meu, osteniți, ne odihneam și ne uscam la soare pe un moșinoi. El intrase în niște popușoaie și trăgea la focuri, de se spărgea; când iată că un țăran, atras de împușcăturile lui, alergă furios înspre mine. Da bine, cucoane, îmi zise el, nu-i pacat de Dumnezeu să ne stricați ogoarele, ca să vă faceți gustul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
alergă furios înspre mine. Da bine, cucoane, îmi zise el, nu-i pacat de Dumnezeu să ne stricați ogoarele, ca să vă faceți gustul de a ucide o vrabie! Ce stricăciune poate să-ți facă un om și un câne în popușoaie?, i-am răspuns eu. Nu-i vorba de d-neata, da uite la domnul cel gulerat de colo, care a întrat calare în mijlocul lanului. Hei! Domnule, fugi cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade, hai cu mine la dânsul, să-i luăm calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe jumătate jupiți fugind prin pădure, și alte de asemenea parascovenii 138 bune de adormit copiii în ajunul Crăciunului. Catrințaș merită o recompensă națională! BOALĂ CU LEAC De trei ceasuri eu și cu patru tovarăși de vânătoare băteam miriștele și popușoaiele de pe șesul Șomuzului într-o zi din luna august, pe un soare care ne frigea pielea. Cutrierasem mai bine de o poștă pe jos, căci vorba ceea, unde te duce pușca și femeia nici dracul nu te duce; cânii scoteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ostrovul, un tărâm fecund între cele două brațe ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo de creștetul călărețului iar inul semănat mi-a deschis multe porți. Mulți ar fi dorit să poată croi din pânza aceea îmbrăcăminte. Aveam și o micuță grădină de zarzavat care nu mai prididea să ne bucure. Dar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]