564 matches
-
colonizare a unei țări care e bogată în pământ bun și roditor, din carele numai o mică parte are nevoie de-a fi cultivat pentru întreținerea populațiunii reale sau, mai bine, care poate fi cultivat cu capitalul de care dispune populațiunea, nu există rentă funciară; căci nimeni nu va plăti ceva pentru întrebuințarea pământului, care nu e ocupat și care stă la dispoziția oricui voiește [să-l] cultive. Dacă toată țara va avea aceleași calități, dac-ar fi nemărginită în cantitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate de puțin. Ce era însă cauza acestui absentism? De ce proprietarii nu ședeau în Jamaica ori în Irlanda să-și administreze singuri moșiile? Pentru că politica oprea chiar rafinarea zahărului, oprea formarea unei clase de mijloc din care să se compuie populațiunile orașelor, între cari plantatorul să fi aflat o societate și care l-ar fi îndemnat să simtă * ca patria lui. 942 {EminescuOpXIV 943} {EminescuOpXIV 944} Căderea orașelor din Irlanda a dus la absentism și prin asta la săcătuirea țării. Mijloacele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dintre naționalități și conservatori. În cabinet însuși sânt mai mulți reprezentanți ai naționalităților, precum cehul Prazak, ministru de justiție, polonul Dunajewski la finanțe ș. a. m. d. Încă în ianuarie cabinetul Taafe a anunțat o serie de proiecte pentru îmbunătățirea sorții populațiunilor rurale. Întâlnirea de la Gastein și vizita regelui italian la Viena au întărit relațiunile esterioare ale monarhiei. Introducerea serviciului militar obligatoriu în Bosnia și Herțegovina, provincii cari de nume stau sub suveranitatea Porții și a căror administrare timporară a luat-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din poporul nostru un popor inept, incapabil decât de salahorie agricolă. Nu mai e azi îndoială asupra țintei a o seamă de politici germani de-a preface Orientul într-un teren de colonizare și a abate spre el superfluența de populațiune care merge azi să alimenteze puterea de producere a Statelor Unite. Astfel cel mai genial dintre economiștii germani, Friedrich List, în "Sistemul său național de economie politică" (Cartea IV, cap. 4), după ce propune diferite mijloace pentru a pune mâna pe întinderile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ei trebuie să afle acolo garanțiile legale în toată întregimea: mai cu seamă dreptul de proprietate, libertatea personală, religioasă și, dacă nu libertatea politică, cel puțin libertatea comunală. Ar trebui ca nu numai germanii să fie în număr considerabil, dar populațiunea locală să nu posedeze în același grad dezvoltarea politică și sentimentul național. Altfel, după puțin timp am vedea că emigranții se dezgermanizează. 34 {EminescuOpXIII 35} Cititorii noștri își vor aduce asemenea aminte că, în iulie 1881, a apărut în "Berliner
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
informațiunea telegrafică că Austria a acceptat în cestiunea Dunării propunerea Franței (Barrere ) și au renunțat la votul preponderant în Comisiunea Mixtă. Dacă informațiunea aceasta e exactă atunci guvernul austriac operează o retragere foarte regretabilă într-o cestiune în care toată populațiunea monarhiei e unanimă, fiind vorba de un mare și însemnat interes al statului. Guvernul s-ar fi învoit atunci de-a se mulțumi cu o comedie, vană cu onoarea esterioară a prezidiului în loc de a-și mănținea cu energie pretențiile lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și încurajați munca; veți avea bunul trai general, veți obține progresul, ameliorări în cultură, în loc d' a avea ruina arendașilor și deprecierea proprietății fonciere care sunt rezultatul sistemului vostru. Destul ați semănat corupțiunea, ați excitat ura între diferitele clase ale populațiunei. Mai puneți-vă într-un punct de vedere mai înalt decât acela al spiritului de partid, a inspirațiunilor de coterie, gîndiți-vă la patria voastră a căruia existență și viitor depinde de conduita ce va urma. România trebuie să se impuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învețe poporul? De la declasații din cari ați făcut profesori ce, având înșiși patru clase liceale, devin profesori de liceu sau de facultate? Stă rău comuna și județul? Și mijlocul de a le îndrepta starea, consistă în sufrajul universal, în seducerea populațiunilor prin amăgitori de profesie, prin oameni cari și-au făcut o meserie din a promite marea cu sarea și a nu ținea nimic? Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe țăran să se tocmească decât sarcinile impuse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
solicitudine de care faceți atâta paradă în cuvinte făr' a o traduce niciodată în fapte? Numărați printre voi proprietari mari, capitaliștii de frunte, oameni înavuțiți din sudoarea poporului: unde le sunt localele de școale construite, bisericile reparate, binefacerile răspândite pe seama populațiunilor rurale? Acestea le lăsați pe sarcina "conservatorilor" a "sincerilor reacționari" Ciocoi! ciocoi! mai străini în patria voastră decât lepădăturile Fanarului! "Îngrijit-au, vă mai întrebați, proprietarii cei liberali, prefecții, subprefecții, deputații și senatorii, conform art. 8 al legei rurale, despre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de țintă a introduce în școalele secundare ale confesiunilor - deci și în acele ale bisericii române - limba de propunere maghiară. Învederat că scopul acestei legi era de-a maghiariza cu totul învățămîntul secundar și de-a pune limba națională a populațiunilor (pe cea română bunăoară) în linia a doua, a unui obiect abia tratat în mod estraordinar și cât se poate mai pe deasupra. În afacerea acestui proiect privitor la școalele secundare I. P. S. S. Miron Roman, arhiepiscop și mitropolit al românilor răsăriteni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celorlalte limbi ale patriei și de vreme ce proiectul vrea să întindă dreptul aproape nemărginit de-a dispune al regimului și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a relevat în Senat atât din partea d-nului Teodor Rosetti cât și din partea d-nului F. Grădișteanu că asemenea proiecte de legi, desigur folositoare pentru moment, sunt numai niște paliative timporare în contra unor cauze prea generale, prea periodice pentru ca să ajute tocmai mult populațiunilor noastre din sate. 80 {EminescuOpXIII 81} Țara noastră, cu pământul ei în mare parte aluvial și sub o climă nestatornică, e în adevăr de-o rodire fenomenală - însă, ca toate țările roditoare, ea e supusă unei iregularități constante a producțiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-și mai vede capul de ele și se lahămățește, se dezgustă de lucru și de viață, uneori își ia lumea-n cap, lăsîndu-și Ogorul pârloagă, via paragină și casa pustie. Nu toți sunt așa - dar poate a patra parte a populațiunii din orice sat cată a fi apărată de-un guvern prevăzător în contra propriei sale neprevederi și a incuriei economice. Gustul de-a strânge bani albi pentru zile negre asemenea nu se află la toți țăranii; incuria, trăirea de pe-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a se combate seceta prin irigațiuni. Oricât de amici ai irigațiunilor am fi, ele sunt rezultatul unei temeinice dezvoltări raționale ale agriculturii și nu pot veni decât gradat, cu timpul, și mai ales ridicîndu-se cu mult nivelul cunoștințelor tehnice ale populațiunilor noastre. Deocamdată suntem avizați la cultura tradițională, deci și la unele neajunsuri ale ei. La întîmpinarea d-lui ministru de finanțe că legile s-ar opune la o muncă silită, ca facerea pătulelor de rezervă etc., avem onoare a răspunde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începînd, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre, și am observat că modul de-a fi, caracterul poporului este cu totul altul, absolut altul decât acela al populațiunilor din orașe din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș. a. m. d. Am văzut că românul nu seamănă nicăiri nici a C. A. Rosetti, nici a Giani, nici a Carada, nici a Xenopulos, că acest popor e întîi, fizic, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a primi absurdul în el și a rămânea indiferent față cu cele mai elementare adevăruri. E desigur ceva elementar ca o reformă, înainte de-a fi introdusă, să fi devenit necesară, să fie cerută de cineva, de grupuri ale populațiunii sau de populațiunea întreagă. Am dori să știm cine în țara aceasta cere electivitatea magistraturii, cine sufrajul universal? Nime. Cu toate acestea zilnic "Romînul" readuce pe tapet când una, când alta și aproape totdauna cu acuzarea că partidul conservator se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
absurdul în el și a rămânea indiferent față cu cele mai elementare adevăruri. E desigur ceva elementar ca o reformă, înainte de-a fi introdusă, să fi devenit necesară, să fie cerută de cineva, de grupuri ale populațiunii sau de populațiunea întreagă. Am dori să știm cine în țara aceasta cere electivitatea magistraturii, cine sufrajul universal? Nime. Cu toate acestea zilnic "Romînul" readuce pe tapet când una, când alta și aproape totdauna cu acuzarea că partidul conservator se ridică contra drepturilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sub forma pocită de pretinși maghiari ce vorbesc nemțește și pentru cari patria e stomacul. Această ideocrație, această domnie a unor abstracțiuni fără realitate ar trebui să facă loc unor vederi mai sănătoase, întemeiate pe împărțirea reală și aievea a populațiunii după naționalități din cari fiecare are, în marginile unității statului, dreptul de a-și determina singură viața ei intelectuală. O asemenea schimbare de vederi ar însemna și pentru români emanciparea de sub predominațiunea unei rase radical străine de ei. Monarhia vecină
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-n vedere câștigul ei propriu judecă și plătește altfel decât statul, care are în vedere grăutățile mulțimii. Statul modern e prea sărac pentru a plăti lefuri mari. El n-are ca statul antic un imens agru public, el n-are populațiunea de sclavi care forma instrumentul producător averii: statul modern e stat creștin și ca atare e sărac. El plătește cu panglicuțe și cu titluri, cu recunoașterea publică că cineva și-a îndeplinit datoria, iar individul se plătește cu conștiința de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a hotărârii târzie de-a înlătura influența străină. Cu toate acestea robia economică a populației a devenit deja atât de mare încît, deși voiește a alunga pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șase puteri a hotărât în fine a invita pe Turcia prin notă colectivă să trimeață trupe în Egipet. Această notă proclamă în principiu oportunitatea unei interveniri otomane, arată cât ar fi urgent de-a pune capăt unei crize dezastroase pentru populațiunile din valea Nilului, pline de pericole pentru Europa, și propune sultanului de-a se 'nțelege cu Conferența asupra restricțiunilor cărora ar avea a se supune guvernul turcesc în împlinirea mandatului său. Suveranitatea Turciei asupra Egipetului e mai mult nominală, e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de prejudițiile lor politice. Dar o fi împăcare, dar n-o fi, ei să rămâie tot așa cum sunt: ideea de stat maghiară, adecă aceea de-a maghiariza prin 4 1/ 2 milioane de maghiari unsprezece milioane și mai bine de populațiuni eterogene, nu le iese din minte la nici o ocazie. Nicicând nu vedem răsărind convingerea limpede că acest lucru e peste putință, că ideea de stat trebuie să fie rezultatul naturii țărei, a factorilor etnici reali și în viață, nu o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'nțelege, că vecinii noștri doresc tot atât de mult să trăiască în pace și amiciție ca și noi. O mai mare însemnătate [î]i atribuim însă părții aceleia a călătoriei scriitorilor și artiștilor noștri care i-a dus prin regiuni cu populațiune amestecată. Căci prin comunicația dintre națiunea dominantă și celelalte naționalități, cari au o atitudine atât de îndărătnică și de puțin amicală față cu ideea maghiară de stat, apropiarea socială este cel dentăi și cel mai hotărâtor pas cătră o mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT... "] De mai multe ori am observat tendința foilor grecești de-a tăgădui existența până și a acelor resturi de populațiune traco - romană care-n evul mediu, mult mai răspândită decât astăzi, își întindea insulele sale etnice în toate teritoriile împărăției Răsăritului. În adevăr Peninsula Balcanică era în anticitate o peninsulă tracică și numai vârful ei estrem era populat de greci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dacii 164 {EminescuOpXIII 165} erau traci care trecuseră Dunărea două sute de ani înaintea vremei lui Traian și că statul lor, în momentul în care l-au subjugat Imperiul, nu avea decât vârsta de douăzeci de decenii. În contact cu romanii populațiunile tracice - cele mai vechi după Herodot, deci autohtonii Peninsulei Balcanice - s-au romanizat, au devenit români. Spre a întrebuința un termen din chemie, tracii Peninsulei și cei din Dacia erau izomorfi cu romanii și s-au contopit pretutindenea în popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]