62,496 matches
-
copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea și dinamica anotimpurilor umanității. Astfel, peste meritul inegalabil de a făuri momente muzicale gravate pe inelul de marcă a cântecului popular și folcloric românesc, Maria Șalaru făptuiește un serviciu în timpi lin curgând pe lângă noi, dar durabil statuați în garda cântecului de mâine, întemeind și călăuzind la lumina scenei grupul cantabil folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
folcloric de copii „Boboceii de la Bacău”. Ea primește această însărcinare dintr-un ego cu totul și cu totul special: transgresarea unei părți din sine într-o parte de viitor. Pregătește copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Gastro și restaurante Azzuro | Bine și mult În cartierul Drumul Taberei am descoperit, de-a lungul vremii, multe locuri în care se mănâncă bine, unele dintre ele putând concura fără probleme cu localuri mai scumpe și mai populare din zone centrale. Unul dintre acestea este, indiscutabil, Azzuro (compania mai deține câteva restaurante, în zone comerciale, pe care nu le-am testat). Primele vizite aici s-au desfășurat exclusiv în scop de bere și pizza (Calabrese e foarte OK
Bine și mult București by http://www.zilesinopti.ro/articole/14803/azzuro-bine-si-mult [Corola-blog/BlogPost/96596_a_97888]
-
pâlnie, stil patefon, care era pus în mișcare de un arc, ca la ceas și se învârtea de la o manivelă. De multe ori se juca după muzica plăcilor zimțate ale gramofonului, pe care erau înregistrate melodii ale lui Zavaidoc, jocuri populare, romanțe. Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
spontan în categoria sexagenarilor. I-am remarcat și mustața, aflată în același ton cromatic cu freza și dimensionată în așa fel încât să n-o pot asemăna nici cu a lui Emil Racoviță, nici cu a lui Iuliu Maniu, repere populare care-mi apărură spontan în minte, ca termen de comparație. Și fiindcă prin însușirile acelei părți a corpului care îi stă trupului pe umeri bărbatul acela distins semăna cu basarabeanul aflat lângă mine (și apropiat mie în cele ce leagă
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
inima în rugăciune, iar scrutând o secvență de pe bolta Catedralei “Schimbarea la Față” din Tighina, mi s-a părut că deodată s-au deschis cerurile, arătându-mi-se lumea de sus a Domnului. O secțiune din “Rugă pentru Neam” e atribuită sculpturii populare dedicate lui Hristos, sculpturi în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
în piatră și-n lemn plăsmuite de omul simplu cu dalta și ciocanul. Originalitatea în simplitate a creatorului creștin, prelevată de aparatul lui Pavel Bălan de pe pietrele funerare și de pe troițele de la răscrucile de drumuri ne relevă dimensiunea universului artei populare românești în cel mai larg câmp al exprimării creatorului din Basarabia - credința în Hristos. Știm din cărțile de istorie despre drama prințesei Elenei (Olena), fiica voievodului ce-și doarme somnul de veci la Putna, devenită Mare Cneaghină a Moscovei prin
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
de 20 de biserici anual. În Norvegia doar 2% din populatie merge la biserică cu regularitate. În 2012 Parlamentul Norvegiei a desființat Biserică Luterana că biserică de stat și i-a schimbat numele din Biserică Luterana a Norvegiei în Biserică Populară a Norvegiei. În prima decadă a noului mileniu Biserică Catolică din Franța a construit 20 de biserici și a închis 60. În contrast, în Statele Unite au fost construite 5000 de biserici între 2000 și 2010, cu toate că, în aceași perioda de
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA by http://uzp.org.ro/declinul-crestinismului-in-europa/ [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
teolog în cazul de față, pentru că teologia singură nu își propune și nici nu poate oferi o cunoaștere practică a dinamicii politice a relației dintre stat și culte, în cazul nostru! - Exact. Cunoașterea lui Dumnezeu, cum am putea defini mai popular teologia, nu te ajută prea mult, spre exemplu, la medierea relației dintre un cult religios și o instituție publică. Desigur, cunoștințele despre fenomenul religios, cunoștințele teologice chiar pot ajuta și ajută foarte mult la înțelegerea particularităților vieții religioase și ale
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile, alți părinți decît limba românească. Sau, iarăși de amploarea unei drame pe care o trăim toți românii - și ea consecință a diversiunii „rrom/român” -, este legitimarea raptului creațiilor culturii populare române de către vecinii ucrainieni, maghiari sau bulgari, atunci cînd ei prezintă cîntece românești (uneori chiar cu versuri românești) drept ucrainiene, maghiare sau bulgare. Despre comunismul care a debutat cu anii cînd ne erau arse dicționarele referitoare la cultura română (v.
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
deplorabile de pe malul românesc al Dunării. Căci filmul Asta e (producție ZDF/2001-2002) a fost și el difuzat în cadrul Festivalului Dunărean. (4) Efectele globalizării s-au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci cînd execută bucăți de muzică populară românească ei ar cânta, vezi Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Astăzi e 1 aprilie, ziua păcălelilor atât la români cât și peste hotare, un amestec de obiceiuri populare. Ce reprezinta ziua de 1 aprilie? Originea acestei zile nu este încă clară, dar ar avea lagaturi cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. În vechiul calendar, 1 aprilie era ziua noului an, dar din 1582 de pe vremea lui Carol
Monica Columbeanu pozeaza in Playboy datorita divortului si lipsei de bani by http://www.iasi4u.ro/monica-columbeanu-pozeaza-in-playboy-datorita-divortului-si-lipsei-de-bani-aprilie-2011/ [Corola-blog/BlogPost/95317_a_96609]
-
care o aștept demult. Mă îndrept către un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Nici despre bărbatul cu care urmează să mă întâlnesc nu cunosc prea multe lucruri. Știu doar că este muzeograf, colecționar împătimit de costume populare vechi și că ne leagă această pasiune pentru portul tradițional. Am corespondat împreună și internetul ne-a adus aproape din lumi total diferite și de la 4000 de kilometri distanță. Sunt foarte curioasă ce ma așteaptă acolo. Trenul se unduiește, cănd
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
de Marius. Și el o simte și o cunoaște, dar nu o mărturisește nimănui. Omul acesta uimitor cunoaște exact cum a achiziționat piesele, cine le-a purtat, ce vârstă aveau persoanele care le-au deținut. Știe cu precizie de ce artizan popular sunt lucrate, din ce zona provin, ce tehnici de țesut sau broderie s-au folosit. Omul acesta are o modestie și un farmec aparte. Îl urmăresc cu câtă pasiune și însuflețire vorbește despre fiecare piesă din colecția să. Mă fascinează
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
despre muncile agricole, despre viața și obiceiurile lor. Fără să observăm, își face apariția și iubita lui Marius, întoarsă de la lucru, singura pe care nu apucasem încă să o cunosc, tot o bănățeanca, frumoasa și îndrăgostită și ea de costumele populare, si care trăiește împreună cu Marius o emoționantă poveste de dragoste, împărțită între pasiunea pentru textile și cea pentru iubitul ei. Cei doi mi se par coborați parcă din timpuri imemoriale, iar eu asist muta la acest spectacol unic. Pare că
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice. Se încheie astfel o zi specială, în care Marius mă uimește din nou în cerdacul casei, recitând poezii scrise de autori populari bănățeni. Savuram împreună prăjituri delicioase, pregătite de mama sa, o gospodina desăvârșită. După o seară atât de plină de momente frumoase, îmi iau în primire cameră în care urma să îmi petrec ce mai rămânea din acea seară, spun noapte
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
cu care descopăr amalgamul cultural ce a caracterizat și încă domină orașul. Zeci de case vechi, aparținând unor diferite etnii, respirând un aer aparte, își dezvăluie farmecul prin simplitatea construcției, spațiile mici în care oamenii își trăiau viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
aer aparte, își dezvăluie farmecul prin simplitatea construcției, spațiile mici în care oamenii își trăiau viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o atmosferă
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
care o petreceam în compania acestor oameni speciali, am îmbrăcat câteva din aceste costume unice prin splendoarea, unicitatea și migala cu care au fost lucrate. Nu pot să descriu sentimentul pe care l-am avut cînd am îmbrăcat acele costume populare. E un sentiment unic și irepetabil, o îmbrățișare cu trecutul și femeile meșterite, cum le numește Marius, atât de plastic. Materiale delicate, de o finețe uimitoare îmi mângâiau simțurile și pielea. Broderiile de matase erau uluitoare. Atâta distincție și delicatețe
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
șicanează. R.: Cît a contat această mutare pe plan profesional? D.G.: Aveam 25 de ani când am ajuns la Cluj. Practic, acolo m-am format profesional. Am lucrat într-o instituție de cultură, care avea și un departament numit Universitatea Populară. Am avut șansa să înțeleg ce însemnă Lifelong learning (Învățarea pe tot parcursul vieții) urmare a participării la diverse seminarii finanțate de universitățile populare din vestul Europei, în special Germania. Înainte de aderare, România primea foarte mulți bani europeni. Eram învățați
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
format profesional. Am lucrat într-o instituție de cultură, care avea și un departament numit Universitatea Populară. Am avut șansa să înțeleg ce însemnă Lifelong learning (Învățarea pe tot parcursul vieții) urmare a participării la diverse seminarii finanțate de universitățile populare din vestul Europei, în special Germania. Înainte de aderare, România primea foarte mulți bani europeni. Eram învățați cum să învățăm ca să fim capabili la rândul nostru să învățăm pe alții. Și asta fac. R.: Și... ați revenit în 2010 la Iași
Din categoria: O femeie face carieră. Interviu cu Daniela Gîfu by http://uzp.org.ro/din-categoria-o-femeie-face-cariera-interviu-cu-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/92984_a_94276]
-
Balul de la Budapesta, etc.) În multe pasaje din Urmașul lui Dracula, Jean Nălbitoru este destul de curajos, alții ar spune... puțin riscant, căci astăzi dacă spui lucrurilor pe nume, unii te pot eticheta ca... riscant, sau cum spunea odată binecunoscutul rapsod popular, nea Mitică Margine: «Bă, nene, ce-ai mai fi luat vreo 25 de ani în perioada cealaltă pentru cele ce ai scris !». Da! Așa este! Jean este destul de curajos. Reușește să creeze imagini, să-ți aducă în fața ochilor aspectele povestirii
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în care au fost punctate și apreciate lucrările
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]