173 matches
-
Itaca fără a-și fi găsit tatăl. La venirea lui pe insulă, zeița Atena i se arată din nou sub una din înfățișările ei și îl îndeamnă să meargă la porcarul Eumaeus, înainte de a se duce acasă. Ajungând la casa porcarului, el observă un cerșetor și constată cu uimire că este chiar tatăl său. Ulise și Telemah pregătesc apoi complotul împotriva pețitorilor și mai târziu îi ucid pe aceștia.
Telemah () [Corola-website/Science/305673_a_307002]
-
În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă metalică. În anul 1970, în sat se mai păstra un obicei interesant. Dimineața, toate bivolițele (numite acolo "drigane") plecau la păscut, mânate de un văcar, urmate de toți porcii, mânați de porcari. În fiecare zi era numit câte un băiețel, care să urce în turla bisericii, pe seară, când urmau să se întoarcă animalele de la pășune. Primele veneau driganele. Când le vedea apărând, în zare, copilul suna clopotul și toți gospodarii deschideau
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
unul din cei patru fii ai săi: Tostig (Traian Costea), Harold (John Terry), Gurth și Swen. Consiliul Angliei nu a fost de acord cu desemnarea lui Godwin ca rege pe motiv că nu are sânge nobil, el fiind fiu de porcar. Reprezentanții Marelui Consiliu al Angliei călătoresc în Normandia, unde trăia Eduard, și-i oferă acestuia tronul. Ducele Wilhelm își convinge unchiul să accepte coroana Angliei, promițându-i ajutor în caz de nevoie. În semn de împăcare, Godwin de Wessex, care
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
răiculeștilor, fie la capul dinspre moară, familia lui Raicu Florin, sau de lângă dispensar, Raicu Marin, după care s-au răspândit și în satul Moșteni, din Râca, cum ar fi familia lui Raicu Gheorghe. Cătunul Porcărești (Purcărești), își trage originea din porcarii care păzeau cirezile de porci ale boierului și se bucură de o vechime apreciabilă, de pe la anul 15001 El se află înșiruit pe șoseaua județeană Popești-Căldăraru, cam la jumătatea distanței dintre ele și nu trebuie confundat cu satul Purcăreni, din comuna
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
15001 El se află înșiruit pe șoseaua județeană Popești-Căldăraru, cam la jumătatea distanței dintre ele și nu trebuie confundat cu satul Purcăreni, din comuna Popești, așezat pe partea stângă a Teleormanului pe la 1830, pe moșia lui Ștefan Bellu, farmat din porcarii veniți din Glavaciog și Voinești. La 1848 îl găsim în administrarea comunei Popești împreună cu satele Palanga și Izvoru de Jos, numit clănțăul ( cătunul) Porcăreni, având 10-15 fumuri. Înainte de 1864, cele câteva gospodării din Purcărești erau așezate pe dealurile și văile
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
li s-a dat loc de casă și de grădină, iar satul a fost dat la linie 1, toate gospodăriile fiind mutate pe o parte și pe de alta a șoselei trasată atunci. În 1864 mai erau patru urmași de porcari, întemeietori ai satului:Trâncă Purcaru, Stan Purcaru, Ștefan Purcaru și Nedelea Purcaru. Cartea de Hotărnicie a terenurilor delimitate la 1864 locuitorilor din comuna Bucov-Adunați, jud. Teleorman în moșia Tătărăștii de Sus a defunctului Ștefan Bellu, lucrare efectuată de Constantin P.
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
pus sârme electrice în jurul câmpurilor/ și-au pregătit fiecăruia o spânzurătoare exactă/ și-o groapă comună pe masura tuturor". Acestor spectacole sumbre, poetul le opune întoarcerea aproape ascetica într-o lume a oamenilor simpli a "proscrișilor" ("Nu la regi, la porcari voi merge (porcarul Emeu om de seamă!)/ Într-o sarica bună, în prietenia frunților pe genunchi îmi voi petrece noptie/ în așteptarea mărturiei mari și-a răsăritului"). Este o regasire de sine ce nu contrazice, în ciuda schimbării registrului discursiv, sensul
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
în jurul câmpurilor/ și-au pregătit fiecăruia o spânzurătoare exactă/ și-o groapă comună pe masura tuturor". Acestor spectacole sumbre, poetul le opune întoarcerea aproape ascetica într-o lume a oamenilor simpli a "proscrișilor" ("Nu la regi, la porcari voi merge (porcarul Emeu om de seamă!)/ Într-o sarica bună, în prietenia frunților pe genunchi îmi voi petrece noptie/ în așteptarea mărturiei mari și-a răsăritului"). Este o regasire de sine ce nu contrazice, în ciuda schimbării registrului discursiv, sensul major al căutărilor
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
m - 2 km (punctul cel mai îngust al văii este identificat prin toponimul actual "„La Strâmtură”"). Dacă la stânga văii se găsesc dealurile Măguricea, Poguior, Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Coroana României... ceea ce nu l-a împiedecat să se vadă, el însuși, pus mai târziu sub inculparea de a fi plagiat pe alții... Ca și V. A. Urechia, acuzat că piesa prezintată la 1872 Teatrului Național din capitală, sub titlul "Porcarul și Măria Sa Vodă", e luată de-a dreptul din Lope de Vega Carpio. Ca și marele Caragiale, pe care micul și uitatul Caion îl încolțise într-un timp cu pretenția că ar fi descoperit în literatura slavă sursa de inspirație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura ambițiilor sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pe băieți. „Unde mergem?” „La Canton!” hotărî cel scund. Cantonul era o odaie cu pereți de pământ și acoperită cu trestie. Nu știa nimeni dacă fusese cu adevărat un canton forestier: de multă vreme Încoace acolo se adăposteau de ploaie porcarii pe care Îi prindea furtuna În apropiere. În pereții găuriți Își făcuseră cuibul niște viespi uriașe, cât degetul cel mare, care scoteau un zbârnâit gros și Înfiorător când zburau. Nu mulți ar fi avut curajul să intre În dărăpănătura aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prost scroafele și Antiphon vede de la el de acasă cum sunt acestea maltratate și înfometate. într-o zi, una dintre ele își mănâncă purcelușii. Porcarul se destăinuie filosofului, temându-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... -4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura ambițiilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și ape (1989) renunță la caricatură pentru un ton sumbru, dar lumea de aici rămâne tot grotescă. Romanul Pescarii (2003) prezintă istoria unor oameni năpăstuiți dintr-un sat din Delta Dunării și, sub forma unui metaroman indirect, prietenia ciudată între porcarul Obrete, fost ziarist, și Ardiles, vag scriitor în căutare de subiecte, poreclit „Balzac al doilea” sau „cumpărătorul de iluzii”. Dezgustat de lume și în special de colegii ariviști și semidocți, Obrete se retrage din vârtejul evenimentelor („decât să mă las
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
în căutare de subiecte, poreclit „Balzac al doilea” sau „cumpărătorul de iluzii”. Dezgustat de lume și în special de colegii ariviști și semidocți, Obrete se retrage din vârtejul evenimentelor („decât să mă las morfolit de porci-vidanjori, mai bine mă fac porcar”), bucurându-se de compania tânărului scriitor pe care încearcă să-l apropie cu mici povești inventate sau adevărate, „mirosind a pământ înecat și a pește putred”. Limbajul acestui porcar, pitoresc, cinic, ironic, pare a fi al unui Gore Pirgu din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
decât să mă las morfolit de porci-vidanjori, mai bine mă fac porcar”), bucurându-se de compania tânărului scriitor pe care încearcă să-l apropie cu mici povești inventate sau adevărate, „mirosind a pământ înecat și a pește putred”. Limbajul acestui porcar, pitoresc, cinic, ironic, pare a fi al unui Gore Pirgu din epoca postcomunistă. Scenele demitizante, precum evenimentele din 1989 așa cum și le amintește Obrete sau vizita unor tineri „golani” veniți să desființeze comunismul în sat etc., ca și satira moravurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
Cuprins Prefață (Muguraș Constantinescu) / 7 Introducere / 25 Variațiuni uliseene / 43 Dorința nimfei Calypso sau ospitalitățile acaparatoare / 46 Circe / 50 Dorința de a fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o asemănare între figurile Aretei și a Penelopei: același personaj le imploră, ambele sunt regine puternice, țesând lângă foc. Ar mai fi și alte elemente care ar putea fi comparate pentru a prelungi paralela între cele două situații. Rusticitatea unui porcar Ulise, rătăcit în patria sa, are parte la porcarul Eumeu, unul dintre cei mai mizerabili locuitori ai insulei, de o primire reconfortantă și necesară. Ospitalitatea lui Eumeu față de Ulise deghizat se încadrează în tiparul convențional de ospitalitate și are aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
personaj le imploră, ambele sunt regine puternice, țesând lângă foc. Ar mai fi și alte elemente care ar putea fi comparate pentru a prelungi paralela între cele două situații. Rusticitatea unui porcar Ulise, rătăcit în patria sa, are parte la porcarul Eumeu, unul dintre cei mai mizerabili locuitori ai insulei, de o primire reconfortantă și necesară. Ospitalitatea lui Eumeu față de Ulise deghizat se încadrează în tiparul convențional de ospitalitate și are aproape toate elementele, care dovedesc natura generoasă și ospitalieră a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
continuare pe Eumeu pentru a vedea până unde va merge ospitalitatea acestuia. Îl încearcă pe Eumeu: "ca să vadă dacă o să-i dea sumanul lui" (14.459)138* p. 28 II și mai târziu îl încearcă, iar "ca să-l ispitească pe porcar de vrea să-l mai țină în gazdă, ori îl trimite la cetate" (15.34-305)139*, p. 38 II. Acest test este capital pentru Ulise, ca să știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală sau autentică
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă tipică de ospitalitate nu are loc în palatul unui rege, într-un cadru eroic, ci la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză de altfel încă din urarea de întâmpinare de modestia primirii. De fapt, Ulise n-a mai întâlnit un cadru atât de rustic (doar la
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al unei bovine tradiționale, ci al unui porc care este omorât cu o lovitură de bâtă și nu cu un cuțit sau o secure. Fără nici o îndoială, este vorba de un joc parodic care încântă auditoriul atunci când Homer vorbește de "porcarul fermecat". Eumeu este un fel de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]