2,514 matches
-
căci mă rușinam teribil să-l scot la vedere, în condițiile în care, ceilalți colegi aveau sandwich-uri adevărate din pâine sau dulciuri felurite cumpărate de la magazinul sătesc de lângă școală, în care eu nu intrasem niciodată. Astfel, m-am pricopsit cu porecla de Tarzan, de care nu am mai scăpat până la sfârșitul școlii generale, mai ales că ideea fusese preluată cu entuziasm de satrapul acela încornorat de frate-meu, care numai așa mă striga, și acasă, nu numai la școală. Dar cea
FARSĂ CU NĂBĂDĂI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490914131.html [Corola-blog/BlogPost/375623_a_376952]
-
dar și cu o anume tehnică a penumbrelor și a revărsării lumninii, furată de la Canaletto, ale cărui tablouri dintr-un album îl încântaseră. - Aveam dom'le un profesor de desen care mă iubea mult, pe nume Manivelă. Asta era o poreclă bineînțeles. Sta în spatele meu și spunea că trag exact liniile care îi plăceau lui să le vadă acolo, la locul lor. Era singurul care pe atunci avea un automobil, un Ford Granada, vechi de când lumea, elevii din clasele mari i-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
îmbrăcat întotdeauna curat, cam uscățiv și palid la față, manierat, politicos, nu vorbește aiurea, ba chiar, ascultă amabil toate tâmpeniile, sau că privește cam în gol dindărătul unor ochelari stranii ce aduc mai mult cu vizoarele de scafandru, de unde și porecla pe care o poartă, amuzându-se de ea de parcă ar fi ceva de laudă! Nu, deși în comparație cu el, un dinozaur viu care s-ar plimba liniștit pe străzile urbei ar fi un fapt de o extremă banalitate. Sunt lucruri mult
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420654920.html [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
noroc și la mai mare! Prin urmare, fiind completată declarația de avere ea a fost depusă spre verificare ca apoi să fie trimisă la centru și publicată în rețea. Să nu credem însă că domnul Sireteanu căpătase de-geaba acea poreclă. Nu! El știa precis ce face întrucât avea acasă o slută de fată, plină de fițe și mofturi și voia să-i facă un rost ca să mai scape și de gura nevestei. Iar dacă îl prezenta bine pe director reieșea
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418061711.html [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
a pune la punct cine știe ce abateri de la reguli necunoscute până atunci, alții priveau cu compasiune „martiriul” în timp ce puțini radiau că în sfârșit mi s-a înfundat și că a fost bine „potcovit talanul”- cu toate că nu mi se potrivea deloc uzuala poreclă, dată îndeobște cailor închiși în obor sau lăsați de către stăpâni slobozi, să pască pe miriștile și ulițele satului, la adăpostul nopții ... Văzând că nu mă opresc din plâns s-a așezat lăngă mine în bancă, m-a mângâiat pe creștet
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
de ungurii din Imperiu, și din aceeai prăsilă cu „ român împuțit” ( momârlanii umblau pe munte călare pe căluți aproape asini, - momârle) - are și conotații din lumea ciobanilor.... Berbecii acuplați cu oile, le „ mârleau”... Câtă ură poate fi în astfel de porecle date de ocupantul parvenit, în... mîrlănia „istoriei!! Dintre atâtea nenorocite de năravuri vocaliste - terminologia aceasta, a abjecțiunii, poarte prin contaminare, poate prin clocire subliminală a înjosirilor toate, din generații, au continuat a „funcționa”, în oralitate, ca niște psalmi post-tribaliști „cultizați
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/eugen_evu_1436572796.html [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
despre un prieten foarte bun căruia îi spunea Piticul. A luat telefonul și a sunat-o pe dirigintă: -Doamna profesoară? Sărut mâinile! Ce mai faceți? -Sunt bine! Bună ziua! Nu am aflat nimic până acum. -Aveți vreun elev cu numele, sau porecla, de Piticu? -Da, am, e prieten cu Pleșoiu, de ce? -Trebuie să stați de vorbă cu el, poate a văzut, sau știe ceva despre Gilă. -Voi discuta cu el. Ați putea veni și dumneavoastră , am să-l duc la cofetăria de lângă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
m-am decis să mă bat pentru bucata mea de pâine cu unul mai mare decât mine cu 3 ani. Am fost bătut până la urmă, dar prin faptul că m-am revoltat, mi-am câștigat respectul. De atunci am primit porecla de Piticul. Nu contează că ești înfrânt, important este să le arăți celorlați, că îți pasă de tine, că lupți pentru libertatea ta. Piticul se încinsese, era îmbujorat la față cu pumni strânși și buzele crispate, cei doi îl priveau
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1484643451.html [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
toți să-i zică Nini și mai rar Nichi. Cu toate acestea, colegii îl porecleau Bunicul, nu știu de ce. Probabil pentru că era blând și sfătos, neobosit povestitor, ca un bunic... Mai târziu, iarăși nu știu de ce, colegii i-au schimbat porecla în Grasul, fiindcă era înalt și solid, fără să fie însă deloc gras... Recita, minunat, ca un actor, diferite versuri, la serbările școlii, totdeauna numai din poeziile proprii, și mi-l amintesc cu multă claritate, parcă-l văd și acum
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1427813954.html [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
geografie și televiziune. Dar evita, ca mulți alți comedianți, politică și mondenitățile cotidiene. Pentru mine umorul istoric este printre cele mai interesante concepte oferite pe scena de un comediant. Ștefan cel Mare nu era efectiv înalt, ba din contră. Poate porecla asta a fost primul caz de sarcasm românesc. Mai presus de toate, umorul istoric ne spune că nu ar trebui să ne luăm atât de mult în serios.” - PUNCHLINE.RO Artitude și Stând up în the city - clubul mobil de
Stand-Up in the City: Costel @ Dublin Pub, 2 decembrie by http://www.iasi4u.ro/stand-up-in-the-city-costel-dublin-pub-2-decembrie-2013/ [Corola-blog/BlogPost/95260_a_96552]
-
o cunoscuse în tren și cam ce credea el că este acea Zmeurica, căci i-a spus cum a denumit-o încă de la prima lor întâlnire din trenul spre Moldova. Fata a râs cu mare poftă când a auzit acea poreclă știută doar de Matei! Au convenit ca ea să rămână cu noul pseudonim pe care Matei îl alesese și care sinceră fiind îi plăcea și ei. Au vorbit mult până când ziua de iulie se terminase și soarele apusese undeva după
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1403360215.html [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
Era un tip înalt și vânjos, îmbrăcat în blugi negri și un maieu bleumarin pe care se vedea imaginea gri cauciucată a lui Bruce Lee. Pe cap avea un batic roșu și pe ambele mâini tatuaje. Îl chema Sandu, dar porecla lui era Arabul, pentru că semăna la față cu un arab. Toată lumea îi spunea Arabu' Bodyguardu', deoarece era bodyguard-ul discotecii. Când lipsea Ginu - ca acum - băiatul responsabil cu intrarea tinerilor în discotecă, el împărțea biletele. Majoritatea tinerilor veneau la COBRA
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului său, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume si italienizată, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii renascentiste. Epoca în care se formează si evoluează autorul este caracterizată de profunde schimbări, de trecere
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
aceeași tonalitate, poți constata că în acest colțișor de țară există și personaje aparținând parcă unei lumi ce nu credeai să existe. Nume reale ale unor ofițeri sau subofițeri par a fi desprinse din file de poveste iar ceilalți poartă porecle dobândite de-a lungul timpului de la înseși cadrele militare ori de la militarii în termen. Orice basm este caracterizat de lupta dintre bine și rău. Tinerii militari poartă pecetea răului. Le-a fost pusă de chinul și batjocura la care au
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Dar, câtă dezamăgire!..În fața altarului Trecutului nostru, acolo unde trebuia să fie sacralitatea luminoasă, de unde să primim energia continuității prin furtuna necruțătorului Timp, niște slujitori ai Istoriei noastre se bălăcăreau ca la ușa cortului, aruncându-și în față jigniri și porecle. Unii, care se considerau „istorici specialiști”, îi porecleau pe ceilalți, spunându-le „dacologi protocroniști” și „dacomani”. Iar aceștia din urmă le strigau „specialiștilor”: „trădători și falsificatori de istorie”. Era o hărmălaie de nedescris. Am încercat să descifrez ceva din cearta
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
Ungariei, au ocupat cetatea Severinului. -în 1308 a venit rege al Ungariei, Carol Robert de Anjou și Basarab a schimbat direcția politică, acceptând vasalitatea regelui Ungariei(1324-25) -această „Țară Românească” era condusă de români ortodocși; -numele de „Basarab” era o poreclă dată domnului român de către mongoli, care însemna „purtătorul sigiliului (ștampilei care se aplica pe ceara topită)”; -Djuvara a spus corect că numele de Basarab era de origine cumană (pentru că Hoarda de Aur era formată din mongoli și cumani), dar a
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
gheenă - ca sufletul să se-aprindă și mai tare când îi va veni timpul - fără să dea-n gropi, cu toate că exact asta a făcut în acea noapte cețoasă... din care s-a ales cu invidii ale vecinilor și cu o poreclă pe care o va duce, ca pe o cruce, tot restul zilelor... Povestită de el are însă savoare și nerv, pentru că așa și făcu! Când se întoarse într-o zi acasă, pe-o cărare și ceva, vesel nevoie mare și
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
nici înțelepciunea, de care făcuse adesea atâta caz. O clipă de sinceritate și împărtășire de gând pe nepusă masă a fost îndeajuns să-mpace orgolii care ardeau mocnit și se aprindeau din orișice. Iar văru Niță se procopsise cu o poreclă, pe care-o va duce pân'la sfârșit, ba și prin urmașii sorei sale și poate cine știe până când. Se simțea în al noălea cer când urechile îi erau mângâiate cu vorbe dulci și bine gâdilate, care parcă zumzăiau și
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
și om de afaceri. Corpolent, cu ceafa groasă, fața bucălată și gușată. Din cauza gâtului scurt, căpățâna sa voluminoasă părea așezată direct pe trunchiul gros ca un buștean. Când i-a zărit pe cei trei discutând cu necunoscutul care-i spunea poreclele, înțelese că era bârfit. Vocea celui cu spatele i se părea cunoscută, ca de altfel și statura lui. Bănui cine putea să fie. Ar fi dorit să nu-l mai întâlnească niciodată și din cauza asta simți niște fiori reci pe
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1445360627.html [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
ci după alte criterii, care țin de receptarea personalității individului de comunitate. Unui tip, care este șchiop, i se zice, de exmplu, ‘cocoșatul”! Nu am reușit niciodată să aflu, și probabil că nu știe nimeni, de la ce i se trage porecla. Stăteam odată în stația de autobuz și dinspre cimitir a coborît cu mare viteză o caricatură de mașină, un fel de corcitură între un Trabant hîrbuit și o Volgă antideliviană, și madam Jorjet, care se ducea la oraș, gătită ca
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire și frumos la față. Ochii săi negri scăpărau scântei, parcă erau ochii unui animal de pradă. Porecla o căpătase bunicul său venit din Ardeal, aciuat pe malul Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa le-a mers numele. Cultivau legume pe pământul primit
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AL FLORIN ȚENE - CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Nea Jerdea, cum i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
că așa mai procedau doar la sosirea primarului orașului. Vestea s-a dus repede și mi-a mărit faima! Eram mare! Am pomenit de șeful orchestrei, un virtuos acordeonist, cunoscut și în afara granițelor orașului sub numele de Păsăroiu. Era o poreclă transformată în faimă, în urma unei întâmplări pe care am aflat-o de la unul dintre membrii orchestrei lui. El, țigan tinerel, frumos foc, era un virtuos talent muzical și o atracție a femeilor. Nu de puține ori femeile rugau soții să
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul meu, Niculaie Pătrașcu, zis Chircuț, după prenumele tatălui, porecla acestuia din urmă - Barna, fiind folosită tot mai rar. La rândul lui, moșu’ Chircuț, bunicul meu după tată, s-a căsătorit cu o fată din neamul Cornea, acesta, având până astăzi reputația unor oameni duri și răi de gură, dar
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
construit la 1792 și de pictat - la 1795. Această biserică, monument istoric, este una dintre puținele biserici pictate și pe dinafară din fosta Țară Românească. Până atunci, locului aceluia nu i se spunea La Cimitir, ci La Bărnoaia, desigur, după porecla celei care făcuse donația. De atunci înainte însă, toată lumea înțelegea prin La Bărnoaia - cimitirul satului. Și astăzi mai poți auzi prin Greblești pe câte o femeie care, certându-și bărbatul, îi strigă acestuia furioasă în momentul în care el dă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]