66 matches
-
Tatăl, apărarea Lui n-ar fi fost apărare, ci mai mare osândă. Dar pentru că este egal cu Tatăl, de aceasta nu este osândă. Și dacă vreți, să lămuresc spusele mele cu o pildă. Numai împăratului îi este îngăduit să poarte porfiră și coroană pe cap, în rest, nimănui. Dacă s-ar arăta un om din mulțime îmbrăcat așa, și, dus înaintea judecății, ar spune: M-am îmbrăcat așa pentru că și împăratul se îmbracă astfel, nu numai că n-ar fi găsit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îți scot pe față aurul, fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care fabrică sticla, cum transformă nisipul într-un corp tare și transparent? Să mai spun de cei ce argăsesc pieile, de cei ce vopsesc hainele în forma porfirei împărătești, cum în locul unei haine, prin vopsire își pun în față altă haină? Să mai spun de nașterea noastră? Oare mai întâi nu se varsă în mitra femeii puțină sămânță fără formă? Deci de unde și cum se face acolo înlăuntru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
candidați pentru Siberia, fusese delegat ca însoțitor medicul evreu Aron Țudic, cel care în perioada octombrie 1941-august 1944 condusese destinele Oficiului județean Tutova al evreilor din România. Iată și numele câtorva cetățeni din cei 33, repatriați la această dată: „Hoidu Porfire (10 februarie 1895, Vișinscaia, Rostov, tăbăcar); Țurcanu Vasile (15 ianuarie 1924, Hrasilova, Tiraspol, muncitor); Smirnă Alexei (20 mai 1914, Samdilovca, Harkov, tractorist); Băcșăneanu Zaharia (5 septembrie 1885, Pârâta, Dubăsari, plugar); familia Martalog compusă din șapte membri: Nechita (tatăl, 1904), Vera
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și despre cele două cărți ale nelegiuitului Nestorie: „Ne-am dus odată la avva Chiriac, preotul lavrei lui Calamon de lângă sfântul râu Iordan. și ne povestea zicând: Într-o noapte, văd în vis o femeie vrednică de respect, îmbrăcată în porfiră, împreună cu doi bărbați sfințiți și cinstiți, că stă la ușa chiliei mele. Am luat pe femeie drept Sfânta noastră Născătoare de Dumnezeu, iar pe cei doi bărbați care erau cu ea Sfântul Ioan Teologul și Sfântul Ioan Botezătorul. Am ieșit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
concesionare. 3. Roci utilizabile în construcții sunt rocile care, direct sau prin prelucrare primară, se utilizează în construcții; în aceasta categorie se încadrează: nisipurile, pietrișurile, gresiile, marnele, argilele, calcarele, tufurile, travertinele, dolomitele, gnaisurile, amfibolitele, micașisturile, graniturile, riolitele, granodioritele, andezitele, dioritele, porfirele, bazaltele și diabazele. 4. Exploatarea resurselor minerale prin permis de exploatare se efectuează, conform prevederilor legii, de către: a) persoanele juridice specializate în desfășurarea unor astfel de activități sau care se organizează în acest scop; ... b) persoanele fizice specializate în desfășurarea
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
născută la data de 22 februarie 1969 în localitatea Găgești, județul Vaslui, România, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Scheffel Str. 4, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Cărpiniș nr. 52, jud. Hunedoara. 83. GOHRITZ ELENA-ANINA, fiica lui Porfire Ion și Ana, născută la data de 8 iulie 1977 în localitatea Râmnicu-Vâlcea, județul Vâlcea, România, cu domiciliul actual în Germania, 72810 Gomaringen, Albstr. 49, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Râmnicu-Vâlcea, str. Bradului, bl. C5, sc. F, ap.
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 22 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
unui permis de exploatare conform prezentelor instrucțiuni tehnice. 4. Rocile exploatabile pe bază de permis de exploatare sunt: nisipurile, pietrișurile, gresiile, marnele, argilele, gipsurile, calcarele, calcarele cristaline, marmurile, tufurile, travertinele, dolomitele, cuarțitele, gnaisurile, amfibolitele, micașisturile, graniturile, riolitele, granodioritele, andezitele, dioritele, porfirele, bazalturile și diabazele etc., care, direct sau prin prelucrare, sunt utilizabile în construcții. 5. Exploatarea resurselor minerale prin permis de exploatare se efectuează, conform prevederilor legii, de către: a) persoanele juridice care se organizează în acest scop; ... b) persoanele fizice autorizate
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 26 ianuarie 1999 pentru aplicarea unitara a prevederilor art. 18-20 (Permisul de exploatare) din Legea minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197729_a_199058]
-
cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. Secțiunea a 2-a Stema Articolul 4 Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. Secțiunea a 2-a Stema Articolul 4 Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de culoare albastră a scutului
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
tarla", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 307, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,109 km, de la drumul național până la Porfire Terezia", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 310, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,070 km, din drumul național până la
HOTĂRÂRE nr. 202 din 2 martie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis" ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un relief greoi și masiv, care au conservat
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
sînt: Depresiunea Vlădenilor, Defileul Oltului la Racoș și Valea Lupșei. Prezența acestor falii explică ivirile de lavă și înaintarea mării în miocen din sectorul nord-vestic al Perșanilor centrali. Rocile eruptive din Defileul Oltului sînt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteană, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și văi puternic adîncite și strîmte. Coloanele de bazalt de la Racoș și Comana de Sus sînt ocrotite ca monumente ale naturii
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
materializat prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului, în suprafață totală de 11.321 ha, incluzând două lanțuri muntoase principale: Pricopan-Megina ( în capătul nord-vestic) și Macin ( în partea centrală și sud-estică) separate prin depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granițele, porfirele, argilă cu caolin, cuarțul și recent depozitatele straturi de loess. Din suprafața totală a parcului, 11.291 ha aparțin Administrației Naționale a Pădurilor, din care 10.160 ha sunt păduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stâncoase
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
intravilană. Traversat de șoseaua Tulcea - Brăila, acesta este situat la 35 km nord-vest de Tulcea. Din punct de vedere administrativ, orașul cuprinde și satele Revărsarea și Tichilești. Relieful este alcătuit din formațiuni prealpine (șisturi cristaline, depozite sedimentare, magnetice, diabaze și porfire) alpine unde se conservă și amprente ale mișcărilor mai vechi (hercinice și acaledonice). Localitatea este așezată într-o zonă unde se întâlnesc Podișul Niculițelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]