66 matches
-
materializat prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului, în suprafață totală de 11.321 ha, incluzând două lanțuri muntoase principale: Pricopan-Megina ( în capătul nord-vestic) și Macin ( în partea centrală și sud-estică) separate prin depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granițele, porfirele, argilă cu caolin, cuarțul și recent depozitatele straturi de loess. Din suprafața totală a parcului, 11.291 ha aparțin Administrației Naționale a Pădurilor, din care 10.160 ha sunt păduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stâncoase
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
intravilană. Traversat de șoseaua Tulcea - Brăila, acesta este situat la 35 km nord-vest de Tulcea. Din punct de vedere administrativ, orașul cuprinde și satele Revărsarea și Tichilești. Relieful este alcătuit din formațiuni prealpine (șisturi cristaline, depozite sedimentare, magnetice, diabaze și porfire) alpine unde se conservă și amprente ale mișcărilor mai vechi (hercinice și acaledonice). Localitatea este așezată într-o zonă unde se întâlnesc Podișul Niculițelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se regăsesc mai mult în
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci cristalino-mezozoice. Șisturile cristaline dau un relief greoi și masiv, care au conservat
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
sînt: Depresiunea Vlădenilor, Defileul Oltului la Racoș și Valea Lupșei. Prezența acestor falii explică ivirile de lavă și înaintarea mării în miocen din sectorul nord-vestic al Perșanilor centrali. Rocile eruptive din Defileul Oltului sînt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteană, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și văi puternic adîncite și strîmte. Coloanele de bazalt de la Racoș și Comana de Sus sînt ocrotite ca monumente ale naturii
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
și despre cele două cărți ale nelegiuitului Nestorie: „Ne-am dus odată la avva Chiriac, preotul lavrei lui Calamon de lângă sfântul râu Iordan. și ne povestea zicând: Într-o noapte, văd în vis o femeie vrednică de respect, îmbrăcată în porfiră, împreună cu doi bărbați sfințiți și cinstiți, că stă la ușa chiliei mele. Am luat pe femeie drept Sfânta noastră Născătoare de Dumnezeu, iar pe cei doi bărbați care erau cu ea Sfântul Ioan Teologul și Sfântul Ioan Botezătorul. Am ieșit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zise Belbo. „...avea să-i Împlânte trei săgeți În scăfârlie. Trimite Împotriva lui armata imperială, ăia pun mâna pe el, Îi taie capul, Îl trimit Împăratului, iar ăla Îl pune pe-o masă, pe un trumeau, o coloană scundă de porfiră, și țac țac țac, Îi Împlântă trei săgeți, mi-nchipui, câte una În ochi și a treia În gură“. „Ăștia oameni“, zise Diotallevi. „N-o făceau din răutate“, zise Belbo. „Erau chestiuni de credință. Substanță a unor lucruri sperate. Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:/ Mațe de fildeș înroșind Oceanul/ Iubita mea, ești alba Moby Dick!// Iubita mea, și ești o cantilenă/ topită în grăsime de balenă/ Când soarele se varsă în adânc,// De marmoră și silex și porfire,/ Ca untdelemnurile în tingire./ Iubita mea, din trupul tău mănânc.” Impresia, facilitată cu intenție cititorului, este de creație a unui François Villon contemporan și dement, care panoramează „Submarinele de aur/ Plutind prin creierul unui nebun”. Pentru proza lui I. caracteristic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
16). În textele neotestamentare sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și casa lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), apoi în cazul vânzătoarei de porfiră - Lidia - a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
candidați pentru Siberia, fusese delegat ca însoțitor medicul evreu Aron Țudic, cel care în perioada octombrie 1941-august 1944 condusese destinele Oficiului județean Tutova al evreilor din România. Iată și numele câtorva cetățeni din cei 33, repatriați la această dată: „Hoidu Porfire (10 februarie 1895, Vișinscaia, Rostov, tăbăcar); Țurcanu Vasile (15 ianuarie 1924, Hrasilova, Tiraspol, muncitor); Smirnă Alexei (20 mai 1914, Samdilovca, Harkov, tractorist); Băcșăneanu Zaharia (5 septembrie 1885, Pârâta, Dubăsari, plugar); familia Martalog compusă din șapte membri: Nechita (tatăl, 1904), Vera
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de la Altul. 355 Vecia se-arătă deasupra lor sub chipul Unui Om înfășurat În hainele de sînge-ale lui Lúvah și purtînd toate suferințele-i; Așa cum strălucește soarele jos pe pămîntu-nvăluit în ceață, la fel era și Viziunea. Dar noapte de porfira și stacojie dimineață și zi de aur coborînd Prin limpedele schimbător văzduh dezvăluiră cîmpuri verzi prin 360 Norii schimbători, ca niște paradisuri desfăcute în întins, Cu-orașe și cu sate și temple, corturi, turme de-oi, izlazuri Unde copiii lumilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
într-o uriașă volbură de foc. Mirele universului, naturei. Ce e elizeul? Ce este iadul? Inima cea nemărginită. Inima cea nemărginită. Împopuleaz-o cu angeli ce-ngenunche pe nouri, cântând din arfe de aur. Împopuleaz-o cu inima lumilor pe tron de porfiră, cu Dumnezeu - iată ceriurile. Împopuleaz-o cu nemărginirile întunericului, cu sufletele rupte de blesteme ce s-agață scîrșnind din dinți de stâncile disperărilor lor. Pune inima acestui caos, Crima cu șerpii remuș- cărei pe cap, cu dinții mei în gură, cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o singură frîntură de slovă din Lege. 18. Oricine își lasă nevasta și ia pe alta de nevastă, preacurvește, și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei preacurvește. 19. "Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in subțire; și în fiecare zi ducea o viață plină de veselie și strălucire. 20. La ușa lui zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21. Și dorea mult să se sature cu fărîmiturile, care cădeau de la masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pe Hristos decât ca om și nu puteau sesiza adâncimile Lui dumnezeiești. (n. s. 1483, p. 780) 60 cap o cunună de spini, care e semn al împărăției pământești. Iar cu mantia de purpură L-au îmbrăcat ca semn al porfirei regale, dar și ca pricină de batjocură, căci veneau către El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor. Am aflat că unora le place să spună despre cununa de spini că înseamnă și mulțimea închinătorilor la idoli care va fi ridicată de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatăl, apărarea Lui n-ar fi fost apărare, ci mai mare osândă. Dar pentru că este egal cu Tatăl, de aceasta nu este osândă. Și dacă vreți, să lămuresc spusele mele cu o pildă. Numai împăratului îi este îngăduit să poarte porfiră și coroană pe cap, în rest, nimănui. Dacă s-ar arăta un om din mulțime îmbrăcat așa, și, dus înaintea judecății, ar spune: M-am îmbrăcat așa pentru că și împăratul se îmbracă astfel, nu numai că n-ar fi găsit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
îți scot pe față aurul, fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care fabrică sticla, cum transformă nisipul într-un corp tare și transparent? Să mai spun de cei ce argăsesc pieile, de cei ce vopsesc hainele în forma porfirei împărătești, cum în locul unei haine, prin vopsire își pun în față altă haină? Să mai spun de nașterea noastră? Oare mai întâi nu se varsă în mitra femeii puțină sămânță fără formă? Deci de unde și cum se face acolo înlăuntru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]