84 matches
-
Fostul campion portorican la box, Hector Camacho, a fost declarat mort sâmbătă, după ce a fost deconectat de la aparatul care îl menținea artificial în viață, la patru zile după ce a fost împușcat în cap. "Camacho a suferit un stop cardiac dimineața, nu mai puteam
Hector Camacho, fostul campion mondial la box, a murit () [Corola-journal/Journalistic/75433_a_76758]
-
50 de ani, era în moarte cerebrală, verdict acceptat de mama sa, Maria Matias, care a cerut totuși ca fiul său să fie menținut artificial în viață pentru ca trei copii ai acestuia să-l poată vedea pentru ultima dată. Autoritățile portoricane pregătesc o ceremonie funerară pentru Camacho, însă unii membri ai familiei fostului sportiv vor ca înmormântarea să aibă loc la New York. Fostul campion mondial a fost împușcat în cap, marți, în apropiere de Bayamon, într-o mașină în care era
Hector Camacho, fostul campion mondial la box, a murit () [Corola-journal/Journalistic/75433_a_76758]
-
6 ani: băiețelul, frumușel foc, se vede că făcea parte dintr-o familie înstărită; era elegant, îngrijit îmbrăcat, singurul puști cu pălărie. * La etaj, unde pe vremea poetului era grânarul, sunt găzduite azi expoziții. Ce văd? Costume realizate de scenografa portoricană Gloria Saéz în 1978, când a avut loc premiera mondială a piesei El público în Puerto Rico, fiindcă în Spania piesa aceasta s-a jucat abia în 1981. Modernitatea piesei, tematica ei - homosexualitatea - reprezentând un impediment în dictatura franchistă. Descopăr fascinată
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
a oferit prilejul, si si-a înjghebat la New-York o existență oarecare; oarecare numai din punctul de vedere al reușitei sociale, căci altfel a ajuns să trăiască o dragoste adevărată, adică neașteptată și acaparatoare, lîngă o ființă enigmatica, o tînără portoricana care se sustrage mereu avansurilor sale sufletești - nu și celor de altă natură. Nimic special deci în viața sa care putea intra oricînd în făgașul conaționalilor pe care ii întîlnește cîteodată la clubul lor (nici club, nici restaurant propriu-zis), cu
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
prezenta fostului prieten devenit securist, nu protestează împotriva șicanelor, lasă să i se radă barbă); dar și ultima lui iluzie nu supraviețuiește: află că Madeleine se "sinucisese", fusese omorîta, probabil de agenții care o bănuiau de participare la o miscare portoricana independentistă, ca o repetare - de cealaltă parte a baricadei - a asasinatului Alexandrei. Toată cartea este construită pe astfel de simboluri care au un rol precis în structura ei și amintesc diferite formule mitice ale narațiunilor folclorice, obstacolele din calea eroului
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
deja atât în preferințele ziariștilor, cât și în topul publicului. După concursul de interpretare, vocea inconfundabilă a Paulei Seling a umplut scena, solista susținându-și recitalul chiar înaintea concertului lui Ricky Martin. Haosul organizatoric pe care l-a creat vedeta portoricană n-a mai fost repetat a doua zi, când a fost programată intrarea în scenă a ultimilor 14 concurenți (printre care și reprezentantele României, Simone și Nico). Nici interesul n-a mai fost același, cu toate că recitalurile serii au fost susținute
Agenda2003-34-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281380_a_282709]
-
acestei cărți. Între ele, trebuie s-o menționez pe Calota Chelboso de la Universitatea din Marabatillo, care mi-a făcut favoarea de a-mi pune la dispoziție un dicționar aflat pe un raft foarte înalt. Întreaga mea gratitudine, de asemenea, psihologului portorican Ranfis P. Méndez care mi-a oferit banii necesari ca să-mi cumpăr o cafea, într-o zi cînd ieșeam de la Public Library și era foarte frig. N-o pot uita pe Amandina Fernández, amabila stenografă din Caraibe care mi-a
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
evita aglomerația, intervalul de timp propice este perioada mai-noiembrie. Capitala, San Juan se întinde în regiunea nordică, fiind centru comercial, dar și cel mai important port. Orașul a fost fondat în 1521 de către Juan Ponce de Leon, fiind inima turismului portorican. Este cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic, dar și cea mai populată (1,6 milioane de locuitori), fiind cunoscută turiștilor pentru diversitatea culturală, varietatea hotelurilor, a restaurantelor și a magazinelor. Printre atracțiile turistice ale zonei se numără
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
membri și nonmembri: „membrii grupului trebuie să fie dezavantajați în termeni de exploatare, marginalizare, putere, dominație culturală și/sau ură rasială” (xe "Nash"Nash, 1997, p. 47). Ea oferă exemple de astfel de grupuri în Statele Unite: „femei, afroamericani, indieni, chicana, portoricani și alți americani vorbitori de spaniolă, americani asiatici, gay și lesbiene, muncitori, săraci, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități fizice și psihice”. Și Anne xe "Phillips"Phillips, în cadrul unei analize a democrației și a reprezentării politice, include interesele politice ale femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
eu un copil! Și-un cămin! Și-un soț! Nu-s lesbiană! Nu-s curvă! Îmi amintește de seara în care am dus-o în Bronx, la ceea ce noi, cei din comisia C.U., am numit „Seara șanselor egale“. — Toți portoricanii aceia amărâți înșelați la preț în supermagazin! Vorbeai în spaniolă și, vai, am fost atât de impresionată! Vorbiți-mi despre condițiile voastre sanitare mizere, vorbiți-mi despre șobolanii și gândacii voștri, vorbiți-mi despre taxa de protecție pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
avea s-o ia razna, râsul avea să se transforme într-un acces de isterie - și Dumnezeu știe ce catastrofă avea să se întâmple. Eddie Waitkus! Să fi fost o call-girl? O obsedată? Să fi fost combinată cu vreun traficant portorican care tocmai urma să dea buzna în viața mea? Să dea buzna în viața mea și să-i pună capăt, pentru cei patruzeci de dolari din portofel și un ceas de mână cumpărat de la Korvette’s? — Uite ce, am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
devreme au refuzat să părăsească biroul asistentului social până când nu au discutat cu „Șeful Comisiei“. Tatăl mă amenință c-o să ceară concedierea mea și a tuturor celor vinovați de înfometarea sistematică a unui copilaș neajutorat numai și numai pentru că e portorican. — Es contrario a la ley discriminar contra cualquier persona, îmi citește el din ghidul bilingv al Șanselor Egale, scris chiar de mine! Iar în acest moment sună telefonul. Portoricanul zbiară la mine în spaniolă, maică-mea mă amenință cu cuțitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
înfometarea sistematică a unui copilaș neajutorat numai și numai pentru că e portorican. — Es contrario a la ley discriminar contra cualquier persona, îmi citește el din ghidul bilingv al Șanselor Egale, scris chiar de mine! Iar în acest moment sună telefonul. Portoricanul zbiară la mine în spaniolă, maică-mea mă amenință cu cuțitul în copilărie, iar secretara mă anunță că domnișoara Reed mă caută la telefon. Pentru a treia oară în ziua aceea. — Mi-e dor de tine, Arnold, îmi șoptește Maimuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
numea o umbrelă pentru vreme ploioasă - și ar trebui să-i vezi pe porcii ăia cum îl mai terorizează! Și vreau să zic că-s porci adevărați, meseriași! Cine crezi că a convins băncile să înceapă recrutarea de negri și portoricani pentru slujbele din orașul ăsta și să trimită salariații de la personal să ia interviuri candidaților din Harlem? Să facă treaba asta elementară? Porcul ăsta, doamnă - pe nume Portnoy! Vrei să ai de-a face cu porcii, atunci vino la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ferestrele și ușile, atmosfera intimă acumulată și stocată de domnul Sammler era spulberată, se părea. Ușa din dos dădea spre scara de serviciu, unde mirosul fierbinte de incinerare izbucnea din ghenă, hârtie carbonizată, mațe de pui și pene arse. Măturătorii portoricani aveau tranzistoare la care cânta muzică latino. Ca și cum ar fi fost alimentate cu aceste ritmuri săltărețe dintr-o sursă universală inepuizabilă, ca razele cosmice. — Ei, tată, cum merge? Cum merge ce? — Lucrarea. H.G.Wells? — Ca de obicei. — Oamenii Îți răpesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
rău. Iar cu Walter, ca și cu mulți alții, era tot timpul, era iarăși și iarăși, era Încă, interminabil, treaba cu sexul. Bruch se Îndrăgostea de brațele femeilor. Trebuiau să fie femei mai tinerele, dolofane. Negricioase de regulă. Adesea erau portoricane. Iar Vara, mai presus de toate vara, fără pardesie, când brațele femeilor erau la vedere. Le vedea În metrou. Mergea În Spanish Harlem. Se Împingea Într-o bară de metal. La marginea orașului În Harlem, era singurul pasager alb. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din nou rândul unor anumite lucruri minore pe care oamenii insistau să le mărească, să le bage În seamă prea mult1, mutându-le la centru: relații, decorațiuni interioare, gâlcevi În familie, fotografii Minox cu hoți În autobuze, brațe de doamne portoricane În expresul de Bronx, nevoie-și-respingere odi-et-amo, autoexaminări emoționale, daravele erotice În Acapulco, felație cu străini prietenoși. Chestiuni civile. Civile până la ultima! Cei cu mintea În sfere Înalte, precum Platon (acum nu numai că ținea prelegeri, Își ținea până și lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să te plimbi pe aici. Trotuarele erau ceruite cu grăsime. Făcură apoi la dreapta, În jos pe Broadway. Strada urca În timp ce metroul cobora. Sus, zidăria maronie; jos, umbrele Întunecate și șinele de oțel. Urmară casele, sărăcia mizeră a cartierului de portoricani. Apoi Universitatea, mizeră Într-un alt fel. Era deja mult prea cald În oraș. Primăvara ieșea de sub influența iernii și căpăta exuberanța verii. Între stâlpii de pe 116th Street Sammler privi În interiorul curților pătrate de cărămidă. Aproape că se aștepta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era el comunismul, tot avea un acoperiș, un pat și-o cană cu apă. Și statul o dădea la școală. - Nu? N-am mai văzut-o de-atunci, se zice c-ar fi înfiat-o cineva, o familie mixtă, el portorican, ea englezoaică, până la urmă i s-au întărit oasele, le-a plăcut că era mai negricioasă, ochiul albastru îi aducea englezoaicei aminte de frate-său mort în Spania. Și-a plecat în străinătate după nouăzeci. Cum să-i mai dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
repulsia pe care o aveam față de Monkey, simțeam numai dispreț pentru lașii care făceau orice pentru un pumn de mărunțiș. Apoi, Într-o zi, s-a apropiat de mine un bărbat despre care, după față, aș fi zis că e portorican, și mi-a adresat câteva vorbe În japoneză. Am rămas mut de uimire, cu atât mai mult cu cât subiectul discuției era Van Gogh. Era unul dintre cei mai fragili dintre docili, care făcea orice i se spunea. Spre deosebire de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prietenii: basarabeanca Adriana Călinescu, semigrecoaica Cristina Zarifopol, humuleștenul Lucki Illias și cu ardeleanca de mine. Căsătoria este oficiată de o americancă de origine italiană. Mergem apoi cu mașini germane și japoneze la un restaurant chinezesc la care serveau mexicani și portoricani. Mâncăm chinezării din cărnuri locale, pline de steroizi, bem vin de California și șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
scria: "Suntem alături de trupele noastre". În pomi, erau agățate panglici galbene, care exprimau același mesaj. Și nenumărați pietoni purtau la butonieră o cocardă galbenă. Atunci m-am convins că patriotismul american nu-i o vorbă goală. Diferențele între irlandezi, italieni, portoricani etc, dispăruseră. Cu toții deveniseră "americani". 4 septembrie Bostonul e mai uman decât New York-ul și decât Los Angeles. Aici poți să respiri, să te plimbi, să "flanezi", cum zic francezii. Nu te simți nici strivit, ca la New York, nici pierdut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
în colțul lui, cu mâinile atârnându-i moi pe volan. Ar fi nevoie doar de vreo sută de băieți. Atâta doar, o sută, așa ca mine, spuse el, aruncându-și vorbele spre mine, ca să-i terminăm pe toți negrii și portoricanii din nenorocitul ăsta de oraș. Eu îl ascultam de la locul meu. Datorită noii mele boli pe care am numit-o acufenă, am început să aud de curând lucruri care nu sunt chiar perceptibile. Decolarea avioanelor, sticla care se sparge, gheața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cumplite. Și atunci, ce se întâmplă oare cu toți retardații care sunt plătiți să tragă de volan toată ziua? Ia încearcă să vezi cum e. — De ce vrei să faci asemenea lucruri? l-am întrebat eu. — Cum? — Să omori negri și portoricani? — Păi, cam așa cred ei, că dacă ești șofer de taxi, spuse el ridicându-și mâna moale de pe volan, trebuie să fii un jeg. Am oftat și m-am aplecat spre el. — Știi ceva? i-am spus eu. Chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și să înceapă să cânte cumsecade. Nici vorbă: spaniolă, sau italiană, sau greacă. Cam în așa ceva se cânta. Poate, mi-am spus eu, poate că e vreun festival al broscarilor, sau vreo serată spaniolă, sau o întâlnire a hispanicilor sau portoricanilor. Numai că publicul părea total non-etnic. Adică tipii ăia cu bărbi de zimbru și frizură ca niște căciuli de husari, gagicuțele ale de doi metri cu profil de tomahawk și bronzate ca niște venusiene - vreau să spun că sunt pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]