117 matches
-
Augustin înainte, ea a fost percepută ca o figură centrală pentru definirea eticii seculare și a ideologiei Romei, în special atenția exagerată acordată onoarei și faimei. Dante însă nu o plasează în Infern, personajul feminin cunoaște o existență oarecum binecuvântată, portretizată fiind în mijlocul unui cor care glorifică noțiunea de onoare. Dacă la începutul Evului Mediu credința și dorința ei disperată de a-și păstra onoarea au fost apreciate, pe parcurs însă intenția și alegerea finală au început să fie privite cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al abordării tăcerii. Donna demonicata va fi mult mai vulcanică, mai pasională, nu va accepta să devină o sacrificată pe altarul orgoliului masculin. Personajul feminin negativ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inconvenientele sale majore: autoportretul din jurnal e o creație ea Însăși temporală, nu „obiectuală” ori spațială, ca În artele plastice. El e creat „În timp” și descifrat „În timp”. Deși mai puțin expresiv, reflectând cu infinit mai multă strălucire chipul portretizat, imaginea din jurnalul intim e o dispunere muzicală, care modulează ritmul interior și fluxul mărturisirii. Dimensiunea plurală a autoportretului se relevă, desigur, prin actul lecturii, redimensionându-se de fiecare dată În funcție de unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
uită că, cu toată pretinsa lor superioritate, își datoresc exis tenț a numai femeilor. Insultând femeie ei insultă pe propriile lor mame . S-au gândit ei la aceasta?” Iar pentru că în urma „Profilurilor” publica te s -au născut multe nemulțumiri din partea portretizatelor, la 21 noiembrie într-un auto-interviu, însăși Maria N. de la Banca scria: „În urma acestui interviu care a dovedit, cred îndestul, nemulțumirea ce exprimă subiectele profilurilor, rugăm pe Maria N. de la Banca, să ne dea adevăratul său nume, măcar pentru cunoștința
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
memoriei, echilibrul. Individul era observat în „mediul” său: „viața fizică și materială”, situația economică și socială a familiei, comportamentul la orele de gimnastică și în timpul jocurilor sportive. Se apela la aprecierile încrucișate ale profesorilor și elevilor, la convorbiri cu elevii portretizați și familia. Celui observat i se administra un chestionar cu zece întrebări verificând cultura sa, interesele, orientările, aspirațiile, lecturile, relațiile cu prietenii și munca. Școlarul era văzut nu doar ca obiect al actului instructiv-educativ, ci ca subiect activ, implantat într-
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să realizeze un portret psihologic al fiecărui elev din cei care s-au oferit voluntar (fiecare grupă face portretul câte unui elev). * Momentul raportării se derulează astfel: un reprezentant al fiecărei grupe citește portretul psihologic realizat, după care elevul astfel portretizat este rugat să-și citească autoportretul de pe fișa lui de lucru. * Se confruntă astfel portretul (realizat de ceilalți) și cu autoportretul și se discută frontal potrivirile și nepotrivirile. * În momentul de reflecție, profesorul va focaliza discuția asupra următoarelor aspecte problematizante
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Pellea (care, zice Furdui, nu numai că nu fusese exterminat de Ceaușescu, cum insinua un zvon, dar chiar își dorea să devină... membru în C.C.!), Tudorel Popa, A. Teică, Ludovic Antal ("invidios, turnător"), Fănuș Neagu, Petre Bărbulescu, Richard Oschanitzky (excelent portretizat, cu dragoste și cîntărire a cuvintelor!), Petre Țuțea, Cioran, Pîcă, Săraru, Paler, Tudor George, mari artiști străini M. Jarov, Vîsoțki, Liubimov, E. Samoilov, Oleg Strijenov, Ulanova, dar și politicieni ca Dej, Leonte Răutu, Maurer, Nicu & Nicolae Ceaușescu, Viorel Păunescu, Gogu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lui Fanny, rolul acestuia fiind preluat parțial de sora mai mică, Susan. Însă cea mai mare provocare pentru adaptarea românului Mansfield Park a constituit-o, fără îndoială, reconstruirea personajului central. Un film cu o eroina precum Fanny Price, așa cum este portretizata în român, nu ar fi putut avea succes comercial decât cu condiția ca personajul central să fie transformat în mod radical. Cu ajutorul corespondentei lui Jane Austen și prin înglobarea în personaj a unor episoade din viața scriitoarei, Patricia Rozema o
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și parizienii fac parte din subiectele majore, care țin de ansamblul literaturii franceze. Totodată, descumpănește bibliografia extrem de modestă a cercetărilor de sinteză despre parizieni și pariziene 1. Paradoxul legat de femeia pariziana constă în faptul că, fiind printre cele mai "portretizate" figuri ale modernității, omniprezentă în literatura timpului, ea nu a devenit subiect de cercetare nici în Franța, nici în altă parte. Actualitatea și necesitatea studiului este determinată, astfel, de absență în literatura critică a cercetărilor privind identificarea femeii pariziene ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
discutată. Kellner, de pildă, consideră că analizele gânditorului francez sunt mai pesimiste decât cele ale reprezentanților Școlii, însă teoria consumului dezvoltată de Baudrillard este "mai activă", în sensul în care consumul reprezintă o manipulare activă a semnelor, spre deosebire de teoria consumului portretizată de Școala de la Frankfurt, care este văzut sub semnul unui mod pasiv al integrării sociale. Cu toate acestea, Kellner subliniază și faptul că Baudrillard nu a dezvoltat mai departe o teorie a acțiunii: "manipularea activă a semnelor nu implică încă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de artă. Este ca și cum Virgil Cioflec i-ar fi pozat pictorului pe fundalul unui alt tablou, un peisaj care la rândul său este artificial, iar acest peisaj este menit să transmită ca un spațiu de rezonanță ceva din sensibilitatea celui portretizat. Maladia devine semnul unei elecțiuni când este legată de artă, putem vorbi chiar de o temă decadentă, cea a artistului bolnav, complementară celei a geniului. Maladia completează cartea de vizită a lui Leverkühn din Doctor Faustus (1947) al lui Thomas
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesante, mă văd nevoit să resping asimilarea christică a lui Milton. Nu trebuie pierdut din vedere detaliul că Milton este pedepsit spiritual, fiind forțat să renunțe la propriul ego pentru a obtine mântuirea. Nicio figură mesianica nu ar putea fi portretizata în aceste contururi. O explicație mai plauzibilă și chiar mai accesibil formulată este oferită de Tannenbaum. Potrivit acestuia, Blake interpretează activ și reușește chiar să transforme moștenirea biblică, reformulând, prin această, un credo miltonian: "Întocmai lui Milton, Blake s-a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
textul lui Borges, singurul țel al naratorului este să stabilească această identitate. Din acest motiv, vorbim de asemănare mai puternică sau mai slabă. Chiar și în cazul fotografiilor pentru pașaport, făcute cu intenția clară de a arăta asemănarea cu persoana portretizată, putem vorbi de diferite grade de asemănare. Cînd putem vorbi de asemănare între două fabule diferite? O soluție simplă și relativă este următoarea: vorbim de asemănare cînd două fabule pot fi parafrazate în așa fel încît rezumatele să aibă în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
însuși. Deîndată fugea în el și cu el din el, mistuindu-se într-o lumină de lună, ca într-o catedrală a contopirii cu Dumnezeu. Uneori murmura: versuri, pasagii de proză, melopeie...” Ei? Parcă ar fi pictat cu vorbe personajul portretizat. Alții nici într-un roman întreg nu reușesc să-și definească eroul principal. Fără să ne dăm seama, am intrat pe ulițele Iașilor. Uite, dragă ieșene, că acușica suntem acasă. O masă bună, de la care nu poate lipsi o ulcică
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
statului sau a armatei, conștiința proprie este singura care îi dictează ce ordine trebuie apărată și urmată, cea temporală sau cea divină, cea politică sau cea morală. În fine, la fel de important este clișeul dihotomiei dintre știință și magie; știința este portretizată ca un fel aparte de magie (capabilă de bine și de rău în egală măsură), fiindcă deși sunt introduse concepte științifice pentru a conferi credibilitate intrigii și fundalului narațiunii, acestea sunt greu plauzibile (călătorii temporale, mutații genetice, manipulări ale structurii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din Europa, cu viziuni liberale, ceea ce poate explica unele scenarii total fanteziste care poartă încărcătură afectivă (deși altele au fost de-a dreptul profetice, ca atacul japonez de la Pearl Harbor). Cel mai pregnant se manifestă însă ura rasială față de japonezi, portretizați ca suboameni, ca monștri care merită exterminarea, iar dacă, în ciuda pericolului german se găsesc și cetățeni germani lucizi, care refuză ideologia și îi ajută pe aliați, niciodată vreun japonez nu se bucură de simpatie (deși comunitatea japoneză din SUA în timpul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în efortul lor de a sistematiza viața și lumea și existența. Nu e filozofie mai profundă decât contemplarea felului cum se filozofează. Istoria filozofiei e filozofia perenă. Trebuie, în sfârșit, să-i mulțumesc dragului meu Cassou - oare nu eu, cel portretizat, l-am făcut autor al portretului? - pentru faptul de a recunoaște că, în ultimă instanță, apărându-mă pe mine îi apăr pe cititorii mei și, mai cu seamă, pe cititorii care se apără de mine. Și astfel, când le povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
foiletonul. Au fost chiar momente când m-am gândit să retrag totul. În cele din urmă, am acceptat să scot personajul din varianta În volum a cărții și am inventat altul care să Îi ia locul. — Deci era Într-adevăr portretizat Whistler? — N-am putut contesta asemănarea. Și cred că l-am făcut pe Joe Sibley puțin cam vanitos și arogant. Dar m-am gândit că Jimmy Whistler o să dea dovadă de umor. La urma urmelor, pe vremuri am fost amici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ca Mircea Mihăieș, prilejuindu-i criticului una dintre formulările sale norocoase: "cei scăpați sunt doar cei cărora nu le-a venit încă rândul". Un capitol aparte, și mai suculent, al acestei lumi în mișcare, infra- și metaliterare, îl constituie ardelenii, portretizați memorabil de Al. Cistelecan. Virgil Podoabă, Aurel Pantea și Alexandru Vlad, balansați între bibliografie și biografia strictă, devin adevărate personaje, proiectate și exploatate ca atare. Iar Nicoleta Sălcudeanu, cu cronicile ei rele, de fapt "galante", cu insolențele sale "cordiale", e
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
contribuind la unitatea compozițională, Berger arată că ritmul este una din valențele importante ale formei semnificante în pictură. El consideră că în Regentesses of the Old Men’s Alms House ritmul atrage atenția asupra conexiunii pictorului cu grupul de personaje portretizate, asupra modului în care Hals este receptat ca pictor al timpului său și asupra modului în care pictorul privește subiectul picturii”. În Philosophy of Art. A Contemporary Introduction Noël Carroll consideră că Art de Clive Bell este un text care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ar fi într-o ramă dreptunghiulară. Similar, Jacques Charlier o așază pe Leda în partea stângă, iar lebăda în dreapta (figura 54). În ovalul vertical, ponderea focarului superior poate fi folosită, după cum menționam, pentru a reprezenta ca dominant capul unei persoane portretizate mult mai convingător. Deși zona centrală a pânzei poate fi ocupată, de exemplu, prin decorarea piepturilor bărbaților și femeilor, precum și prin jocul mâinilor, capul, încununat de bolta superioară, deține centrul superior destul de ferm. Dimpotrivă, un grup de persoane poate ocupa
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
diferenței dintre o fotografie și un portret pictat. Fotografia arată tot ce poate fi văzut cu ochiul liber; portretul nu arată tot, dar îndreaptă atenția asupra singurului lucru pe care ochiul liber nu-l poate vedea: esența umană a persoanei portretizate - sau cel puțin își propune acest lucru. Realismul politic conține nu numai un element teoretic, dar și unul normativ. știe că realitatea politică este plină de întâmplări și iraționalități sistemice și oferă indicii asupra influențelor tipice pe care le exercită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și parizienii fac parte din subiectele majore, care țin de ansamblul literaturii franceze. Totodată, descumpănește bibliografia extrem de modestă a cercetărilor de sinteză despre parizieni și pariziene 1. Paradoxul legat de femeia pariziana constă în faptul că, fiind printre cele mai "portretizate" figuri ale modernității, omniprezentă în literatura timpului, ea nu a devenit subiect de cercetare nici în Franța, nici în altă parte. Actualitatea și necesitatea studiului este determinată, astfel, de absență în literatura critică a cercetărilor privind identificarea femeii pariziene ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prăvălindu-le în creștet culegerea de probleme cu cele 400 de pagini ale sale, domnului inspector general îi vine greu să creadă că există profesori pe care elevii nu îi ascultă și că "unui copil zburdalnic", cum cu delicatețe era portretizată una dintre victime, o profesoară tânără și neexperimentată îi poate striga de o mie de ori să nu intre în apă că e periculos, că el oricum o ignoră. Dacă i-ar sta în putere, sunt convins că domnul Talpalaru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o doză de adevăr. însă am presupus că producătorii de la Hollywood exageraseră. Nu se putea ca sora Kenny să fi descoperit ceea ce marea știință medicală nu reușise. Și, bineînțeles, era puțin probabil ca specialiștii profesiei medicale să fie asemenea dinozaurilor portretizați în film! Cum fusese posibil să le fi luat douăzeci de ani ca să accepte niște adevăruri absolut evidente? Se spune că realitatea e mai bizară decât ficțiunea. îmi cer scuze că i- am acuzat pe producătorii filmului de exagerare. Chiar
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]