11,365 matches
-
nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se temeau
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
securiști, activiști, primari, scursura societății ce s-au trezit peste noapte mari „ștabi” la sate, raioane, regiuni tăiau și spânzurau, interzicând legătura cu biserica, cu Dumnezeu, hoți care amenințau și băteau pentru a scoate de la bietul român ultimul bob de porumb și grâu, până la ultimul gram de lapte, obligându-i să cumpere pe puncte și cartele sau cum spunea comicul Mussolini : „vaca stă cu capul în ieslea țăranului și cu ugerul în bidoanele Aprolaptei”. Și iată-l arestat pe părintele Berca
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Ion_berca_preot_victima_a_comunismului.html [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
nr. 964 din 21 august 2013 Toate Articolele Autorului AI FOST? Tu ai fost vreodată-n mină Să scoți aur și cărbune Care ne aduc lumina? Atunci nu știi ce e pe lume! Ai mâncat tu mămăligă Din făină de porumb? Poate de-aia îți e frică, Și ai în picioare plumb! Ai băut vreodată apă , Din izvorul cu târau? Apă bună, apă plată, N-ai băut? Să-ți pară rău! Referință Bibliografica: AI FOST? / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
AI FOST? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Ai_fost_mihai_leonte_1377071671.html [Corola-blog/BlogPost/358557_a_359886]
-
slovă două pe niște abecedare vechi sau sărea șotronul de unul singur în grădină. Tot așa îl rugase mama și astăzi să nu plece de acasă, că ea se duce numai în satul vecin să aranjeze cu un unchi măcinatul porumbului și apoi se întoarce repede iar dacă el este cuminte și nu mai strică nimic, o să-i aducă o carte cu povești, cu zâne, cu feți-frumoși și cu zmei. Numai că după ce a plecat mama, Rică a ieșit din grădină
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
a amintirilor copilăriei. Vorbește despre ele. Minunată mi-a fost copilăria! Țesută de peripeții la fiecare pas! Ne adunam toți copiii din sat când mergeam cu vitele, ne luam cu joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și cine mai știe ce culturi. Coceam sfeclă roșie, porumb, cartofi, prădând culturile acestea, iar când ne lua urma paznicul fugeam mâncând pământul, țâșneam în porumbiște și ne piteam sub
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
copiii din sat când mergeam cu vitele, ne luam cu joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și cine mai știe ce culturi. Coceam sfeclă roșie, porumb, cartofi, prădând culturile acestea, iar când ne lua urma paznicul fugeam mâncând pământul, țâșneam în porumbiște și ne piteam sub curpenii de bostan. Dar, iată una și mai și, de pe când eram de vreo trei anișori și sora mea mai
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
te duci la fund, hrană pentru pești ... Și atunci m-am hotărît, mi-am luat cîteva zdrențe într-un sac și am tăiat-o în lumea largă, oprindu-mă într-un port de la Dunăre, în care am încărcat saci de porumb cu cîrca vreo trei luni, pînă cînd m-a întrebat un nostrom dacă nu vreau să mă îmbarc, pentru că mă observase, tăceam și munceam și nici măcar nu mă socoteam un oropsit al soartei, ci un bărbat fericit pentru că îmi cîștigam
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_55_56_ioan_lila_1341239681.html [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau dacă este, are caracter speculativ ... pentru reducerea pedepsei. Și aci scriitorul creează imagini vii. Parcă-i vezi pe sărmanii elevi prin ”crăpătul de căldură”, fie prășind sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și de la scăldatul în apa Șasei, apa copilăriei noastre, unde un coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
cocinei. Avea destulă lână deja făcută caier, dar nu mai avea putere s-o toarcă. În anul 2001, am vândut lâna cu 5000 de lei pe kg. Cu banii de pe lâna a 10 oi, am cumpărat 30 de kg de porumb. În anii următori, prețul lânii a crescut. În 2005, am luat 22000 lei pe kg, în condițiile în care porumbul era 10-12 mii pe kg. De la acest nivel, prețul n-a mai urcat deloc. A stagnat 10 ani, ca să scadă
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
lâna cu 5000 de lei pe kg. Cu banii de pe lâna a 10 oi, am cumpărat 30 de kg de porumb. În anii următori, prețul lânii a crescut. În 2005, am luat 22000 lei pe kg, în condițiile în care porumbul era 10-12 mii pe kg. De la acest nivel, prețul n-a mai urcat deloc. A stagnat 10 ani, ca să scadă brusc la 1 leu pe kg. Și porumbul a scăzut la 50 bani pe kg. În 2016, lâna nu s-
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
În 2005, am luat 22000 lei pe kg, în condițiile în care porumbul era 10-12 mii pe kg. De la acest nivel, prețul n-a mai urcat deloc. A stagnat 10 ani, ca să scadă brusc la 1 leu pe kg. Și porumbul a scăzut la 50 bani pe kg. În 2016, lâna nu s-a mai căutat. Cine a avut norocul să o vândă, a primit 1 leu pe kg de lână complet albă, fără scaieți, fără urme de bălegar. Unchiu Culiță
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
o petardă aprinsă în gură. Îl angajaserăm să facă ciobănie în rândul celor care nu puteau veni la oi. Simbria lui era un milion pe săptămână, mâncare, băutură și un pachet de țigări la zi. Aflați pe-o tocătură de porumb, unchiu ne-a trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să adune știuleți de porumb pentru a-i dea la măgari. Care măgari mâncau liberi, cu oile la un loc. - Băă, i-a zis unchiu râzând, cân ierea lumea lume, ahăștia ca tinie vinea șî să ruga să-i lom la lucru numa păntru mâncare
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
pescarii de pe baltă au venit în pelerinaj să-l vadă. Se mai prinsese somn aici, de 40 kilograme, dar la plase, de către pescarii care administrau balta. Acum am văzuteu primul pește, cât un om de mare. Somnul nu trage la porumb, însă noi credeam că s-a repezit după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Monstrul_stan_virgil_1388388015.html [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
în care făcuseră cumpărături de la târg, „cu ploaia asta nu se știe când mai ieșim din văgăuna noastră și pe aici iarna vine devreme și tot mai trebuie sare, ulei, fidea, bulion, orez și oleacă de zahăr, că vin sărbătorile”. Porumb și grâu își luaseră mai de pe la sfârsitul verii, când coborâseră cu căruțele la târgul cel mare ce se ținea de Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
vin sărbătorile”. Porumb și grâu își luaseră mai de pe la sfârsitul verii, când coborâseră cu căruțele la târgul cel mare ce se ținea de Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum le spuneau ei. Ciobanii vânduseră putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
sub munte, unde mai trăiau câteva zeci de rudari, bătrâni ajunși la nevoință, uitați de fiii plecați la muncă în alte locuri. Mamă-sa, la post, îl aștepta. Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după niște porumb... La întoarcere, Culiță avea chipul străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
a nu mai ajunge în vecinătatea farmaciilor. -Pentru vitamina A: morcovul, roșiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul, adică legumele galben-portocalii și verde închis. -Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia, porumb, floarea-soarelui, măsline. -Vitamina C au: citricele, ardeiul gras, hreanul și măceșul. Una din cele mai mari concentrații de vitamină C o are pătrunjelul verde. -Calciu găsim în: iaurt, lapte, telemea, nuci,morcovi, varză, gulie, mere. -Pentru fier trebuie să mâncăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia lor în roman, petrecându-se într-o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
asta este nevoit să facă mai multe drumuri, în diverse zone ale gospodăriei. Merge mai întâi la magazia din spatele casei, de unde aduce grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii. Tot vacii îi aduce, din grămada de lângă poarta grădinii, pe care are grijă s-o împrospăteze zilnic, un
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
au de prășit un pogon și jumătate în Valea Largă, pe care, dacă se strică vremea, l-ar putea prinde prașila a doua, înainte s-o termine pe prima. Treaba asta cu prașilele este deosebit de importantă, când e vorba de porumb; trebuie efectuate cel puțin două astfel de operațiuni și nu oricând, ci în anumite perioade, altfel lanul va fi plin de buruieni în toamnă iar producția va avea, fără doar și poate, de suferit. De aceea planul lor era, până
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă/ La români în orice casă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
bancă. Deși era de pe vremea copilăriei lui, crăpase și se înnegrise, dar nu putrezise, sau uitase el cum a fost. Deja era impresionat și timpul parcă se oprise în loc... Privi unde odinioară era vatra focului, unde se coceau jaiurile de la porumbii rămași toamna verzi. Atunci iarba nu creștea niciodată pe această vatră, acum era verde și se gândi că aici nu s-au mai aprins surcelele de multă vreme. O dovadă că „s-a pierdut obiceiul!” constată Petrică și-l prinse
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]