85 matches
-
care le are în proprietate și care își anunță zgomotos darul pe care îl oferă zilnic stăpânului lor. Ouă mari, cu coajă rezistentă pe care poetul le consumă cu plăcere și respect pentru cele ce i le dăruiesc. Cocoșul, un porumbac infatuat, își poartă consoartele prin desișuri în orele fierbinți ale miezului de zi, le cheamă la festinul oferit de stăpân, cântă cu ardoare pentru a stimula hrana și a ușura siesta celor două nedespărțite tovarășe ale sale. Își găsește, totuși
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla, Șelimbăr, Calbor, Vorumloc. Cîteva „pseudogermanisme“ pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț, Șnaiț, Ștric. Stratul neoslav se regăsește în zonele limitrofe cu limbile respective: sîrba (Blajovăț, Bozovici, Domașnea, Jitnul, Oravița, Tisovița), bulgara (Camenița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bach, „vale, pîrîu“ > Crizbav (săs. < Krisbach = Krebsbach), Ghimbav (săs. < Widinbach = Weiden bach), Hîrtibav (germ. Hartebach = Wälderbach), Holbav (< germ. *Wolfbach > Holbach), Ilimbav (= germ. Eulenbach), Rodbav (< germ. Rotbach). În alte cazuri, bach a fost adoptat după finalul -(b)ac: Beșimbac (< germ. Besenbach), Porumbac (< germ. Forrembach). Nici Cîrlibav nu era suficient de conform „auzului toponimic“ al denominatorilor romîni și atunci a fost și el adaptat, prin contaminarea formei finale -bav cu toponimele care au la finală -ba (Baba Runca, Ohaba, Firijba, Alba, Ilba, Bulba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 12. 3 Idem, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
un nume. Într-o duminică după-amiază, l-am rugat să vină să-i observe. I-am analizat împreună. Unul avea gâtul golaș, altul avea cârpă pe căpșor, alții aveau deja pene în codițe (ridicate), unii erau albi peste tot, alții porumbaci. Cei mai mulți însă erau roșcați: I-am numit Golașul, Albul, Roșcatul, Moțatul, Codatul, Pintenatul, Împiedicatul, Încălțatul... N-a rămas niciunul fără nume. Cel mai drag mi-a devenit cel cu gâtul gol. Era și tare blând. Îl luam în brațe și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș Inima-mi secași! (bis) 11 Noemvrie 1955. Academie Mulțămiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a râului Bâlea care izvorăște din lacul cu acelaș nume, dar care-și va schimba denumirea, imediat ce intră-n sat. Vecinătățile administrative ale comunei sunt: - Nord - Comuna Cârța - Sud - Județul Argeș - Est - Comuna Arpaș, satul Arpașul de Sus - Vest - Comuna Porumbacul de Jos, satul Scorei Cârțișoara este o comună structurată administrativ numai pe cele două sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Perii Popii - La Stejari - Deasupra Grădinii Imbrii - Calea Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nepoților lui, Manea și Stoica cu (..... loc șters, ilizibil pe original) și nepotului (....) Manea, ca să le fie lor satele anume : jumătate din (....) și jumătate din Sătlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată și Porumbacul de Jos jumătate (....) și Cârțișoara (sublinierea ns), (....) și jumătate din Sărata, parte (....) oni, Porumbacul lui Tatomir și Porumbacul de Sus (....) jumătate (....)și pe Argeș și Negri (....) și muntele (....) și Săsciori și Bumbești și Clocotici (....) jumătate, să le fie lor de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca să le fie lor satele anume : jumătate din (....) și jumătate din Sătlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată și Porumbacul de Jos jumătate (....) și Cârțișoara (sublinierea ns), (....) și jumătate din Sărata, parte (....) oni, Porumbacul lui Tatomir și Porumbacul de Sus (....) jumătate (....)și pe Argeș și Negri (....) și muntele (....) și Săsciori și Bumbești și Clocotici (....) jumătate, să le fie lor de ocină și de ohabă pentru că au dobândit dela domnia mea cu slujbă. Iar Stoica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satele anume : jumătate din (....) și jumătate din Sătlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată și Porumbacul de Jos jumătate (....) și Cârțișoara (sublinierea ns), (....) și jumătate din Sărata, parte (....) oni, Porumbacul lui Tatomir și Porumbacul de Sus (....) jumătate (....)și pe Argeș și Negri (....) și muntele (....) și Săsciori și Bumbești și Clocotici (....) jumătate, să le fie lor de ocină și de ohabă pentru că au dobândit dela domnia mea cu slujbă. Iar Stoica Naneș a așezat pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satele se ridică plângere chiar împotriva dării către împăratul, care apasă greu asupra iobagilor «încât n-o mai putem suporta, pentru că numai până acuma ne am îndatorat cu 2000 de fl.» declară la 1726 iobagii din Ludișor, iar cei din Porumbacul de Sus zic: «suntem siliți să câștigăm darea împăratului și pâinea noastră cu câlți și cu meșteșugul olăritului». Pentru încasarea dărilor sau a restanțelor, pentru împăratul, năpădeau satele executorii, bețivi, lacomi și necinstiți a căror purtare neomenească revolta iobagii și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai pielea. Acest ofițer ne mâna iarna la pescuit cât ne înghețau picioarele în apa rece. Când mergeau la vânătoare ne duceau pe câte 15 oameni la gonit, iar bucătarului trebuia să-i plătim căte 2-3 florini nemțești». Iobagii din Porumbacul de Jos a cheltuit cu întreținerea colonelului Lochstet peste 300 de florini, «iar acum are locuința la noi Măria Sa baronul Riedt, plutonier, căruia am fost siliți săi dăm următoarele, toate cumpărate cu bani: 6 porci grași, condimente de 4 florini
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
graniță a imperiului, adică în acest caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din preajmă ca Scorei, Porumbacu de Sus și Porumbacul de Jos, care în această postură deveniseră sate grănicerești special organizate cu legi militare aspre, precise. Avantajele materiale oferite de imperiu prin noul statut pe care aceste sate îl căpătaseră, a permis și o îmbunătățire considerabilă a vieții spirituale a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cealaltă sală rămânând singurul spațiu rezervat învățământului, total necorespunzătoare, umedă, cu tavanul dintr-un rând de scânduri. Învățătorii care au funcționat la această școală la început au fost cantorii bisericești, menționăm dintre ei pe Tănase zis al lui Hont din Porumbacul de Jos, Gheorghe Stoica al lui Ghiță al Grecului, Ion Halmaghi al lui Bucur, Ion G. Vodă al Dinului, Candid I. Hălmaghi, Nicolae Budac, Matei Grovu, toți din Oprea, apoi Nicolae Tarcea și Ion Stoica din Streza. Primul învățător atestat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Avrigului cu finea anului 1899/1900. din care reținem că examenele se vor desfășura pe comune după cum urmează: 14 Maiu Duminică, înainte de amedi, la Oprea Cârțișoara, după amedi la Streza Cârțișoara. 18 Maiu Joi Glâmboca și Săcădate 20 Maiu Sâmbătă Porumbacul Superior apus și Porumbacu Superior reserit. etc., etc. Și tot așa până în ziua de 4 iunie, comisia va trece pe la Ucea, Feldioara, Arpașul de Sus și de Jos, Colun, Porcești, Sebeșul Superior, Porumbacul Inferior, Viștea, Drăguș, Porumbacul superior și Avrig
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Joi Glâmboca și Săcădate 20 Maiu Sâmbătă Porumbacul Superior apus și Porumbacu Superior reserit. etc., etc. Și tot așa până în ziua de 4 iunie, comisia va trece pe la Ucea, Feldioara, Arpașul de Sus și de Jos, Colun, Porcești, Sebeșul Superior, Porumbacul Inferior, Viștea, Drăguș, Porumbacul superior și Avrig. Această programare făcută de protopul de Avrig acum o sută de ani și mai bine impresionează prin caligrafia impecabilă și acuratețe demonstrând o disciplină deosebită pentru acest sector de activitate și pentru etapa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
20 Maiu Sâmbătă Porumbacul Superior apus și Porumbacu Superior reserit. etc., etc. Și tot așa până în ziua de 4 iunie, comisia va trece pe la Ucea, Feldioara, Arpașul de Sus și de Jos, Colun, Porcești, Sebeșul Superior, Porumbacul Inferior, Viștea, Drăguș, Porumbacul superior și Avrig. Această programare făcută de protopul de Avrig acum o sută de ani și mai bine impresionează prin caligrafia impecabilă și acuratețe demonstrând o disciplină deosebită pentru acest sector de activitate și pentru etapa aceea. În anii primului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
această frumoasă zestre de 987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de Sus. 4. Ocolul Silvic Pădurile statului erau administrate separat, de Ocolul Silvic înființat în anul 1900, având sediul în fostul conac boieresc al contelui Teleky, azi clădirea primăriei Cârțișoara. Din informațiile obținute de la pădurarul Căpățână
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
987 hectare de pădure în posesia căreia aceștia intraseră. Composesoratul împreună cu administrația de stat a pădurilor comunale, ale primăriilor adică, își aveau sediul la Arpașul de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de Sus. 4. Ocolul Silvic Pădurile statului erau administrate separat, de Ocolul Silvic înființat în anul 1900, având sediul în fostul conac boieresc al contelui Teleky, azi clădirea primăriei Cârțișoara. Din informațiile obținute de la pădurarul Căpățână Ion, contemporan cu evenimentele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
anul 1680 boierii din Scorei au cumpărat patru mori pe Valea Laita de la satul Cârțișoara pentru un cal și 12 câble de grâu. Cumpărături și vânzări de volum mai mare se desfășurau în satele mai mari de pe Olt precum Avrigul, Porumbacul de Jos Arpașul de jos, Voila și bineînțeles în târgurile săptămânale sau periodice, programate de administrația vremii precum la Făgăraș vinerea, la Sibiu în zilele de marți și vineri. Pentru a participa la târguri organizate în localități mai îndepărtate, sătenii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996, p. 12. 3 Idem, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
intră-n stână. Pe semne-or stat și-or ascultat la ușă, și numai ce s-or repezit ca niște lupi la nenea Cârțan, l-or legat în lanțuri și l-or târât cu ei tocmai la pichetul din munții Porumbacului... Când l-am văzut după v-o săptămână era umflat tot de bătaie ; spunea că tâlharii i-au pus găteje între degete și lau strâns cu lanțurile peste mâini de i le-or umflat ca niște butuci.» IX Autoritățile superioare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
era croitorul Ion Cristea, iar din Oprea Cârțișoara era Ion Groapă, acum profesor în Sâmbăta de Sus. Tot originari din Cârțișoara proveneau frații Remus Budac, și Elisabeta Budac, el profesor de limba română și filosofie în Cârța ea învățătoare la Porumbac, văduvă a preotului Gheorghe Malene, ucis de soldați din armata roșie, la Brașov în 1946. Atunci când bărbații din ceată i-au spus acesteia că ar fi bine să-și vadă de treabă, să se izoleze ca să fie ferită de riscuri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Școala Normală din Sibiu ajunge învățătoare și se mărită cu preotul Malene din Brașov, după cum sora cea mai mare Eugenia se mărită cu un om bine situat și acceptat de restul familiei notarul Cândea, proprietar al Fabricii de cărămizi din Porumbacul de Jos. Bătrânul Maximilian reușise să-și construiască o familie în care se ducea un trai liniștit, viața era relativ ieftină, toată lumea era mulțumită. Max, cel mai mare dintre frați se îndrăgostește la tinerețea lui de o săsoaică, blondă, bineînțeles
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]