81 matches
-
și arta”, Republica Moldova nr.31/2002; Ioana Parava „Ateneu”, 2 octombrie 2002; Al. Florin Țene „Orient latin”, nr.2/2002; Al. Florin Țene în „Fundația culturală Sarmisegetusa” - Cluj-Napoca, 2002; Al. Florin Țene „Curierul Cluj-Napoca”, nr.369/2002; Al Florin Țene „Postașul”, nr.161/2002; Editorii „Ateneu”, nr.6/2002; Alexandru Sfarlea „al cincilea anotimp” nr.2-3/2002; Al. Florin Țene „Ateneu”, iunie 2002; Editorii „Ateneu”, martie 2003; Lucian Hetco; www.agero-stuttgart.de/globalnews.poezie.htm; Editorii „România literară”, nr.20/2003
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
Ilie, Chiorescu Trifan - un talentat narator, Duducal Efim, Dubceak Ivan, Dubceak Dumitru, Gaideek Pavel-apicultor de forță în perioada postbelică , Melnițchi Nazarie, Pătrașcu Mihail- un declamator pe nota zece și om foarte șugubăț, Perju Grigore, Petriuc Efim, Pulbere Petru, Savciuk Afanasie - postașul satului pe arșiță și ninsoare, Sangereanu Toader,Tcaciuk Vasile, frații Ifrim și Andronie Rahlea, Velenciuc Ion Român, Velenciuc Vasile. La mină din Donbas a fost trimis cetățeanul Sincovschi Ivan pentru a pune umărul la extragerea cărbunelui pentru front. Spre sfârșitul
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Mâinile le scuturam, Stânga, dreapta, 1, 2 Faceți toți la fel ca noi.” Voi iniția apoi o scurtă discuție prin care îi voi familiariza pe copii cu noutatea (tema) zilei: “Azi dimineață când am venit, la grădiniță, a sosit un postaș care mi-a lăsat pentru voi un pachet din partea Zânei Toamnă. El mi-a spus ca Zână Toamnă ne îndeamnă că în activitatea pe care o vom desfășura astăzi să folosim obiectele pe care ni le-a trimis în “Cutia
Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
activitate și chiar pot face propagandă serioasă, devenind cei mai buni mobilizatori în ziua votului. Un avantaj în plus este dat de simpatizanții cu mare influență în anumite zone ale circumscripției (de exemplu: angajații magazinelor locale, farmaciilor, medicii din zonă, postașul, administratorii și președinții asociațiilor de locatari/proprietari etc.) Totodată, simpatizanții din circumscripție sunt primii care observa și informează cu privire la activitățiile contracandidaților și eventualele acte de vandalism electoral. Zonele favorabile și zonele nefavorabile sunt acele puncte ale circumscripției care sunt grupate
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
de gestionar avea să ne Înjure de mamă. Dacă nici a doua nu ne convenea, pe a treia nu Îndrăzneam oricum s-o cerem: ne-ar fi alergat ăla să ne măsoare spinările cu coada măturoiului. Ca să-și lumineze casa, postașul făcuse rost (a se citi: plătise pe cineva s-o fure) de o baterie de tractor. Mișu, prost, ca s-o Încerce, a pus un cablu pe o bornă, altul pe cealaltă și amândouă capetele rămase - la el pe limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se dea mare și să ne câștige admirația, dar și bănuții de metal, băga În gură tot felul de porcării pe care le mesteca (spre adânca uimire a fraierilor care Îl vedeau prima oară) și apoi le scuipa. Tată-său, postașul, habar n-avea ce făcea odrasla cu scrisorile. Nu s-a alarmat prea tare nici când i-a bătut unul la poartă să-l Întrebe de o nepotrivire. Omul Își dăduse pălăria pe ceafă spre a-și arăta Încurcătura: „Băi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Central al Unirii din Iași. Și astăzi îmi aduc aminte de o frază (în 1908 - n.n.), prin care țăranii spuneau că popușoii boierilor stau în coșere „ca aurul de frumoși". Fraza am găsit-o mai pe urmă în „propunerea deputaților postași" în Divanul Ad-hoc din Moldova. Dar acea propunere și-a făcut câteva luni după întrunirile noastre la Iacob Fătul, circulat-a ea în manuscript mult mai înainte de întrunirea acelei Adunări?" Despre secretul lucrului făcut, profesorul spune: „Nimeni nu ne recomandase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
irlandez era deja mai integrat, evoluînd către statutul de muncitor calificat, adeseori implicat în mișcarea sindicală. În prima parte a secolului al XX-lea, bărbații irlandezi și-au continuat ascensiunea socială, fiind atrași către serviciile civile, devenind polițiști, pompieri sau postași. G.I. Bill of Rights adoptată după sfîrșitul celui de-al Doilea război Mondial a oferit șansă de a studia în universități combatanților americani, astfel încît mulți irlandezi care serviseră în armată unchiului Șam au putut să acceadă către un statut
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
întorceau din nou la casele părăsite, dar care au găsit totul distrus și cei dragi duși departe tocmai în Siberia De la prima bubuitura de tun și până în primăvara lui 1945, multi dintre noi au tremurat, cu cei bătrâni alături, ori de câte ori postașul îngândurat, ne bătea la poarta sau la ușă, căci el era cel ce aducea acel petec de hârtie pe care scria scurt: numele celui plecat pe front, urmat de trei cuvinte: “căzut pentru patrie” sau “dispărut”. Din acel moment, în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
drum, care nu exista, și la o coborâre, un cal "se poticnește, roata de dinainte se izbi de el în repejune și se sfărâmă pe loc; iar căruța... fugi înainte la vale, cu trii cai, cu trii roți și cu postașul aninat ca un scai" etc. E puțin probabil ca Alecsandri aflat la studii la Paris între 1834 și 1839 să fi călătorit vreodată cu o astfel de căruță de poștă. El a găsit descrierea și i-a înțeles potențialul ilustrativ
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din partea unei cunoștințe. Eu am stat și mi-am făcut registrul cantinei pe care nu-l făcusem pe câteva zile în urmă. Am terminat după masă, pe la orele 5.30. Ora care e mult așteptată de mine. Iată că sosește postașul. Ce bucurie! Îți închipui și tu care la rându-ți simți aceeași dragoste când primești rânduri puține dar sunt de la aceea care cu adevărat s-a legat pentru totdeauna de tine. Mă bucur mult, dragul meu, de cele scrise, cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scriitorului român de bine! Altfel, pe variate meridiane, exceptând cei doi poli inospitalieri, terorismul puiază pe mișcătoare nisipuri cu palmieri ce nu se ofilesc în hârdaie, în metropole și chiar în pitorești orășele ațipite unde nu e de împușcat decât postașul sau gardianul, cu un copil-doi prin preajmă - cauza o cere. A procura câteva tone de trotil, o utilitară, a mai îndesa în portbagaj niște grenade, ceva cuie, capse, devine o joacă, iar dacă așa vrea Profetul, atunci guverne bogate trec
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
pe care împreună cu Vasile scriam cu degetul numele fetelor la care visăm, gerul de pe înălțimile Țibleșului revărsat și oprit brusc în gemulețele casei bunicilor” -, e o reverie necesară în grădinile Raiului de altădată, si in întîmplările cu „vărul Vasile” și Postașul satului, e școlarul din fotografiile făcute de Ion Sărmaș, „singurul din sat care avea aparat de fotografiat”, e al amintirilor cu o „greutate nostalgica și tonifianta”; Rohia e un film care unește tinerețea „frumoasă și consistentă” a adolescentului „topit de
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
nu încape în cuvinte" (La marginea lui Dumnezeu). Răul acesta, doar cu aproximație romantică nomabil, e contaminant la modul insidios prozaic, fapt ce constituie o aluzie la dimensiunea-i lăuntric proliferanta, uriașă: "dezolarea această trece de la unul la altul/ că postașul care-și depune scrisorile în casele orășelului./ dezolarea/ își lasă scrisoarea în fiecare dintre noi. la început scrisoarea/ să este lapidara/- ăsalut!a atît are să ne spună, dar în fiecare zi ea crește/ înlăuntrul nostru" (ibidem). Astfel percepută, dezolarea produce
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
cât pe ce să nu pot depune o muncă salariată, primejdie la timp înlăturată. Este șomaj în rândurile tinerilor, ei sunt mai îndreptățiți să ocupe locurile, de aceea nu mă gândesc la cele mici, prost plătite. Aș mai putea fi postaș, trecând din poartă în poartă cu bicicleta, pe care, de altminteri, medicul mi-o recomandă, cu condiția să fie de apartament, cu ghidon, dar fără roți? Mersul pe bicicletă învigorează inima, pe bicicletă sosesc la ministere înalții demnitari. Aș putea
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
de insecticid: "Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși. Dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființa din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de postaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător." Rareori poți găsi, fie și sub pana unui ageamiu, o mai deprimantă însăilare de cuvinte, timpuri verbale, descrieri de-o deconcertantă naivitate și artificialitate a trăirii. Lexicul
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
Nora Iuga Azi a venit postașul. Mi-a pus în brațe un pachet maro de carton. Citesc la expeditor că mi l-a trimis un domn Pambuccian - nu, nu cel de la UNPR -, Victor Pambuccian, profesor de matematică la Arizona State University, si, după ce tăi cu foarfeci
Coletul din Arizona. Contemporary Voices from Romania by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/4772_a_6097]
-
în vreme ce occidentalismul e prețuit, dar păstrat la distanță. Lucrul se vede bine tocmai în planul limbajului: pagina care deschide romanul e (ca Pajerele, aproape) cu grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu din sfera cultă) sînt postaș și lampă. La stratul manierist arhaizant, care a fost de atîtea ori observat de comentatori, variația stilistică cea mai pregnantă e adusă ulterior de argou - deci tot de o sursă predominant internă.
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
patru ani, berechet! Acum, de ce să nu fiu sincer, cam fac din țânțar armăsar, invocând otravă din cine mai știe care jurnal intrată, prin buricul degetelor, în sufletul omului. Lumea nu prea mai citește. Moș Gogu, cu jurnalul adus de postaș, minus, fără voia să, din pensie, aprinde focul, câtă vreme gaz ia dacă ai de unde! Ce ne facem însă cu imaginea și trăncăneala (veșnicul fel de a bate câmpii), de pe micul ecran, unde otravă are și nuanță (,,Filosofia nuanțelor’’ tutea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de dor îți e de țară și că Amărăștii-ți sunt departe. omule - azi e aniversare. trece-ți vesel către viața - puntea. striu că Amărăștii-ți sunt departe dacă vrei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu sufixe vechi și populare sau prin combinarea cu termeni familiari, populari și chiar regionali: "o firmă care se respectă trebuie să apară musai și în varianta interneticeasca"; "nu oricine este legat la o bucățică de server"; "cetitorul internetist", "Internelu", "postașul matale electronic" (Bombă). Un ultim exemplu: indicația (însoțită de un semn convențional) Home apare de obicei ca atare și în paginile "serioase" redactate în română; plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu "Acasă", după cum "Home page" poate apărea în
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]