866 matches
-
Mănuși de țesătura de cînepă sau de prelata. 95. Mănuși de fire sintetice. 96. Mănuși de piele. 97. Mănuși de piele îmblănite pentru aviatori. 98. Mănuși de piele neîmblănite pentru aviatori. 99. Mănuși de piele pentru sudori. 100. Mănuși de postav (simple sau cu întărituri). 101. Mănuși termoizolante. 102. Mască contra prafului - cu piese de schimb. 103. Mască de autosalvare. 104. Mască de tifon. 105. Mască de gaze - cu piese de schimb. 106. Mască izolanta cu aducție de aer - cu piese
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
114. Ochelari special pentru aviatori. 115. Pălărie pentru protecția împotriva radiațiilor calorice. 116. Pălărie impermeabila, tip mîner. 117. Pălărie impermeabila, tip pescar. 118. Palmare de piele. 119. Palmare de cauciuc. 120. Pantofi din pînză cu talpă netedă. 121. Păpuci de postav. 122. Păpuci tip panificație. 123. Pantaloni de doc cu pieptar. 124. Pantaloni de doc cu pieptar și întărituri. 125. Pantaloni de postav gros pentru cizme, pentru aviatori. 126. Pantaloni vătuiți. 127. Pantaloni scurți. 128. Pantofi de tenis. 129. Pelerina impermeabila
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
118. Palmare de piele. 119. Palmare de cauciuc. 120. Pantofi din pînză cu talpă netedă. 121. Păpuci de postav. 122. Păpuci tip panificație. 123. Pantaloni de doc cu pieptar. 124. Pantaloni de doc cu pieptar și întărituri. 125. Pantaloni de postav gros pentru cizme, pentru aviatori. 126. Pantaloni vătuiți. 127. Pantaloni scurți. 128. Pantofi de tenis. 129. Pelerina impermeabila cu gluga. 130. Saboți cu galenți cu talpă de lemn. 131. Salopeta de doc. 132. Salopeta de doc cu întărituri pentru mineri
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
piele și elastic lateral. 4. Bocanci de tip mîner. 5. Bocanci de munte cu masele metalice. 6. Combinezon de doc. 7. Cojocel pieptar sau vestă vătuita. 8. Costum de doc pentru muncitorii din serviciul de salubritate publică. 9. Costum de postav pentru muncitorii din serviciu de salubritate publică. 10. Costum vătuit. 11. Halat de doc. 12. Halat din molton. 13. Halat din pînză colorată. 14. Pantaloni de doc. 15. Pantaloni de doc cu pieptar. 16. Pantaloni golf cu întărituri de piele
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
păcatului; dar nu mai știa ce se alesese de ea de atunci, probabil nimic bun. După asta, am mers pe King Street, la un magazin de stofe, unde se vindeau ieftin resturi din baloturi; erau mătăsuri, stambe, țesături de bumbac, postavuri, satinuri, stofe ecosez și orice ți-ai mai fi putut dori; totuși, trebuia să avem foarte clar în vedere prețul și să ne gândim și la întrebuințare. În cele din urmă, am cumpărat o pânză cadrilată rezistentă, pe care Mary
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
adoptă, mai mult decât în celelalte romane, o linie clasică de construcție, astfel cum îndeobște se întâmplă în romanele în care totul se rotește în jurul câte unui personaj-simbol. Aici acest personaj este bunicul dinspre mamă al naratorului, negustor respectat de postavuri în perioada interbelică, un exponent al clasei mijlocii naționale , clasa al cărei destin bunicul îl ilustrează în epoca ei de înflorire și apoi de dislocare și distrugere. După venirea comuniștilor la putere, în anii postbelici, una din țintele lor obsesie
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
fi aparținut. Când să intrăm pe strada Savoie, uniforma lui cu nasturi de aramă mi s-a părut deodată frapant de insolită în mijlocul acestor ziduri bătrâne. Și mai ciudate mi s-au părut tunica de culoarea măslinei și pantalonii de postav deschis la culoare pe scara cu trepte lungi și joase care ducea la apartamentul Gertrudei Stein; după ce am trecut pragul, însă, totul a revenit la normal. În zadar îmi strigau pereții că își aminteau de timpurile când Franța era o
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
monezi aurite, de argint, taler bătut pe numele și emblema regelui Ioan al doilea unu la număr, doi bani răi de formă veche și 9 bani mărunți de argint. III. Acestea sunt într-o ladă mare, albă: două bucăți de postav englez roșu mîncate de molii, o sabie argintie, aurită, acoperită cu piele neagră de rechin, cu mîner înfășurat cu sîrmă de argint, o rochie făcută din catifea roșie, înflorată, pe ea o blană lată de aur, în șase rînduri, în
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
lucruri nemaiauzite. În clasa a treia a rămas repetent. Taman înainte de examenele finale, în recreația mare, trei gimnaziști s-au dus în sala de festivități și au zăbovit îndelung acolo, vîrîndu-și nasul peste tot, cercetînd entuziasmați catedra acoperită cu un postav verde lucios, draperiile grele zmeurii cu franjuri și ciuberele cu palmieri. Savițki, cunoscut în școală drept un tip neînfricat, scuipă plin de entuziasm în ghiveciul în care era plantat un ficus. Ippolit și cel de-al treilea gimnazist, Pîhteev-Kakuev, se
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
profesiei, un judecător cu lavalieră fiind de neconceput la acea vreme ca și astăzi. Să mă fi văzut Keti îmbrăcat astfel, în croiala cea mai burgheză a timpului, pe mine, elevul de altădată, care-și păstra în buzunar bucata de postav cu numărul matricol de la mână, ar fi pufnit în râs și mi-ar fi sărit de gât sărutându-mă: -„Ești prea grav, dragul meu!” Dar atunci... Mă simțeam în seara aceea, printr-un ciudat absenteism al ființei, detașat de realitatea
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
Florar, 15 spectacole după texte de Maurice Maeterlinck, Miguel de Cervantes, Saavedra, Henrik Ibsen, Charles Perrault, Ion Creangă, Frații Grimm, Hans Christian Andersen, prezentate de trupe din Franța, Grecia, Ungaria, Republica Moldova și România. Marionete, păpuși de lemn, de hârtie, de postav, clasic și modern, ecleraje high-tech și alternative minimaliste, picioroange, flăcări, măști, toate și-au găsit locul în festival. Și, cum ochilor de copii semnele mici le dau înțelesurile lumii, euromarionetele sunt foarte atente la detalii: de când grafica bienalei poartă semnătura
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
percepe o anumită taxă pentru fiecare casă pe care o va construi. Altfel spus, se pune mare preț pe construcții. Armata o ducea mai prost: lipsiți de pălării de mai mult de un an, husarii vor lua trei bucăți de postav de la fabrica locală de profil, lucru confirmat chiar de administrație. Dar iată și o metodă de pedeapsă pentru țiganii care nu și-au plătit în 1729 haraciul (impozitul) către cel care arendase colectarea acestuia: bătaia, arestul și amenda. Câți timișoreni
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
joc. Încăperea în care se aflau era elegantă, cu mobile de acajuu, abia intuite prin întunericul misterios. Plutea în aer un miros de mosc, amplificând farmecul momentului. Deasupra mesei atârna lasciv un bec uriaș, a cărui lumină atenua verdele-foncé al postavului, disipând parcă și tracul jucătorilor. Partida începu. Potul anunțat de el îi făcu pe ceilalți să se cutremure. Numai ei știau că erau faliți. Mascaseră temerile destul de bine, credeau. Dar mai tânărul lor partener sesiză starea, zâmbind din nou, cu
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
cu port cu antrepozite, magazii, case de locuit pentru negustori și autorități, sediile unor instituții bancare, instituții oficiale, lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de produse destinate schimbului-grâne, piei, pește pentru export și mătasuri, postav, mirodenii, diverse fructe pentru import-se va crea un nou cartier Chilia Nouă, cu port comercial propriu-zis. În actele notarului Antonio de Predenzzolo, întocmite între anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Peră îl depășea, ca valoare și număr de contracte, pe acela al Caffei. La fel de impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ori privirea spre dânșii, cu o expresie perplexă. Apoi cei doi se apropiară. De cum ajunse, Baldo se opri rezemându-și singurul braț de masă și Îl fixă pe poet În ochi, semeț. Mâna sa, acoperită cu o mănușă grea din postav verde, strângea suprafața de stejar. — Mi s-a spus că vrei să-mi vorbești, messere. Strânsoarea de pe masă părea să se accentueze, iar Dante avu cu adevărat impresia că lemnul plângea. Toată forța omului părea concentrată În brațul care supraviețuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
intențiilor sale, iar acea urmă fusese găsită de oamenii papei, ca niște lipitori În căutare de sânge. Dante umbla căutând să treacă neobservat, dar acest lucru era practic imposibil, cu Însemnele pe care le purta. — Dă-mi un braț de postav, de care o fi, Îi ceru imperios unui negustor care Își expunea stofele pe o bancă, undeva În zonă. Omul se zori să Îi ofere o bucată de postav stacojie care Încă mai mirosea a vopsea, speriat de tonul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu Însemnele pe care le purta. — Dă-mi un braț de postav, de care o fi, Îi ceru imperios unui negustor care Își expunea stofele pe o bancă, undeva În zonă. Omul se zori să Îi ofere o bucată de postav stacojie care Încă mai mirosea a vopsea, speriat de tonul său imperios și de veșmintele sale. Parcă nu se aștepta nici la plată, dar Dante i-o azvârli grăbit pe bancă, Îndepărtându-se. De cum dădu colțul, poetul Își lepădă bereta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
speriat de tonul său imperios și de veșmintele sale. Parcă nu se aștepta nici la plată, dar Dante i-o azvârli grăbit pe bancă, Îndepărtându-se. De cum dădu colțul, poetul Își lepădă bereta și o Înfășură grijuliu În bucata de postav, Împreună nu măciulia aurită. Apoi, cu bocceaua strânsă sub braț, Își continuă drumul cu capul descoperit, sub văpaia soarelui. Dar după ce făcu nici măcar o sută de pași, o slăbiciune neașteptată, Însoțită de amețeală, Îl sili să se rezeme de zid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-și cu demnitate vagi zgomote interioare, ungureni chipeși vorbind ceva cu niște vrânceni șovăitori, moldoveni lăcrimând de atâtea povești, ba, într-un colț, mai la fereală, și doi turci, afumați bine, cercând a măsura și mereu căzând peste el, niște postav. Din când în când, peste toți și peste toate, dinspre încăperile luminate ale hanului, se rostogolea ca buzduganul din altă poveste vocea groasă, puternică a Stăniloaiei, hangița: Că parcă nu v-aș ști eu, ’r-ați ai dracu’ de mitocani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
începu să se îmbrace c-o lenevie studiată, prilejuindu-i bătrânului Vodă care-o privea pe sub gene câteva amare meditațiuni pe motivul „ubi sunt”. Apoi Ruxăndrița scoase de sub pat o ladă mare, ferecată și porni să îngrămădească în ea rochii, postavuri, șiace, cearceafurile de pe pat, odicoloane, văpsele, bijuterii, cupe, sfeșnicele din cameră. — Ce faci, dragă? - zise Vodă uimit. — Ce să fac? - răspunse Ruxăndrița. Iaca adun, că doară n-o să plecăm cu mâna goală! Cine știe ce matracucă are să vie în locul meu, de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-un târziu crupierul punând în mișcare roata ruletei. În afară de norocosul jucător, nimeni nu schița nici un gest. Acesta sorbi îndelung din pahar, după care plescăi satisfăcut din buze. Așeză încet cupa pe marginea mesei după care privi concen trat la postavul verde acoperit cu pătrățele din fața sa. Se clătina ușor, amețit de alcool. Bila de fildeș alerga deja în sens invers rotirii acesteia pe șanțul de pe marginea roții de ruletă. La rândul său, crupierul îl privea nerăbdător așteptând să vadă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]