119 matches
-
documentul cu pricina, care prevedea, printre altele, că forul de decizie este Consiliul Național al Coaliției, format din președinții PNL, PD, UDMR și PUR, alături de câte un reprezentant al celor patru partide. Pentru a avea imaginea completă a tabloul politic postelectoral, să vedem care era cota de încredere a Alianței la numai trei luni de la alegeri. Conform sondajului publicat de INSOMAR pe 24 martie 2005, clasamentul partidelor parlamentare era următorul: Alianța D.A. 55,2% din opțiuni, PSD 27,4%, PRM (sub
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
guvernarea să aparțină exclusiv Alianței PNL-PD. Dincolo de graba cu care o afișa, strategia sa nu era deloc lipsită de raționalitate, dar nici novatoare. Să explicăm. Pe de-o parte, datele sociologice pun în evidență existența unei reguli românești a perioadei postelectorale, pe care o putem numi regula cecului în alb sau a creditului politic acordat puterii. Anume, formațiunile care preiau guvernarea în urma alegerilor parlamentare beneficiază de un plus de susținere din partea populației, cota lor electorală fiind cu mult peste cea stabilită
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sunt dispuși să acorde credit puterii pe perioade relativ îndelungate, chiar dacă valoarea acestuia tinde să scadă proporțional cu lungimea perioadei de creditare. În 1996, alegerile parlamentare au fost câștigate de CDR cu 30% din voturi, dar cota ei de încredere postelectorală era de peste 51% la începutul anului 1997 și s-a menținut la peste 40% timp de un an. La fel, în urma câștigării alegerilor din 2000, PSD a urcat în sondaje ajungând la o cotă maximă de 62%, în decembrie 2001
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
rezervați atunci când era vorba despre fuziunea cu liberalii. Cum între partenerii care își uniseră forțele pentru a învinge PSD nu exista un consens în ceea ce privește fuziunea partidelor lor, aceștia au convenit practic să înghețe proiectul fuziunii până după alegeri. În contextul postelectoral, discuțiile privind transformarea Alianței într-un singur partid au fost reluate, însă, în timp, pe măsura deteriorării raporturilor dintre liberali și democrați și a acutizării crizei din PNL, opiniile exprimate de reprezentanții celor două partide aveau să se schimbe substanțial
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
numai prin mecanismul votării. Acesta constituie doar una dintre uneltele ce stau la dispoziția cetățenilor care doresc să-și controleze leaderii. Democrația se manifestă și în perioadele preelectorale când se organizează partidele politice și sunt selectați candidații, precum și în perioadele postelectorale când cei aleși trebuie să decidă asupra problemelor politicilor lor. Comparativ cu alegerile, puterea din timpul perioadelor preși postelectorale este influențată mult mai mult de resurse și de strategii. Cercetătorii din științele politice discută de mult timp asupra gradului de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
controleze leaderii. Democrația se manifestă și în perioadele preelectorale când se organizează partidele politice și sunt selectați candidații, precum și în perioadele postelectorale când cei aleși trebuie să decidă asupra problemelor politicilor lor. Comparativ cu alegerile, puterea din timpul perioadelor preși postelectorale este influențată mult mai mult de resurse și de strategii. Cercetătorii din științele politice discută de mult timp asupra gradului de inegalitate a puterii în timpul perioadelor extraelectorale a guvernării democratice și despre consecințele acestei inegalități asupra caracteristicilor empirice și valorilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
colora scrisul meu cu hăhăieli hilare și tâmpenii politice spuse la modul ritos? Cine ar mai canaliza toate energiile negative, din țara, asta într-o fluență continuă? În funcție de cine, s-ar face și s-ar desface, alianțe preelectorale, electorale și postelectorale? Cu ce lături și dejecții și-ar mai umple televiziunile jurnale de știri? Nici nu pot să-mi închipui, ce triste si anoste ar fi talk- show-urile și forumurile de pe Internet, unde tipi care în lipsă de altceva îl
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vine cetățeanul Băsescu! / 203 Despre Ucigă-l Toaca / 205 În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu / 207 Pe cine vor politicienii în locul lui Daniel Morar / 209 Viitorul eșec al dreptei în alegeri / 211 Monstruoasa Coaliție / 213 Cinismul pragmatic al negocierilor postelectorale / 215 Bolnava lume a banului / 217 Mărțișorul Monicăi / 219 A învins corupția! / 221 E destul, domnule general! / 223 Prizonieri ai injustiției / 225 Necesitatea Legii 18 / 227 E destul. Exproprierea! / 229 Căldură mare, vecine! / 231 Indice / 233 Cuvânt înainte Volumul ilustrează
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu Dincolo de zarva politicii rămâne obligația de a privi o clipă măcar peste lozinci, clișee electorale și șmecherii demagogice de doi bani. O privire peste lumea lui neica Hașotti sau Miki Șpagă dezvăluie dificultățile postelectorale ale viitoarei guvernări. Cine va guverna stabil țara în asemenea vremuri agitate economic este o întrebare pe care cele trei partide care ar putea forma coaliția viitorului guvern nu și-o pun. Această inconștiență strategică își are însă propriile rațiuni
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de jaf. Mai apoi, după hoție, apare nevoia firească de protecție față de justiție, așa cum a dovedit votul care l-a așezat pe deputatul Adrian Năstase deasupra acesteia. Eu unul alte motive ale Monstruoasei Coaliții nu văd. Cinismul pragmatic al negocierilor postelectorale Fără îndoială cel mai greu lucru după alegeri va fi stabilirea "majorității solide" despre care vorbește președintele Traian Băsescu. O să încerc să identific câteva dintre dificultățile care vor trebui depășite în viitoarele negocieri postelectorale. Acestea îmi par a fi de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nu văd. Cinismul pragmatic al negocierilor postelectorale Fără îndoială cel mai greu lucru după alegeri va fi stabilirea "majorității solide" despre care vorbește președintele Traian Băsescu. O să încerc să identific câteva dintre dificultățile care vor trebui depășite în viitoarele negocieri postelectorale. Acestea îmi par a fi de natură politică, de natură economică, apoi cele legate de dosarele din justiție. O să le iau pe rând. Dificultățile politice vor fi ale prejudiciului pe termen lung pe care și-l asumă oricare partid de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
funcție testarea popularității/susținerii partidelor (personalităților) politice, chiar dacă o astfel de întreprindere devine convingătoare doar în preajma alegerilor, respectiv din momentul declanșării campaniei electorale, când se cunoaște exact data alegerilor și structura forțelor politice aflate în competiție sau candidații individuali. Sondajele postelectorale sunt mai puțin numeroase și, cu o singură excepție, mai puțin popularizate de media comparativ cu precedentele. Ele se realizează într-un interval scurt - chiar foarte scurt - după alegeri și rostul lor esențial este acela de a analiza structura votului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe scurt, e vorba de sentimentul mai confortabil de a te arăta a fi de partea învingătorului sau de acela mai puțin confortabil de a declara că ai luat partea celui învins. Pentru a ilustra dimensiunea acestui efect în sondajele postelectorale, preluăm câteva cifre folosite de unul dintre autori într-o lucrare anterioară (Rotariu, 2005). La o săptămână de la alegerile parlamentare și primul tur al prezidențialelor din 2004, INSOMAR și Metro Media Transilvania, două cunoscute institute de sondaj din România, au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai cu seamă că datele din eșantionul anchetat au fost ponderate de așa natură încât să reproducă, după câteva variabile de bază, exact structura electoratului prezent la vot în primul tur. Vorbeam de o excepție în privința percepției publice a sondajelor postelectorale: într-o postură deosebită și privilegiată se găsește sondjul la ieșirea de la urne (exit poll, în engleză), cel așteptat de toată lumea în momentul închiderii urnelor, adică atunci când pot fi făcute publice primele estimări ale rezultatului votării. Ținând cont de popularitatea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
exit poll-urilor nu se reduce doar la anunțarea mai devreme cu câteva ore sau zile a rezultatului alegerilor. Cel puțin două alte funcții mai pot fi invocate. Cea mai importantă este cea deja pomenită mai sus, fiind comună tuturor sondajelor postelectorale. E vorba de cunoașterea aprofundată a modului în care se votează, prin faptul că se poate lega votul de o serie de caracteristici ale persoanelor votante. Distorsiunile sunt aici cele mai reduse comparativ cu alte sondaje postelectorale, chiar și numai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comună tuturor sondajelor postelectorale. E vorba de cunoașterea aprofundată a modului în care se votează, prin faptul că se poate lega votul de o serie de caracteristici ale persoanelor votante. Distorsiunile sunt aici cele mai reduse comparativ cu alte sondaje postelectorale, chiar și numai pentru faptul că, în momentul sondajului, nu se cunoaște rezultatul votului. Din păcate, la noi este practic ignorată această funcție și exit poll-urile trăiesc o viață de efemeridă. Într-adevăr, institutele de sondaj primesc relativ puțini bani
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în modul cel mai clar, această credință, evidențiind un volum neverosimil de mare de erori brute la cele mai simple și nevinovate întrebări factuale. Am menționat și noi anterior un tip de erori întâlnite la întrebări factuale, în cazul anchetelor postelectorale. Generalitatea acestei constatări este confirmată de mai mulți autori, ea apărând chiar ca fapt demanual, într-o lucrare didactică semnată de Nicole Berthier (1998), care consideră că apariția, în aceste sondaje, a unei proporții mai mari de oameni ce declară
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
involuntară) decât altele precum felurile preferate de mâncare, îmbrăcămintea, petrecerea timpului liber și chiar opțiunile politice. Într-o lucrare extrem de analitică referitoare la acuratețea comportamentelor declarate prin anchetă, în comparație cu cele efective, Wentland și Smith (1993) relatează că, într-un sondaj postelectoral privind alegerile prezidențiale din 1964 ce au avut loc în SUA, din 1.110 de respondenți pentru care existau date valabile nonanchetă, 97% au relatat votul real, oferind deci răspunsuri corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o adevărată industrie, cercetătorii subliniază că, pentru probleme mai complexe, respectiva tehnică trebuie cuplată cu cea „față în față” la domiciliu, inclusiv în vederea estimării condițiilor de viață și de locuire (Bradburn și Sudman, 1988). În alte cazuri, cum sunt anchetele postelectorale, se pot aplica tehnici diferite unor subeșantioane diferite: cei care votează se interoghează la ieșirea de la vot, cei care nu votează sunt contactați ulterior prin telefon. 1.2.2. Construcția instrumentului (chestionarului) Construcția unui chestionar presupune, în mare, rezolvarea a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aprinde lumina în Basarabia? E o întrebare la care nu știu dacă se poate găsi un răspuns în viitorul previzibil. P.S. Doi experți străini, buni cunoscători ai situației din Republica Moldova, cu care am discutat chiar în aceste zile despre decepția postelectorală, m-au asigurat că la noi se poate face ordine, în sensul occidental al termenului, în câteva luni. Numai să fie voință politică și să fie mobilizate toate competențele din acest stat. Dar, din nou, cine să dea semnalul? mai
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aceeași situație apare și înainte și după alegerile din 200058 (vezi Tabelul 7). Pentru a verifica aceste influențe, am folosit testele ANOVA (analiza varianței). Practic, am creat o variabilă artificială 59 care să marcheze contextele date de perioadele pre- și postelectorale (1996-1997 și 2000-2001) și am testat relația ei cu fiecare categorie de optimism / pesimism. Rezultatele sugerează existența așa numitului efect al "lunii de miere". Astfel, am detectat asocieri între variațiile în aproape toate tipurile de optimism și contextele de schimbare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o relație neutră în raport cu variațiile din cadrul tipurilor de pesimism. Datele obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
obținute (pentru detalii vezi Anexa I, Tabelele A1-A5) indică diferențe semnificative 60 în variația optimismului deplin, optimismului personal, optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimismului circumstanțial, optimismului social și pesimismului circumstanțial, între perioadele non-, pre- și postelectorale. Nivelul optimismului deplin este semnificativ mai ridicat în perioadele postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
postelectorale decât în cele non- și preelectorale; optimismul social și cel circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului indicatorilor economici pare să se asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]