948 matches
-
octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care emite o carte domnească de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrarea și dipozarea atât particular cât și formal, fără ca să mă mai pot amesteca întru nimică la aceast avere, nici sub fel de propunere, rămânând întru totul retras, acesta fiind scopul care au naturat o așa regularisireî. Iscăliți: Grigore Roset postelnic, Sevastița Roset născută Luca. (Urmeaz legalizarea tribunalului Roman). Dintre copiii lui Grigore Rosetti reținem numele Elenei, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, înainte de decembrie 1859, divorțată între iunie 1861 și martie 1862. A avut ca zestre parte din moșia Filipeni (Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Răchitoasa din același ținut al Tecuciului, apoi se învăța pe lângă biserica satului, cu un preot sau dascăl. Unii răzeși aveau interesă să învețe carte pentru a accede în diverse funcții și pentru a obține mici titluri de boierie: căpitan, agă, postelnic. Până la jumătatea secolului al XIXlea, cu toate încercările de organizare și funcționare, într-un cadru organizat al învățământului, școala la românii din Moldova și din țara Românească era mai mult un deziderat decât o realitate palpabilă. Un moment important în dezvoltarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu boierii din familia Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELENA CUZA Cunoscută și sub numele de Elena Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se naște la data de 17 iunie 1825, la Solești, într-o veche familie moldovenească, a Rosetteștilor . Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi, născută Sturdza. Copilăria și-o petrece la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
jertfire. Mai mult, vai nouă, păcătoși înseamnă, Suprem monarh, că împotrivă-ți, toate Le-nfăptuim, cum neam de neam ne-ndeamnă. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. Principele Petru Demetrius Cercel Basarab Partea I Capitolul 1 - Ne avântăm ca porumbeii împotriva ereților, vornice Ureche; șopti aproape postelnicul Avram; nu văd o reușită. Vodă Alexandru se încrede în puterea leșească. - Să nu ne gândim decât la izbândă. Iar cât privește vodă, zise vornicul: am pornit la luptă, apoi trebuie să luptăm. Când se va mai coace își va
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
că îi moldovean și că stăpânește peste Țara Moldovei, țară pe care înaintașii noștri au voit-o neatârnată. - Mulți boieri au fugit, jupân vornice. L-a trădat până și Vornicul Bucioc ce s-a dat de partea lui Mihnea, adăugă postelnicul. - Postelnice Avram, să iei aminte ceea ce eu îți spun acum, în pragul ăstei mari lupte. Toți cei care au fugit au fost niște trădători. Nu pentru vodă, ci pentru țară. Pământul gemea, norii fugeau ca nebunii pe bolta cerului întunecat
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
zăganul de aur din stema Măneciului, în zare, Muntele Roșu, cu smârdar, vecin cu Muntele Zăganu, străjuiți de barajul de argint și albastrul lacului de acumulare Măneciu... Câți dintre jucătorii măneceni și-au adus aminte că scriu istorie în cartea postelnicul Mănică? Câți s-au gândit că au firea ruptă din vulturul bărbos ținând în cioc bujorul de munte al lunii mai? Dacă nu ești decât un trecător iubitor de Măneciu, mergi pe urmele fotbalistului cu amintiri, chiar dacă e duminică și
DE CE AVEM NEVOIE DE FOTBAL? de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363693_a_365022]
-
oprit un timp, probabil în jurul anului 1502, la mănăstirea Bistrița și s-a considerat fiul său duhovnicesc. S-a căsătorit cu Milița Despina, fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Cunoștea sârba, slavona, greaca și latina. Între 1501-1511 a ocupat funcțiile de postelnic, mare postelnic și mare comis iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Scrierea aceasta, Învățăturile lui Neagoe Basarab către
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
timp, probabil în jurul anului 1502, la mănăstirea Bistrița și s-a considerat fiul său duhovnicesc. S-a căsătorit cu Milița Despina, fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Cunoștea sârba, slavona, greaca și latina. Între 1501-1511 a ocupat funcțiile de postelnic, mare postelnic și mare comis iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Scrierea aceasta, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
fiecare viță sau să dea din vin din 5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
în biblioteca lui T.T. Burada. Cu drag și cu urări de prosperitate în domeniul fructuoaselor sale cercetări științifice. Al.T. Burada” Una din fetele lui Dumitru Stoika - Iulia - s-a căsătorit cu Dumitru Ullea, șef de gară la Ungheni, fiul postelnicului Ullea, și au avut trei băieți și trei fete. Unul din fii, Traian, cavalerist, colonel, apoi magistrat militar, președintele Tribunalului Militar din Iași, și din 1945 șeful Cenzurii Presei în București, a fost tatăl lui Sorin Ullea. E ilustrativ pentru
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul, 1692-1703; Șerban Gracianu, 1701-1710 și Șerban fiul său, 1710-1714 ; vistierul: Șerban Grecianul, 1694-1701; Barbul Brătășanu, 1701, Șerban Bujoreanu, 1704-1716; vel clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
avea ochii Și sânii stăteau să-I rupă inul rochii. Avea trupul ca trestia cu seva suptă Și se mlădia precum sabia în luptă. Cum am văzuto, atunci, mi-am zis: Nu poate fi aeva, e doar un vis!? CETAȘUL POSTELNICUL Unde ai văzuto beizadea Mihai, Măria-Ta? MIHAI ( Arătând cu brațul spre o cotitură a Oltului. ). La Olt în apa rece se scălda Acolo unde râul își roade malul, De un frasin își legase calul Și goală cum o făcuse
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
stătuse inima. OHABNICUL CONSTANTIN Și ai lăsato să rămâi doar cu un vis din somn?! Tu, fiul unui prea mărit Domn!? MIHAI Nu, Ohabnice Constantin am așteptat Până când fata s-a îmbrăcat Într-o rochie albă ca nedeile păgâne. CETAȘUL POSTELNICUL Cred că era zâna dintre zâne. MIHAI Era mai frumoasă! Pe sabia mea! ( După o mică pauză. ). Atunci, sculându-mă, m-am îndreptat spre ea, Speriată pe cal a încălecat, Dar și eu pe roib m-am aruncat. Prin codru
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
jale și suspine Cânta întorcând capul spre mine, Râdea, când o rugam să oprească De viața ei să-mi vorbească Dar ea râdea și alerga, La rugămintea mea nu sta. Dar calul ei s-a împiedicat de-un ciot ... CETAȘUL POSTELNICUL Și a căzut? Socot! MIHAI A căzut cu cal cu tot, Am dat pinteni s-o rătui cum pot, Am ridicato și apoi... Ne-am plimbat amândoi Aflând că sunt beizadea, pe sabia mea! A vrut să-ngenunche, acolo, unde
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
în direcția unde se văd câteva case acoperite cu șiță și paie.). Stă în satul acela pe munte, sus, La doi bătrâni de care îngrijește Și pe la ohabnici muncește! Din depărtare se aude un cântec de fată, din ce în ce mai aproape. CETAȘUL POSTELNICUL Să mă ierți, te întreb fără teamă, Pe fată cum o cheamă? MIHAI ( Printre clipocitul apei și împletindu-se cu ea se aude un cântec cristalin și duios.). Un nume ciudat! Dar frumos! Cozia! COZIA (Cântând în depărtare. ). Hei, hei
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
îmi știți Al meu dor După un fecior De Domn bun ... Hei, hei, pădurilor În care s-a născut un dor După un fecior ... Hei, hei, Oltulr ... Doina mi-o ști Dorul mi-l vei mântui. Scena 2. POVESTITORUL Mihai, Postelnicul și Constantin privesc în direcția de unde vine cântecul. Toți văd pe malul Oltului o fată îmbrăcată în alb. Cozia se apropie de Olt cu calul ținut de dârlogi, și cântecul lasă calul să se adape. Mihai se ridică și se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
aude dinspre ceată!? POVESTITORUL Surprinși, membrii suitei Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La conovețele cailor stătea Și ce voroveam, el ne asculta, Dar, l-am prins ușor că se vedea! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Adresându-se necunoscutului îmbrăcat în zdrențe.). Apropie-te străine! Spune de unde
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
ascunde. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către cetașul Volbură. Să te duci Volbură și adu Lui djahar slujitoru! Pregătește un cort pentru odihnă Prietenilor noștri, și o masă luată-n tihnă! ( Volbură pleacă conducândul pe Baatur Djahar. Apoi se adresează către cetașul Postelnicul. ). Iar tu Postelnice dă cetei veste Când soarele se va coborâ după creste Să fie gata de plecare... ( Postelnicu pleacă.). RADU ALUNĂ ( Strigând către Postelnicu.). Să fie strânși cu toți la care! Că Măria-Sa poruncii Să fim prezenți cu toții
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Terenul pe care s-a ridicat școala, ar fi fost cedat special pentru acest scopm de către postelnicul Șandru Băjan, acesta avându-l cumpărat de la un vecin de-al său, pe timpul când acesta traversa o gravă criză materială. Localul este construit din zid de piatră de râu și calcar de stâncă până la etaj, în grosime de 70 de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între anii
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]