59 matches
-
perioadă de timp trecută sau viitoare: Conjunctivul imperfect (Pretérito imperfecto de subjuntivo). Sensul temporal al celor două forme ale imperfectului (formă în -ra și forma în -se) poate fi de prezent, viitor sau trecut în raport cu momentul vorbirii. Exprimă simultaneitatea sau posterioritatea în raport cu acțiunea verbului de care depinde conjunctivul: Formele în -ra și cele în -se sunt substituibile între ele. Conjunctivul mai mult ca perfect (Pretérito pluscuamperfecto) Exprimă o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni de asemenea trecute: În propoziția introdusă prin
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
după Noviciat Frații studenți Daniel Ciobanu și Iosif Beda. La începutul lunii septembrie vine în această comunitate și Fr. Tiberiu, care de la 1 noiembrie 1989 a locuit în Seminarul din Iași, unde a predat limba germană până în iunie 1995. Cu posterioritate, la comunitate de la Iași au mai venit să-și continue perioada de formare Fr. Vicențiu, în 1996, și pe urmă trei postulanți, în 1999. În Octombrie 1998 Frații din Pildești au inaugurat noua lor casă : Casa "La Salle" unde s-
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann. Această melodie nu era alta decât romanța „Din sânul maicii mele”, alcătuită în 1839 pe versurile lui Grigore Alexandrescu. Vorbind despre poetul Andrei Mureșanu și despre poezia „Un rasunet” (Deșteaptă-te, române!), George Călinescu numește această
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
zile de rezistență, soldații români au fost înconjurați și nimiciți. Un plutonier din această campanie a însemnat pe o tabacheră: "Călătorule, du-te și spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor". Monumentul din cartierul Bartolomeu cinstește pentru posterioritate memoria militarilor, în mare parte necunoscuți, căzuți în acest loc. Un vultur așezat pe un soclu de piatră simbolizează eroismul celor căzuți. La 7 iulie 1921, în cadrul unei ceremonii închinate eroilor, a fost dezvelit monumentul, iar corul Banatului, dirijat de
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
după acesta - viitorul. Acestea sunt exprimate prin timpuri numite absolute sau prin forme temporale folosite cu valoare absolută. Acțiunea mai poate fi raportată și la alt moment decât cel al vorbirii, în această perspectivă fiind vorba de simultaneitate, anterioritate și posterioritate față de acel moment, exprimate prin timpuri numite relative sau prin forme temporale folosite cu valoare relativă. Între diferite limbi pot exista diferențe importante privind felul în care se exprimă timpurile gramaticale. În unele sunt relativ multe forme temporale marcate morfologic
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii: Am să sosesc / O să sosesc / Voi sosi la ora cinci". Poate fi folosit și ca timp relativ, pentru exprimarea anteriorității ("După ce vom asculta toate părerile, vom trage concluziile") sau a posteriorității ("Credeam că va veni, dar n-a fost așa") față de acțiunea predicatului propoziției principale. Se mai utilizează și cu valoarea modală a imperativului: Veți lua măsurile necesare". Viitorul anterior este exclusiv un timp relativ, exprimând o acțiune care urmează să
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
atât de repede, încât nu-l înțelegi” → "On ne le comprend pas, tellement îl parle vite" „Nu-l înțelegi, atât de repede vorbește”. În frază franceză, predicatul subordonatei nu exprimă totdeauna la fel ca în cea românească simultaneitatea, anterioritatea și posterioritatea procesului față de cel din principala, atunci când predicatul principalei este la un timp trecut, adică concordanță timpurilor este mai puțin liberă în franceză decât în română. Atunci cand predicatul principalei este la prezent sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este mai puțin liberă în franceză decât în română. Atunci cand predicatul principalei este la prezent sau la viitor, nu există deosebiri între franceză și română, în afară de faptul că în franceză sunt în plus două forme temporale care exprimă anterioritatea, respectiv posterioritatea față de timpul din principala. Predicatul subordonatei indică raporturile temporale în modul următor: Dacă predicatul principalei este la un timp trecut, în locul formelor temporale de mai sus ale predicatului subordonatei se folosesc alte forme pentru a exprima aceleași raporturi temporale. Principiul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
la prezent sau la viitor, fie că este la un timp trecut: În franceză modernă, timpul predicatului din principala nu influențează folosirea timpurilor în cazul predicatului la subjonctiv al subordonatei. Acesta este la subjonctiv prezent pentru a exprima simultaneitatea și posterioritatea, si la subjonctiv trecut pentru exprimarea anteriorității: Numai în limba literară are loc, dar rar, folosirea pentru concordanță timpurilor, daca predicatul principalei este la un timp trecut, a două forme temporale de-acum arhaice ale subjonctivului, aproape exclusiv la persoana
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]