2,419 matches
-
cu o inteligență formidabilă, a lămurit chestiuni fundamentale pentru că i s-a cerut și nu din voința clădirii unei opere. Acesta pare a fi motivul principal pentru care, în ciuda notorietății și a respectului de care a beneficiat în epoca interbelică, posteritatea îi este modestă. S-a risipit cu o superbă generozitate și cu umor. În conștiința noastă publică, numele lui Mircea Vulcănescu nu are nici pe departe ecoul celor ale lui Nae Ionescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic sau Mircea Eliade, membri
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
elevii săi -, născut la 23 martie 1847, într-o modestă căsuță din mahalaua Păcurari-Iași, într-o familie “împovărată cu șase copii,” una din cele mai strălucite figuri ale științei și geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om politic și magistrat; - discipol al lui Titu Maiorescu și profesor al lui Nicolae Iorga; - profesor la Institutul Academic, la Universitatea și Institutul Humpel din Iași; - doctor în drept
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_a_d_xenopol_.html [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții mizerabile, cum nici nu v-ați închipui vreodată", pentru a descătușa din forma brută frumosul spre a-l reda posterității. În continuare citate create de și ajunse celebre: • „Pasarea de aur!? O lucrez încontinuu!... Însă nu am găsit-o încă!” • În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
și răbdare lumea înconjurătoare pentru a înțelege din tainele acesteia, dar și pentru a se descoperi pe sine” Iar domnul Dumitru Sârghie (poet și jurnalist, Slatina) afirmă despre poeta Lia Nenciu ca ”fiind un sculptor fin în care dăltuiește pentru posteritate poeme în filigranul sufletelor cuprinse de mirajul erosului primordial”. Opera Liei Nenciu constituie un ansamblu architectural al societății contemporane, cu variațiunile sale bune și rele. Cu mobilitate în exprimare, poeta scoate în evidență inflexiunile lumii în care trăim, cu zbuciumul
CINE ESTE LIA NENCIU !? de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1492062913.html [Corola-blog/BlogPost/379419_a_380748]
-
un om - cu lancea în cumpănire - și cu un cal, care s-au lansat într-un salt suprem către moarte și nemurire, conduși de zeița Victoria. Textele înscrise pe plăci de marmură fixate pe un soclu de beton reprezintă omagiul posterității: „În amintirea vitejilor călăreți din escadronul 3 al Regimentului 9 roșiori, care sub comanda căpitanului Filitti C. Al., privind moartea în față, s-au năpustit asupra tunurilor vrăjmașe pentru întregirea neamului și unirea tuturor românilor. 10/23 noiembrie 1916. Eroilor
ROMANII DIN LACRIMA GLIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_din_lacrima_gliei.html [Corola-blog/BlogPost/340706_a_342035]
-
nu mă impresionează Din cale-afară! Ce-mi pasă mie Daca-ntr-o bună zi Copiii mei îl vor răsfoi Sau nepoții Vor face din pagini Zmei ori avioane Și-așa vor afla Că bunica lor A vrut să lase ceva Posterității! Într-adevăr, not a big deal! Mie de fapt nici nu-mi pasă Dacă va veni Potopul după mine Când n-oi mai fi! „Poeții se nasc, nu se fac". O spuneau latinii Si o spun și eu. Fraților, eu
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1424690909.html [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
au îngăduit ca niște datorii care expirau pe 10 - 20 ani să se preschimbe în altele superioare și în procent, și în capital, și în durată. Iată limbajul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi. Posteritatea noastră, chiar ne va blestema”. 1 „În situațiunea politică și condițiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noile legi, se simte de toți o stare de siluire și o anomalie, cu toată organizațiunea savantă a instituțiilor, în toate
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_incoruptibililor_marin_voican_ghioroiu_1332484897.html [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
mai puțin conștient.Cât despre scriitor, acesta, având obișnuința, pe de o parte, de a transforma totul în ficțiune, de a se transport ape sine în plan ideal, iar pe de alta, inmtuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atentca oricare altul la compoziție. “ Unul din participanții la revoluția din 1848, Ion Heliade Rădulescu, care a fost silit să pornească pe drumul pribegiei, în scrisorile sale trimise se vaită de dorul de țară, de Târgoviște, locul
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
său spiritual. Deși misiunea „publică” de propovăduire îi fusese interzisă, Părintele nu va înceta să îndrume sufletele a generații de preoți și credincioși. Însă, de acum înainte, mesajul pe care îl va transpune în pictură se va adresa cu precădere posterității. Profesorul Nichifor Crainic observa cu justețe: „Este un stil nou, o pictură nouă, ca viziunea nouă pe care o porți în suflet”. Aspectul vizionar al picturii Părintelui Arsenie Boca nu a putut trece neobservat, însă nu și-a aflat (încă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
nimic, despre mineriade, numai de bine. O rușine... Și totuși, se mai scrie. Se înregistrează o veritabilă avalanșă de scriitori, dornici să-și înfățișeze emoțiile, gândurile, propria viață pe hârtie, fără să le pese prea mult de profit. Vor lăsa posterității dovezi ale existenței lor, chiar dacă acestea vor fi doar arhivate și stivuite undeva, acolo unde vor rămâne pentru foarte mult timp. Scriitorii sunt o rasă fidelă culturii. Se vor citi unii pe alții și se vor amuza copios de această
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-nu-hotarat-cartii/ [Corola-blog/BlogPost/93325_a_94617]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu țin decât cu posteritatea Restul vă aparține Oricum n-a re nicio legătură cu timpul pro babil În replică nici gramatica nu poate întrerupe discursul candidatului la tragedia umană Deși gravitația rămâne un incon venient major Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință
EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1412107393.html [Corola-blog/BlogPost/374374_a_375703]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
nu mai avea mult de dus pe lumea asta, de-abia se mai ținea pe picioare. Într-o iarnă cu nămeți mari, pe deal, la casa moșului s-a auzit glas de trâmbiță. Moșul a dat în primire. A lăsat posterității casa și neînsemnatele proprietăți din jurul casei. Dumnezeu să-l odihnescă. Dar ce vrem noi să povestim acum, se întâmpla cu o primavară în urmă, când moșul încă mai avea vlagă în el și umbla anevoios pe lângă casă. * Moșul Șcribleac era
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
cu toți Lumina - dar un vas de suflet strigă îngreunat de forme vechi de păcat, ca să spălăm și vina mai trebuie de tristețe curățat... Femeia cu ochii de iarbă scrie cuvinte de iubire - oare-n sunet de silabă va veni posteritatea și va-ntreba trecând în grabă: -de ce plânge femeia cu ochii verzi de iarbă?... Referință Bibliografică: Femeia cu ochii de iarbă / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
FEMEIA CU OCHII DE IARBĂ de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ecaterina_serban_1397051835.html [Corola-blog/BlogPost/362676_a_364005]
-
-L 2247-1146. I Unul din reprezentanții primului nivel este Aurel Contrea Senior (1895-1968) cunoscut ca scriitor care a lăsat Banatului și țării mărturii de o inestimabilă valoare mai ales în ciclul Pagini Bănățene- unde vorbește despre cenaclul „Altarul cărții“ lăsând posterității trei dintre procesele verbale ale acestuia: (8 V 1936; 15 V 1936; 17 V 1936) Tot în acest ciclu autorul menționează diverse aspecte din activitatea Societății Scriitorilor Români din Banat, și scrie despre activitatea Societății Scriitorilor Români din Banat înființată
O LACRIMĂ DE SEFIR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_lacrima_de_sefir.html [Corola-blog/BlogPost/369270_a_370599]
-
în final a asasinilor săi. În calitate de cel mai bun prieten și colaborator al poetului patriot, Grigore Vieru, Nicolae Dabija a transformat gazeta sa „Literatura și Arta” într-o tribună de apărare a celui mai valoros poet basarabean din perioada postbelică. Posteritatea va trebui să nu uite acest gest de solidaritate și salvgardare morală a talentatului poet și neînfricatului patriot Grigore Vieru. Ca și Adrian Păunescu, confratele său, Grigore Vieru, avea să plătească cu viața, cu inima lui care a cedat, în urma
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nicoale_dabija_un_exponent_de_pompiliu_comsa_1373170210.html [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
scrisori ale lui Eminescu către Veronica și și 15 scrisori ale Veronicăi către Eminescu). Unde stătuseră aceste scrisori până acum? Nu cumva fusese dorința Veronică ca să se dea publicității cât mai târziu sau deloc? Lungul drum al acestor scrisori către posteritate a început în anul 1937 când o tânără profesoară de limbi clasice, fusese invitată la o întrevedere cu ambasadorul Vasile Grigorcea și cu soția acestuia Graziella, nepoata de frate a Adele Nanu, pentru a o încredința pe fiica lor ,Ana
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1452695611.html [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor ? Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor !” A spus-o Eminescu, în versul lui de aur In care și-a zidit o parte din simțire, Lăsând posterității, neprețuit tezaur, Cuvântul lui de slavă, cuvântul de iubire. Și-alături de dorință, îndemnul de dreptate, Nestins izvor, lăuntric, spre nemul românesc, Un testament, un crez, un iz de libertate. Cuvântul lui și azi... e-tâta de firesc. “Spuneți-mi ce-i
ŞI L-A UCIS CUVÂNTUL... PRIN CARE AZI TRĂIEŞTE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_bunget_1402857744.html [Corola-blog/BlogPost/365441_a_366770]
-
său spiritual. Deși misiunea „publică” de propovăduire îi fusese interzisă, Părintele nu va înceta să îndrume sufletele a generații de preoți și credincioși. Însă, de acum înainte, mesajul pe care îl va transpune în pictură se va adresa cu precădere posterității. Profesorul Nichifor Crainic observa cu justețe: „Este un stil nou, o pictură nouă, ca viziunea nouă pe care o porți în suflet”. Aspectul vizionar al picturii Părintelui Arsenie Boca nu a putut trece neobservat, însă nu și-a aflat (încă
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CRUCE DE LEMN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului CRUCE DE LEMN Puneți-mi la cap cruce de lemn, Căci copacul nu vrea să crească, Să rămână posterității un semn, Am trecut prin viața pământească. Nu mă tem de acel inevitabil sfârșit, Căci mi-a garantat asta chiar statul, Că mai am încă foarte mult de trăit, Până la un final în anul 2054. Referință Bibliografică: CRUCE DE LEMN
CRUCE DE LEMN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1491317990.html [Corola-blog/BlogPost/359000_a_360329]
-
acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... În acest context, m-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459756709.html [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]
-
holul colegiului salontan, cinci opere de artă grafică, într-o realizare de excepție a profesorului de desen Buzgó Sándor. Fiecare reprezentare grafică în parte are o suprafață de expunere de peste 2 metri pătrați și, alături de portretul corifeului literaturii naționale, promite posterității scene deosebite care ilustrează esența creației literare. Tabloul este completat prin alăturarea unei fișe personale a subiectului desenat, sub forma unui panou biografic cu diagonala de un metru, în care sunt prezentate detalii referitoare la viața, personalitatea și creația marilor
EVENIMENT EXPOZIŢIONAL INEDIT LA COLEGIUL NAŢIONAL „TEODOR NEŞ” de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Sorin_petrache_1395910812.html [Corola-blog/BlogPost/367622_a_368951]
-
publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Va spune ceva dată de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică, în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
cu trese politice, al protipendadei comuniste. Citește mai mult Va spune ceva dată de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată în calendar, pentru alții o pagină importantă în manualul de istorie, un moment de referință pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce in ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală.Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică, în care plebea mioritica era
VIOREL VINTILĂ by http://confluente.ro/articole/viorel_vintil%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]