184 matches
-
nume noi de scriitori, printre care George Voevidca, Virgil Tempeanu, George Tutoveanu, D. Vitencu, Teofil Lianu, Mircea Streinul, George Murnu, Dragoș Protopopescu, Vasile Bogrea, Vasile Gherasim, Traian Chelariu, E.Ar. Zaharia, Gh. Antonovici, Iulian Vesper, Ghedeon Coca, George Drumur, Vasile Posteucă, T. Ulmanu, Ion Roșca, Sandu Teleajen - în poezie, Tiberiu Crudu, Leca Morariu (cu un fragment de roman), B. Jordan - în proză, precum și cu o bună echipă de istorici literari și comentatori ai fenomenului românesc și străin. Între aceștia se remarcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări semnate de Nicolae Novac, V. Posteucă, Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda, Ion Brătianu. Interesante sunt îndeosebi grupajele realizate de Nicolae Novac în câteva numere. Revista editează un almanah pe 1989 și o publicație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
în colecția „Carpații”, volumele I-IV din Istoria românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol, operație încheiată în 1954. Tot în editura revistei „Carpații” îi apare culegerea de poeme Acolo șezum și plânsem, inclusă, alături de Icoane de dor de Vasile Posteucă și Catapetesme de Nicolae Novac, în volumul Poeme fără țară (1954). „Poezia lui Ștefănescu-Govora ne aduce aproape țara, cu toate suferințele și virtuțile ei”, remarca Aron Cotruș în prefață. Versurile, de factură clasică, se distilează din durerea înstrăinării și sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
o revistă de poezie, beneficiind (pentru primele șapte numere) de colaborarea permanentă a doi dintre cei mai importanți poeți ai exilului - Vintilă Horia și Ștefan Baciu. Au mai colaborat constant I.G. Dimitriu și Al. Busuioceanu, iar sporadic, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Faust Brădescu, Constantin Amăriuței, N.S. Govora, Nicolae Novac, Ștefan Ion George, Eugen Relgis ș. a. Paginile de proză poartă semnăturile unor personalități ale culturii române. În primul rând e vorba despre Mircea Eliade, a cărui prezență nu a fost „precupețită” nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași, 1994; Fabule pentru copii, Iași, 1995; Între două veșnicii, Iași, 1996; Povești și povestiri, Iași, 1996; De dragoste, Timișoara, 1999; Orașul Siret și împrejurimile, Iași, 1999; Cale și drum, Timișoara, 2001; La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
bogata bibliografie a Prof. Dr.doc. Ion Gherman reproducem unele personalități din rândul scriitorilor și publiciștilor din Nordul Bucovinei. Berariu Constantin (1870-1929), Bostan Grigore (19402005), Covalciuc Dumitru (1947-), Huștiuc Ștefan ( 1951 -) Levițchi Vasile ( 1921 ) , Luțic Mircea ( 1939 ), Nandriș Cudla Ana ( 1904 ), Posteucă Vasile ( 1912- 1975), Prepeliță Mihai ( 1947), Streinu Mircea (1910-1945), Suceveanu Arcadie ( 1952), Tărîțeanu Vasile ( 1945), Zegrea Ilie Tudor (1949). Oameni de știință, filologi, ingineri, profesori, juriști, sociologi, Îi nominalizăm din aceeași sursă : Botezat Eugen (1871-1964), Coroi Victor ( 1915), Găină Silvestru
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ioan M. Botoș președintele Uniunii Regionale „Dacia” din Transcarpatia. Menționăm dintre participanții la reuniune: Dr. M. Botoș și d-na Botoș, din Transcarpatia; din regiune Cernăuți au făcut parte din delegație - Aurica Bojescu, Victor Crețu, Vasile Tărățeanu, D. Popescu, P. Posteucă, Gheorghe Puiu iar din Odesa au fost prezenți A. Popescu, V. Stroe, N. Moșu. Din Kiev a participat Vadim Bacinschi. A fost prezent și Președintele Comunității Românilor din Ucraina dr. Ion Popescu. Președintele Asociației Românilor din Crimea, domnul Nicolae Untilă
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu, Ion Țolescu. Alte numere publică fragmente de proză contemporană, semnate de Șt. Georgescu Olenin, J. N. Manzatti, D. Dumbravă, N. Novac, Ion Simionescu, portrete literare și comentarii critice de Pamfil Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
fost Bătălia cuvântului. Echipele de intelectuali legionari trimise în localități dinainte stabilite, la întâlnirile cu marele public arătau idealul Mișcării, trecutul de luptă și organizarea vieții societății românești în viitor. La Buzău, echipa avea în frunte pe comandantul legionar Vasile Posteucă, avocat. În preziua întâlnirii din Sala Moldavia a avut loc o ședință a Frățiilor de Cruce din oraș, prilej cu care ne am cunoscut toți cei trecuți prin prigoană: seminariști, normaliști, liceeni și tineri muncitori. S a pregătit un cor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
student teolog, care avea să cânte în timpul pauzelor cuvântărilor. În ziua întrunirii sala era arhiplină: intelectualitatea Buzăului, și nu era puțină, și cetățeni din toate clasele sociale. Am intonat Cu noi este Dumnezeu și Imnul Legiunii, apoi comandantul legionar Vasile Posteucă a prezentat echipa cu care venise, arătând scopul vizitei la Buzău. Corul din care făceam parte a rămas pe scenă și am putut audia toate discursurile. Cuvântul de deschidere al lui Vasile Posteucă cuprindea idei înălțătoare. Adevărul se exprimă și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și Imnul Legiunii, apoi comandantul legionar Vasile Posteucă a prezentat echipa cu care venise, arătând scopul vizitei la Buzău. Corul din care făceam parte a rămas pe scenă și am putut audia toate discursurile. Cuvântul de deschidere al lui Vasile Posteucă cuprindea idei înălțătoare. Adevărul se exprimă și se face cunoscut în lume sub două aspecte, prin cuvânt și prin faptă, ele lucrând complementar, întărindu-se, confirmându-se reciproc. Nu numai prin cuvânt și nu numai prin faptă. Când Dumnezeu a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
locală. I-am spus să te contacteze dar modest cum Îl cunosc, eu cred că nu a ajuns la tine. Îl apreciez mult, mă gândesc la eventualitatea inserării lui În ghidul bibliographic, dat fiind că acolo mai figurează și Dr. Posteucă, Andriu și Iețcu. Închei, urându-ți Împreună cu D-na un an nou fericit și liniștit și asigurându-te de gândurile albe ce nutresc pentru tine. Gh. T. 462 Referire la soția mea și la mine, care purtăm același nume de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1957. Inițiativa a aparținut monseniorului Octavian Bârlea, căruia i s-au alăturat douăzeci și cinci de intelectuali români din exil - filologi, istorici, filosofi, teologi, oameni de cultură -, între care N. I. Herescu, Eugen Lozovan, Paul Miron, Mircea Popescu, George Racoveanu, Flaviu Popan, Vasile Posteuca, D. C. Amzăr, N. A. Gheorghiu, Titus Bărbulescu, Petru Iroaie. Ideea înființării unei Academii Române Libere fusese anunțată în 1952 de generalul Nicolae Rădescu, care a încredințat lui Emil Vasiliu-Cluj misiunea întocmirii unui proiect, dar moartea generalului a întârziat realizarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
se anunță ca un vestitor al noii generații poetice bucovinene a anilor ’20-’30. La un deceniu după dispariție, o parte din versurile sale cu vibrații adolescentine sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E. Torouțiu îi editează la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 14-19, 22, 62-64, 128; Perpessicius, Opere, VIII, 77, X, 257-258; Corbea-Florescu, Biografii, 259; Scriitori bucovineni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
veacul al XXlea, semnate de R. Cândea, Antim Nica, Ion Negură, I. Agârbiceanu, Adrian Lupăștianu, Ion Zugrav ș.a. Publicau versuri, cu semnătură: A. Cotruș, Teofil Leanu, Vasile Alecsandri (Dulce Bucovină), Mihai Eminescu (Doina), preot Gh. Antonovici, Mircea Streinul, Vasile I. Posteucă, George Drumur, E. Ar. Zaharia, G. Coșbuc (Sus inima români!), Octavian Goga (Părăsiții), George Tutoveanu (Fii gata!), Șt. O. Iosif (Rugăciune), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Vasile Voiculescu (Sântem ai mântuirii...), Radu Gyr (Crucea din stepă), Al. Mateevici (Limba noastră) ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale semnau condeie cunoscute: Traian Brăileanu, Mihai Cazacu, Gabriel Bălănescu, Paul Constantinescu, George Chlopina. Aron Cotruș, V.G.Cosma, George Drumar, Pavel Costin Deleanu, Radu Gyr, Nae Ionescu, George Macrin, Aurel Marin, Stere Mihalexe, Andrei Martinescu, Teofil Lianu, Teodor Murășanu, I. Posteucă, Ion Roșca, Liviu Rusu, Sever Al. Slătinescu, Liviu Stan, Barbu Slușanschi, Mircea Streinul, Vasile I. Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ungureanu, Ion Țurcan, Leon Țopa ș.a. Unii dintre ei, directori, editori sau redactori de ziare, ori reviste proprii sau doar colaboratori prezenți frecvent în ziarul Glasul Bucovinei ori în revista Junimea Literară. Unii scriau cu predilecție poezie - Aron Cotruș, V. Posteucă, Radu Gyr, Teofil Lianu, G. Drumar,Th. Mureșanu, Aurel Marin, alții ca Mircea Străinul mai ales proză, Liviu Rusu și Barbu Slușanschi scriau eseuri, Paul Constantinescu dezvolta problema Specificului național în muzică. Grupul bucovinean, în Iconar, cultiva o lirică „sumbră
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie Română „A. Phillippide” Iași în „Gruparea poetică „Iconar” din „Iconar” nr.1/1995, Rădăuți. * Vasile Posteucă (19121972), încă din perioada „Iconar” de la Cernăuți (19351938) a avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui azil în America. 399 Deferit justiției și condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare pe motive politice, Vasile Posteucă părăsește Bucovina și familia - soția și doi copii la 11 octombrie 1941 pentru Occident, unde este internat în lagărul de concentrare de la Buchenwald (19421944), trăiește apoi prin Austria, Germania și Franța, iar în vara anului 1950 traversează atlanticul pentru Canada
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la aproape trei decenii de despărțire, își va întâlni și îmbrățișa soția, Zamfira, sosită din România, cu pașaportul obținut ca urmare a intervenției senatorilor americani Walter Mondale și Eugene Anderson. La 17 noiembrie 1972, în spitalul Columbus din Chicago, Vasile Posteucă, aflat pe patul de moarte, primește vizita prietenului său Mircea Eliade... * Iconar, reapare sub egida Institutului Internațional privat de studii și cercetări științifice privind Bucovina și Basarabia, Rădăuți, strada Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Orizont, cu subtitlul: literatură, critică, știință. * În preajma gândului, revista nr.1, anul II, redacția Cernăuți, str. Bolintineanu nr.10A. Th.Paun, I.T. (despre Spiru C. Haret), E. Ar. Zaharia (o traducere din Baudelaire), Ioan Goanță ( „Mărturisire”), Dumitru Crăescu, V.I. Posteucă, Demetrus, V.Popovici-Spad. Dl. Aurel Putneanu semnează această „Întoarcere-n copilărie”: „Pe bănci de școală, vechi și ruginii mi-a încolțit în suflet ca o floare nădejdea că voi crește mare șioi fi de sprijin mamei, când va îmbătrâni. Atâția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Arboroasei»”, de Dumitru Covalciuc, „Testamentul politic al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]