184 matches
-
Untaru-cronicarul, „Glasul patriei”, 1960, 23; Dragoș Măgureanu [Mircea Popescu], Cazul Vintilă Horia, „Vatra” (Roma), 1960, 81; Nicolae Novac, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „America”, 1960, 100; Nicolae Novac, Scriitorul Vintilă Horia a renunțat la premiu, „America”, 1961, 6; Vasile Posteucă, Dumnezeu se naște în exil, „America”, 1961, 6; Constantin Amăriuței, De l’exil politique à l’exil littéraire, „La Nation roumaine”, 1962, 211; H. St. [Horia Stamatu], „Les Impossibles”, „Cuvântul în exil”, 1962, 4; George Uscătescu, „Dieu est né en
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
o revistă de poezie, beneficiind (pentru primele șapte numere) de colaborarea permanentă a doi dintre cei mai importanți poeți ai exilului - Vintilă Horia și Ștefan Baciu. Au mai colaborat constant I.G. Dimitriu și Al. Busuioceanu, iar sporadic, Horia Stamatu, Vasile Posteucă, Faust Brădescu, Constantin Amăriuței, N.S. Govora, Nicolae Novac, Ștefan Ion George, Eugen Relgis ș. a. Paginile de proză poartă semnăturile unor personalități ale culturii române. În primul rând e vorba despre Mircea Eliade, a cărui prezență nu a fost „precupețită” nici
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
nume noi de scriitori, printre care George Voevidca, Virgil Tempeanu, George Tutoveanu, D. Vitencu, Teofil Lianu, Mircea Streinul, George Murnu, Dragoș Protopopescu, Vasile Bogrea, Vasile Gherasim, Traian Chelariu, E.Ar. Zaharia, Gh. Antonovici, Iulian Vesper, Ghedeon Coca, George Drumur, Vasile Posteucă, T. Ulmanu, Ion Roșca, Sandu Teleajen - în poezie, Tiberiu Crudu, Leca Morariu (cu un fragment de roman), B. Jordan - în proză, precum și cu o bună echipă de istorici literari și comentatori ai fenomenului românesc și străin. Între aceștia se remarcă
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români în America de Nord, în cadrul căruia apar nouăzeci de poeme semnate de peste douăzeci de poeți (George Alexe, Radu Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică Benciu, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Vasile Posteucă, Nicolae Novac, Eugen Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu, Nicolae Beldean, Florica Bațu, Helen de Silaghi ș.a.). Acestea sunt dispuse în compartimentele Poezii religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea, Al. Lungu, Dragoș Vicol, Victor Săhleanu. M.Pp.
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la numărul al doilea, semnalând cărțile primite la redacție). Alături de versurile poeților din exil (Al. Busuioceanu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Yvonne Rossignon, Vasile Posteucă, George Uscătescu, Ioan Cușa, Antoaneta Bodisco), sunt publicate inedite de Ion Barbu (O înșurupare în Maelström, datată 1946), V. Voiculescu (Prizonierul, Moartea, datate 1951, Întâmpinare, din 1954, Din ultimele sonete imaginare ale lui Shakespeare) și „câteva din poeziile plăsmuite în
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
Vreau în luptă să mă mistui. Poate / voi găsi, pe treapta triumfală, / zborul vast, minunile și leacul.” Lirica sa dă expresie întoarcerii spre sine a ființei ce renaște. Urmând calea christică, poetul redescoperă „valențele de lumină lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
pierdut, București, 2000; Banul, București, 2000; Îmi bate inima la Bug, Chișinău, 2000; Roada anilor tineri, Chișinău, 2000; Evanghelia exilului, București, 2001; Mai tare ca moartea, București, 2002; L’Église persécutée, Lausanne, 2002; Apărând adevărul, București, 2002. Repere bibliografice: Vasile Posteucă, „Pietre de aducere aminte”, „America”, 1971, 22 august; Iurie Colesnic, Un poet român: Sergiu Grossu, „Basarabia”, 1995, 2-3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 314; Popa, Ist. lit., II, 323; Manolescu, Enciclopedia, 368-370. M.P.-C.
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
se anunță ca un vestitor al noii generații poetice bucovinene a anilor ’20-’30. La un deceniu după dispariție, o parte din versurile sale cu vibrații adolescentine sunt înmănuncheate în File de poveste, volum alcătuit de I. Negură și V. Posteucă, iar în 1938 I.E. Torouțiu îi editează la București piesa Haiducii. În spațiul bucovinean numele lui H. poartă cu sine aura unui mit: începătorul de geniu fulgerat de o soartă năprasnică. Versurile sale, „cântecele așteptării”, cum și le-a intitulat
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
susțin acest mit prin atmosfera lirică vibrantă, prin spontaneitatea expresiei și neliniștea modernă a poetului „cu sufletul strâns între teascuri de cramă”. A fost considerat „întâiul poet modernist al Bucovinei” (Perpessicius). SCRIERI: File de poveste, îngr. I. Negură și V. Posteucă, Cernăuți, 1936; Haiducii, București, 1938. Repere bibliografice: Iulian Vesper, Luceafărul poeziei bucovinene: Mihai Horodnic, „Orion” (Rădăuți), 1933, 6; E. Ar. Zaharia, Antologie rădăuțeană, Cernăuți, 1943, 14-19, 22, 62-64, 128; Perpessicius, Opere, VIII, 77, X, 257-258; Corbea-Florescu, Biografii, 259; Scriitori bucovineni
HORODNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287450_a_288779]
-
peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu ș.a. Mircea Eliade publică fragmente de jurnal și amintiri (Războiul la școala primară, Cele dintâi întâlniri
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
murit un sfânt, Exil), Constantin Virgil Gheorghiu (Dorul de țară, Primăvară în surghiun), N. I. Herescu, Florin Zaharia, Alexandru Ciorănescu, sub pseudonimul Mihai Tăcutu (Dor, Dunăre, Dunăre), Horia Stamatu, N. S. Govora (Exilații), Titus Barbu, I. G. Dimitriu, Georges Rosetti, Vasile Posteucă ș.a. Sub iscălitura Valeriu Anghel se tipărește poemul Adio libertății, transmis clandestin din țară de V. Voiculescu. Apar povestiri de D. N. Ciotori, Daniil Rosculescu și fragmente de roman de Mihail Villara (Mihail Fărcășanu) și D. N. Ciotori, precum și povestirea
LUCEAFARUL-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287874_a_289203]
-
Ionescu în conștiința contemporanilor săi (1998), Mircea Eliade în conștiința contemporanilor săi din exil (2001), culegerea de folclor Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în traducerea lui Mac Linscott Ricketts (1996), precum și ediții din scrierile lui Ernest Bernea, Vasile Posteuca, Ștefan Baciu ș.a. A doua plachetă de versuri, Împotriva metodei, predată spre editare în 1985, apare în 1991, la București. Continuă să scrie în revistele literare din țară și în cele ale exilului românesc - „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), „Lumină lină
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
conștiința contemporanilor săi, pref. edit., Norcross, 1998; Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, pref. edit., Norcross, 1999; Ernest Bernea, Crist și condiția umană. Timpul la țăranul român, pref. edit., Norcross, 2000; Corneliu Zelea Codreanu și epoca sa, pref. edit., Norcross, 2001; Vasile Posteuca, Poeme fără țară, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross, 2000; Mircea Eliade în conștiința contemporanilor săi din exil, pref. edit., Norcross, 2001; Ștefan Baciu, Poemele poetului singur, pref. Constantin Eretescu, postfața edit., Norcross, 2002; Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
1957. Inițiativa a aparținut monseniorului Octavian Bârlea, căruia i s-au alăturat douăzeci și cinci de intelectuali români din exil - filologi, istorici, filosofi, teologi, oameni de cultură -, între care N. I. Herescu, Eugen Lozovan, Paul Miron, Mircea Popescu, George Racoveanu, Flaviu Popan, Vasile Posteuca, D. C. Amzăr, N. A. Gheorghiu, Titus Bărbulescu, Petru Iroaie. Ideea înființării unei Academii Române Libere fusese anunțată în 1952 de generalul Nicolae Rădescu, care a încredințat lui Emil Vasiliu-Cluj misiunea întocmirii unui proiect, dar moartea generalului a întârziat realizarea lui
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
au scris Șerban Cioculescu, Octav Șuluțiu, Mihnea Gheorghiu, Vasile Damaschin, Liviu Giurgea și un anonim 2. Câteva comentarii ulterioare 3 au la Îndemână producția fantastică eliadiană de mai târziu, Însă pare hazardat să te referi la această nuvelă (căreia Vasile Posteucă Îi schimbase titlul În Cazul d-rului Honigberger 4), ca și la Nopți la Serampore, ignorând că face parte dintr-o provincie cu totul diferită a ei, pentru că aplică o tehnică anume (personajele reale În roluri de ficțiune etc.) care ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mult decât orice, S. devine un prilej de întâlnire și emulație pentru cei mai valoroși poeți români din exil. Aici poate fi găsită antologia cea mai reprezentativă a liricii de exil din anii ’60. Cele mai frecvente nume sunt Vasile Posteuca, Ion Miloș, Nicolae Petra, Nicolae Caranica, Filimon Veredia, Aron Cotruș, Tudor Dan Matia, Nicolae Novac, P. I. Silișteanu, Ileana Duma, Nicolae Marea, Virgil D. Vasiliu, Ion Țolescu, Ion Cicală ș.a. Alți colaboratori: Ion A. Bucur, F. Stoica, Virgil Gheorghiu, Traian
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
rubricile „Carnet literar”, „Carnet cultural” (cu note despre activitatea scriitorilor români din exil), „Cărți, reviste, ziare”, „Note și comentarii”, semnează versuri și articole Nicolae Novac, tot el dă proză iscălită Nicolae Novakovski, iar cu versuri, proză și recenzii figurează Vasile Posteuca, cu poezie, traduceri și prezentări de poeți din literatura latino-americană Ștefan Baciu, cu versuri și proză Vintilă Horia. Mai colaborează Aron Cotruș, Eugen Relgis, Victor Buescu, Nello Manzatti, Ion Țolescu. Se reproduc poezii de V. Alecsandri, Mihai Eminescu, St. O.
VERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290499_a_291828]
-
Deseară se improvizează, București, f.a. Repere bibliografice: Liviu Rusu, Elementul morții în poezia lui Mircea Streinul, „Glasul Bucovinei”, 1935, 4 477; G. Călinescu, Cronica literară, ALA, 1935, 745, 1936, 789; Perpesicius, Opere, VIII, 70-84, 153-157, IX, 195-204, X, 164-167; Vasile Posteuca, Romanul bucovinean, CL, 1940, 2; Miron Radu Paraschivescu, O carte excepțională: „Drama Casei Timoteu”, TIL, 1941, 1 476; Pompiliu Constantinescu, [Mircea Streinul], VRA, 1941, 609, 610; Aurel Fediuc, „Lupul din Țara Huțulilor”, TIL, 1941, 1 524; Călinescu, Ist. lit. (1941
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
culturală și istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari și scriitori legați de această străveche localitate, cum au fost, între alții, S.Fl. Marian, Ț. V. Ștefanelli, Elenă Niculiță-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași, 1994; Fabule pentru copii, Iași, 1995; Între două veșnicii, Iași, 1996; Povești și povestiri, Iași, 1996; De dragoste, Timișoara, 1999; Orașul Siret și împrejurimile, Iași, 1999; Cale și drum, Timișoara, 2001; La
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
aparținând lui Zareh Boronian. Revista publică numeroase materiale cu caracter pedagogic, social și cultural, câteva articole despre Gh. Șincai, Petru Maior, Alexandru Papiu-Ilarian și Vasile Pop, cugetări, epigrame. Alți colaboratori: Nicolae Rusu, Lucreția Manoilă Runcu, Ștefan Gh. Grecu, Vasile I. Posteuca, Marin Radu Voinea, V. Hondrilă, Mihail Pintea, Traian Marcu, Vasile Al. Gheorghe, Corneliu Albu, George Popa, Teodor Scarlat, Florin Stanica, Victor Laurențiu, George Hanganu, Florica Ciura, Mihail Moldoveanu, Natalia Popescu, I. Miclea, I.C. Murășanu. A. P.
PROGRES SI CULTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
, Vasile (10.IX.1912, Stăneștii de Jos, azi în Ucraina - 6.XII.1972, Chicago, SUA), poet, gazetar și eseist. Este penultimul copil din cei șase ai unei familii de țărani bucovineni: mama se numea Ileana (n. tot Posteuca), iar tatăl, Ieremie Posteuca, a murit în 1914 pe front, în Galiția. P. face clasele primare în satul natal, pe cele secundare la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din Cernăuți, fiind licențiat
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
10.IX.1912, Stăneștii de Jos, azi în Ucraina - 6.XII.1972, Chicago, SUA), poet, gazetar și eseist. Este penultimul copil din cei șase ai unei familii de țărani bucovineni: mama se numea Ileana (n. tot Posteuca), iar tatăl, Ieremie Posteuca, a murit în 1914 pe front, în Galiția. P. face clasele primare în satul natal, pe cele secundare la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret și Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din Cernăuți, fiind licențiat magna cum laude în
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și-n mormintele din noi”, „Drum”, 1968, 4; Ioan A. Mirea, Drumul iconarilor, „Drum”, 1973, 1-2; Mircea Popescu
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]