88 matches
-
vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. d) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rrom��, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh.
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
simple (cele mai uzuale, în construcții active) Modul indicativ - timpul prezent (formă afirmativă și negativă) - timpul trecut determinat (formă afirmativă și negativă) Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Diateza reflexivă (verbe uzuale) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve) IV. Sintaxa propoziției Subiectul și predicatul Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VI-a 1. 1.3. Îndeplinirea unor cerințe 3.2. Desprinderea sensului │- tabele cu elemente
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
cele mai uzuale, în construcții active) Modul indicativ - timpul prezent (formă afirmativă și negativă) - timpul trecut determinat (formă afirmativă și negativă) Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Diateza reflexivă (verbe uzuale) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve) IV. Sintaxa propoziției Subiectul și predicatul Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VI-a 1. 1.3. Îndeplinirea unor cerințe 3.2. Desprinderea sensului │- tabele cu elemente simple
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
formă afirmativă, negativă și interogativă) - timpul trecut nedeterminat (formă afirmativă, negativă și interogativă) - timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
afirmativă, negativă și interogativă) - timpul trecut nedeterminat (formă afirmativă, negativă și interogativă) - timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) - timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Modul condițional-optativ ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) - timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Modul condițional-optativ ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
interogativă) - timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Modul condițional-optativ ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă și interogativ-negativă) - timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă și interogativ-negativă) Modul imperativ (formă afirmativă, negativă) Modul condițional-optativ Modul necesitativ Modul conjunctiv ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă și interogativ-negativă) - timpul prezent continuu (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă și interogativ-negativă) Modul imperativ (formă afirmativă, negativă) Modul condițional-optativ Modul necesitativ Modul conjunctiv ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
continuu (formă afirmativă, negativă, interogativ-afirmativă și interogativ-negativă) Modul imperativ (formă afirmativă, negativă) Modul condițional-optativ Modul necesitativ Modul conjunctiv ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
în asociație cu părți de vorbire nominale care formal sunt complementele lor. Formele nominale ale verbelor copulative sunt considerate părți de vorbire aparte în gramaticile limbii maghiare, la fel ca formele nominale ale verbului în general (vezi mai sus Verbul). Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau (exemplu: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”). Singura prepoziție din limba maghiară este "mint" „ca
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens lexical deplin, ci joacă rolul postpozițiilor din care provin, formând atribute din substantivul după care stau (exemplu: "a fa alatti pad" „banca de sub copac”). Singura prepoziție din limba maghiară este "mint" „ca, în calitate de”, de exemlu în "Mint mérnök dolgozik." „Lucrează ca inginer.” Verbele maghiare sunt deseori
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
primul rând verbului, pronumelui personal și pronumelui posesiv, manifestându-se solidar și simultan cu categoria numărului. În unele limbi privește și alte părți de vorbire. De exemplu în limba maghiară este proprie și substantivului care exprimă un obiect posedat, precum și postpoziției. Persoana reală nu coincide totdeauna cu cea indicată morfologic, și cazurile de non-coincidență pot fi diferite în diverse limbi. În unele limbi, ca româna, franceza sau limbile slave, și în comunicarea politicoasă se folosește persoana a II-a, diferența față de
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
precum maghiara, au pronume posesive, dar nu și adjective posesive. Funcția acestora este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind că acelor postpoziții li se pot adăuga tot sufixele personale posesive. Astfel, de exemplu, se spune "az iskola után" „după școală” și "utánam „după mine”, "utánad „după tine” etc.
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
este îndeplinită de sufixele personale posesive adăugate la substantivul care denumește obiectul posedat. Exemple: Pronume posesive: În maghiară, categoria persoanei poate fi purtată și de unele așa-numite „postpoziții”, care au funcția prepozițiilor din alte limbi, dat fiind că acelor postpoziții li se pot adăuga tot sufixele personale posesive. Astfel, de exemplu, se spune "az iskola után" „după școală” și "utánam „după mine”, "utánad „după tine” etc.
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
substantive. Pentru a forma pronume personale, la aceste sufixe se adaugă așa-numitele sufixe personale care corespund desinențelor verbale. Astfel sunt de exemplu "nekem" „mie”, "tőled" „de la tine”, "hozzánk" „la noi”. În această categorie intră și pronume personale formate de la postpoziții, de pildă "alattam" „sub mine”. Nu în toate limbile există forme accentuate diferite de cele neaccentuate. Așa este, de exemplu, maghiara. În limbile în care există (româna, franceza, limbile slave etc.), pentru a scoate în evidență partea de propoziție exprimată
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]
-
doar în unele construcții, de obicei fără agent: "Megadatott neki, hogy még egyszer lássa a tengert" „I-a fost dat să mai vadă o dată marea”. Și mai rar se întâlnește verbul pasiv cu agent exprimat. Acesta este un complement cu postpoziția "által": "A vers a költő által olvastatik fel" „Poezia este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
Mária jobban énekel Zsuzsánál", "Mária jobban énekel nálam". Se pot stabili mai multe serii de adverbe de loc, subîmpărțite după întrebările la care răspund. Fiecare serie se caracterizează și prin adjectivele care derivă de la adverbele respective. Ca și desinențele cazuale, postpozițiile și prefixele verbale, și adverbele de loc se caracterizează printr-un sistem triplu de exprimare a locului: locul spre care se efectuează o deplasare, locul la care se limitează ceea ce exprimă verbul regent al adverbului și locul din care se
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
lui Péter, dar în al meu nu”. Pronumele posesive se declină ca substantivele ("Ne csak Péter poharába tölts pezsgőt, az enyémbe is!" „Nu turna șampanie numai în paharul lui Péter, ci și în al meu!”) și se pot construi cu postpoziții: "A kocsimmal a tiétek mögé állok" „Îmi parchez mașina după a voastră”. Formele lor: Observații: Pronumele demonstrative pot primi aceleași desinențe cazuale ca substantivele. Consoana "z" a pronumelor "ez" și "az" asimilează prima consoană a unor sufixe și este asimilată
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
funcția de element copulativ. Practic numai infinitivul și gerunziul verbului "van/lesz" „a fi” sunt folosite cu această funcție: "Szeretnék gazdag lenni" „Aș vrea să fiu bogat(ă)”, "Beteg lévén, nem tudott elmenni" „Fiind bolnav(ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal (substantiv, numeral, pronume) la nominativ, dar unele cer o anumită desinență cazuală. Principalele postpoziții sunt: Observații: Construcția prepoziție + pronume personal din limba română corespunde în limba maghiară cu mai multe construcții. Una dintre ele este
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]