92 matches
-
este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau un pronume. 2.1.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 402-403), DC nu este posibilă în următoarele condiții: (i) CD este exprimat printr-un nominal neprepozițional, articulat sau nearticulat, postpus verbului. (ii) CD este exprimat printr-un substantiv cu articol definit, în construcțiile cu dativ posesiv plasat înaintea verbului (dativul posesiv făcând referire la complementul direct). (iii) CD exprimat prin substantiv propriu inanimat este postpus verbului. (iv) CD este exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt postpuse verbului. 2.1.3. DC este facultativă În GALR (II, 403) sunt descrise și situațiile când dublarea este facultativă: (i) CD este exprimat prin substantiv inanimat, cu articol nehotărât, antepus verbului. (ii) CD este exprimat prin numeral prepozițional postpus. (iii) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin substantiv inanimat, cu articol nehotărât, antepus verbului. (ii) CD este exprimat prin numeral prepozițional postpus. (iii) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
demonstrative populare asta și aia fără prepoziția pe, antepuse verbului. Rezumând contextele cu dublare obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu este obligatoriu ca un CD postpus prepozițional să fie dublat (enunțurile de mai jos au fost testate pe vorbitori): (2) a. (L-)am chemat pe medic. b. (I-)am întâlnit pe doi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
obligatorie în postpunere (topica nemarcată), observăm că se dublează CD care îndeplinește anumite condiții semantice: este un substantiv +personal sau un pronume marcat prin prepoziție. CD postpus dublat este marcat cu prepoziția gramaticalizată pe. Nu este obligatoriu ca un CD postpus prepozițional să fie dublat (enunțurile de mai jos au fost testate pe vorbitori): (2) a. (L-)am chemat pe medic. b. (I-)am întâlnit pe doi dintre elevi la cancelarie. c. Vin mulți oameni la bibiliotecă; (îi) văd zilnic pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am luat. 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect este obligatorie în următoarele contexte: (i) CI este antepus verbului, pentru reliefare (chiar dacă este un termen "nedeterminat" semantic). (ii) CI postpus are trăsătura semantică +uman. (iii) CI cu trăsătura -animat dacă în aceeași structură avem un complement direct exprimat printr-un substantiv cu articol hotărât care precedă CI (situație rară, în care cliticul are rol dezambiguizator). (iv) în enunțurile emfatice, CI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1. Criterii sintactice (i) Coocurența mărcilor de acord cu argumentul nominal care reprezintă sursa acordului Cliticele de dublare a complementului indirect pot fi coocurente cu complementul indirect, deci pot fi considerate mărci de acord. (ii) Obligativitatea acordului Dublarea complementului indirect postpus verbului se face în anumite condiții semantice (vezi GALR, II: 433-436): (a) dacă nominalul complement are trăsătura semantică +uman, el se dublează; (b) dacă nominalul complement are trăsătura semantică -uman, +animat, dublarea este facultativă. Când complementul indirect este antepus verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
9.VI.2009) eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem (Radio Guerrilla, 17.VI.2009) sunteți cel care ați declarat în nenumărate rânduri... (Europa FM, 11.VI.2009) 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care tot timpul vreau să mă extrag din sistem (Radio Guerrilla, 17.VI.2009) sunteți cel care ați declarat în nenumărate rânduri... (Europa FM, 11.VI.2009) 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI.2007) De la o petrecere mexicană nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TV, 8.XI.2007) 3. Acordul sintagmelor coordonate Dacă vorbitorii consideră că nominalele din sintagma coordonată formează un bloc semantic, verbul este acordat la singular. Acest tip de acord este frecvent, indiferent de poziția sintagmei coordonate față de verbul-predicat (antepusă sau postpusă): (i) topica subiect - predicat (54) Traficul, vremea, ploaia i-a împiedicat deocamdată să... (B1 TV, 15.XI.2007) - "traficul, vremea, ploaia" sunt concepute împreună drept cauza care "i-a împiedicat [pe invitați] să..." Vântul puternic și grindina a distrus acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Octavian, Realitatea TV, 18.V.2007) Ați văzut, va fi în sală o mamă și o fiică (B1 TV, 14.V.2008) se plătește de către contribuabil SPP-ul și mașinile alea (Realitatea TV, 2006) Dacă subiectul este o sintagmă coordonată, postpusă verbului-predicat, acordul cu primul termen coordonat este acceptat de normele limbii literare. Argumentul este acela că mesajul nu este anticipat, se construiește "din mers". Nu poate fi acceptat în limba standard acordul doar cu primul conjunct dacă sintagma coordonată este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că acordul verbului-predicat se face cu nominalul cuantificator, atunci aceste enunțuri sunt relevante pentru acordul hibrid. 20 Posibilitatea ca demonstrativul postpus să fie considerat un pronume care stabilește o relație apozitivă cu substantivul anterior este menționată în GALR (I, p. 243). 21 La căutarea cu Google, apar 44900 de rezultate pentru celorlaltor (august 2010). 22 În studiul din 2008, Ana-Maria Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr formală (vezi infra, 3.4.). 137 Adj = adjectiv; ArtDef = articol definit; SCoord= sintagmă coordonată. 138 Vezi infra, 3.5. Adjectivul propriu-zis și cel participial. 139 Ca și la articolul definit antepus (vechiul prieten și coleg Ion), spre deosebire de cel enclitic postpus (colegul și prietenul Ion). 140 Niște se poate combina doar cu substantive numărabile la plural și cu substantive masive. Agramaticalitatea exemplului (202)a arată că niște cere ca pluralul nominalului cu care se acordă să fie de tip morfosintactic, formal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un adverb, ierarhia agentivității. Limbă aflată în plin proces de transformare tipologică (OV > VO), de unde combinația specifică de trăsături (unele contradictorii): în general, VSO în propozițiile principale, topica OV se menține în propozițiile subordonate, genitiv prenominal, adjectiv postnominal, postpoziții, auxiliar postpus verbului principal, verbele de voință postpuse verbului principal. Trăsăturile de tip adjectival pot fi exprimate și prin verbe stative cu flexiune. GUARIBA − Vezi NADËB. GUARANÍ Limbă sud-americană vorbită în Paraguay (una dintre limbile oficiale), în unele provincii din Argentina, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
3.3 infra, vom arăta că gerunziul se deplasează în domeniul C, tranzitând însă domeniul flexionar; comportamentul gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este una dintre opțiunile gramaticii românei moderne; (ii) formele negative ale gerunziului care, la fel ca formele pozitive, au ca opțiune encliza, nu procliza, pronominală (necitindu-l) arată că proiectarea unui grup al negației nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
v. §§III; IV.2); în schimb, structurile din a doua clasă nu reproduc întocmai un model străin, ci sunt doar încercări nereușite de imitare a sintaxei slavone; v. și §IV.5.1. 8 Structurile cu dublă realizare clitică și auxiliar postpus (i) sunt foarte rare, din motive care vor fi explicate în §IV.5.1. (i) Griji meluatu-me-aude greșiții ce lasă leagea ta. (PH.1500−10: 104r) 9 "Trăsăturile sintactice ale limbii vechi relevante pentru specificitatea tipologică a românei trebuie căutate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cumu de mulți arătatu fi-va, ce mai vârtosu iubitoriu de argintu arătă-se a fi (CC2.1581: 432) 29 "referitor la topica celor două componente ale perfectului compus, putem presupune coexistența formelor cu auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor formelor ulterior gramaticalizate ca viitor sau condițional în limbile romanice. 31 Zafiu (2016
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se încadrează în exigențele stilului normativ și nu respectă din punct de vedere al redactării, rigorile normelor de tehnica legislativă. Astfel, titlul proiectului este formulat necorespunzător, nefiind recomandabila formularea "și a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ", precum și textul postpus titlului, care nu întrunește condițiile unui preambul. În ceea ce privește formulă introductiva, menționam că aceasta ar fi trebuit poziționata sub formă de alineat. 2. Referitor la marcarea textelor proiectului, menționam că tehnică stabilirii unui titlu pentru fiecare articol nu este recomandată de
PROIECT DE LEGE din 29 octombrie 2002 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, funcţionarilor publici şi a altor categorii prevăzute în prezentul act normativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146196_a_147525]
-
multiplicativ poate fi: - antepus imediat verbului pe care îl determină: Stăpână, arătat-ai îndoita putere a darului Tău pe pământul Moldovei, când în locul pe care Te-ai arătat, întreit ai inmulțit averile cu Icoana Ta cea... (www.ortodox.as.ro), - postpus imediat verbului: mai ales atunci când clopotul trage întreit, www.arad.uv.ro), - antepus distanțat față de verb, intercalat între constituenții care precedă verbul: Noi care pe Heruvimi cu taină închipuim și făcătoarei de viață Treimi întreit sfântă cântare aducem, toată grija
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
exprimă acum convingerea că închipuiește pe Heruvimi și asemenea lor aduce Sfintei Treimi întreit sfântă cântare." www.stnicholaschurch.net). Adjectivul numeral multiplicativ poate fi atât antepus centrului lexical: Conștiința îndeplinește în suflet un întreit rol (www.ierodiaconvisarion.ro), cât și postpus acestuia: Cu aceste cuvinte El ne aduce un folos întreit (www.ioanguradeaur.ro). Înregistrările online arată că, deși apare în texte privitoare la religie, numeralul multiplicativ întreit nu este încadrat în canoane semantice rigide, privind divinitatea, ci are o mare
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
realiza un contrast între primul adjectiv, a cărui non-clasificare ar corespunde celor două poziții (am fi putut avea "de o strălucitoare albeață" fără ca sensul să fi fost afectat în un fel) și al doilea, clasificant, care nu poate fi decât postpus. După cum am văzut deja, adjectivul care clasifică aduce un plus de informație substantivului, atribuindu-i chiar și o interogație; în schimb, caracterul non-opozitiv al informației aduse printr-o întrebuințare non-clasificantă, semantica ei vagă îi construiesc o poziție indiferentă față de substantiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a plasa cel mai lung element pe un loc secund: o victorie răsunătoare mai degrabă decât o răsunătoare victorie. Dar nevoia de emfază poate oricând să anuleze tendințele prozodiei franceze. În plus, dacă adjectivul însoțește un atribut, va fi neapărat postpus: un băiat simpatic tuturor vs *un simpatic tuturor băiat. Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională de epitet retoric (numită atât de simplu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
limbi, de pildă în engleză și germană, prin simpla juxtapunere a elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de sugestivă situația numelor romanice ale zilelor săptămânii, care în unele limbi provin din sintagma latinească întreagă (cu determinantul antepus sau postpus), iar în altele, din determinantul menținut în urma condensării, prin care elementul determinat dies "zi" a fost suprimat; cele două sau trei forme erau, probabil, în circulație concomitent, la nivelul diferitelor variante teritoriale sau stilistice ale limbii latine: lat. *lunis (< *Lunis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]