109 matches
-
madrigalesc și prețios"; îl definesc "lirismul meditativ", "dezabuzarea, ironia și sarcasmul". Camil Baltazar este trecut, alături de Otilia Cazimir, în categoria poeților de cenaclu, debutând la "Sburătorul" și formându-se în cercul lovinescian. Poetul a evoluat de la "erotismul angelic" la "sentimentul postumității cosmice", dar s-a eliberat cu greu de influențe copleșitoare: Bacovia, Georg Trakl, Arghezi. Virgil Carianopol (Scrisori către plante, Frunzișul toamnei mele, Scară la ceră este la începuturile sale îndatorat lui Esenin. Criticul observă ironic: "D.Virgil Carianopol are o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și nemijlocit scrierile polivalentului Camil Petrescu. Criticul scrie în schimb frumoase pagini de considerații generale asupra operei de ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. S-ar putea zice - observă Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cuprinși în acest capitol mărturisesc o reală prețuire față de autorul Paginilor de critică literară. Vladimir Streinu se reflectă divers și multiform în oglinzile criticii, ale acelei critici apte să disocieze permanent esteticul de valorile adiacente și să impună valorile perene. Postumitatea sa critică este una din cele mai generoase, chiar dacă, cel puțin deocamdată - cu excepția câtorva studii mai ample - nu i s-au consacrat lui Vladimir Streinu cărțile de exegeză pe care le merita. Viitorul ne poate rezerva însă surprize dintre cele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a doua, ca urmare a unui decret imperial), istoria lui Procopiu este, în fond, un studiu antropologic, încercînd să pătrundă în mentalitățiile obscure din spatele evenimentelor politice și militare. Dacă ar fi să căutăm o motivație absolută a alcătuirii ei (pentru postumitate!), atunci ea se află în dorința autorului de a demonstra că, și la nivel istoric, se poate comite crima perfectă și datoria istoricului e, prin excelență, de a o invalida, prin deconspirare. Ca atare, fie și anecdotică, Istoria secretă a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și alți câțiva. Apare volumul III al Caietelor de la Rohia, la Editura Helvetica din Baia Mare, în îngrijirea lui F. Roatiș, cu titlul N. Steinhardt în interviuri și în corespondență. 2002. Apare volumul IV din Caietele de la Rohia, Prin alții în postumitate, ediție alcătuită și îngrijită de F. Roatiș. 2005. O noua ediție a Jurnalului fericirii, la Editura Mănăstirii Rohia. 2006. Apare, la Editura Humanitas, volumul Eseuri despre iudaism, tradus din franceză de Viorica Niscov, cu o prefață Toader Paleologu. La Editura
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
literare niște enclave de spiritualitate, de etică, de transcendență, chiar și acolo unde scriitorii înșiși nu și le recunosc. E cazul scriitorilor generației '80. A.S. Cum îl percepeți dumneavoastră pe Steinhardt din perspectiva destinului său postum? G.A. E o postumitate fericită, ca să zic așa. E o postumitate meritată și care contrabalansează destinul antum. Spre exemplu Jurnalul fericirii, care are un destin mai mult decât dramatic. Confiscat în 1972, autorul anchetat. Rescris din memorie. Restituit în '75, trimis la M. Lovinescu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de transcendență, chiar și acolo unde scriitorii înșiși nu și le recunosc. E cazul scriitorilor generației '80. A.S. Cum îl percepeți dumneavoastră pe Steinhardt din perspectiva destinului său postum? G.A. E o postumitate fericită, ca să zic așa. E o postumitate meritată și care contrabalansează destinul antum. Spre exemplu Jurnalul fericirii, care are un destin mai mult decât dramatic. Confiscat în 1972, autorul anchetat. Rescris din memorie. Restituit în '75, trimis la M. Lovinescu și V. Ierunca din dorința de a
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
a scris și s-a discutat în ultimii 20 de ani mai mult decât despre orice alt scriitor ori despre orice altă personalitate bisericească. Ca să-l parafrazez pe steinhardtologul George Ardeleanu (specialistul intervievat), aș spune că e vorba de o postumitate fericită și meritată, care contrabalansează antumitatea. Numai că aceste dezbateri în jurul lui Steinhardt au căpătat, adeseori, un caracter stereotip. Este ceea ce am încercat să evit în aceste trei dialoguri. Am vrut ca aceste convorbiri să fie cât mai deschise cu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îngrijită și note de Florian Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 2000. *** Caietele de la Rohia III., N. Steinhardt în interviuri și corespondență, ediție îngrijită și note de Florian Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 2001. *** Caietele de la Rohia IV., N. Steinhardt. Prin alții în postumitate, ediție alcătuită și îngrijită de F. Roatiș, Editura Helvetica, Baia Mare, 2002. *** Convertirea religioasă, sub coordonarea lui Emmanuel Godo, Traducere de Nicoleta Petuhov, Editura Anastasia, București, 2002. Dicționar analitic de opere literare românești, vol. II (E-L), Coordonare și revizie științifică
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
elementele reflecției. * Momentele în care nu gîndești, fiind totuși traversat de gînduri, asemenea norilor ce străbat o porțiune de cer pe care n-o bagi în seamă. * Libertate sistematică, libertate fortuită. * Lașitatea cu aspect de delicatețe a jurnalului destinat exclusiv postumității. E ca și cum ai insulta pe cineva, refuzînd să te bați cu el în duel. * Deschiderea față de poezie reprezintă ea însăși o confesiune, o revărsare revelatoare a ta în spusa celuilalt. * E mai lesnicios să scrii despre cel ce ai putea
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
zi, ceea ce mai rămăsese din el a fost aruncat la gunoi, fiind alterat de căldurile mari ale verii toride care s-a întîmplat să fie în acel an. Imaginea este teribilă dacă luăm seama că acesta e fost destinul din postumitatea imediată a cele mai strălucite minți dintre cîte a trăit pe aceste tărîmuri pare-se, totuși, românești. Însă nu avem de ce să ne indignăm prea tare de meschina întîmplare postumă, întrucît ființa poetului se sustrăgea deja vicisitudinii ingrate a oamenilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
fiindcă nici un marketing din lume nu dă suficiente indicații unui, să zicem, negustor de artă, în privința cutărui pictor obscur și care nu vinde toată viața nimic, în așa fel încît negustorul să fie sigur că va scoate sume enorme în postumitatea artistului. Mă gîndesc la Van Gogh. Cine să fi prevăzut milioanele de dolari la care sînt apreciate astăzi operele lui? În al treilea rînd, fiindcă penuria nu e un mediu bun conducător de cultură: în statele sărace, există mereu alte
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Cronicar Despre debutanți. Numai de bine Sub acest titlu cu sugestie de postumitate își așează dl Al. Cistelecan editorialul din VATRA nr. 4-5 din 2001 consacrat ultimilor debutanți literari din mileniul II și celor dintîi din mileniul III. Dl Cistelecan suferă de un pesimism îndreptățit. D-sa observă că niciodată în trecut nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
să se impună în ochii noștri ca al patrulea poet al Cercului Literar”, ci îi și precizează statutul de cerchist într-o formulare de asemenea memorabilă: „Aș îndrăzni să spun că destinul său ține de un fel de paradox al postumității: un poet mort este recuperat și atașat unei mișcări literare care murise înaintea lui.” Dar poate cea mai dramatică evocare este cea a lui I. Negoițescu, copilul teribil al Cercului. Relațiile dintre cei doi au fost fluctuante și au sfârșit
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
Ion Simuț Petre Pandrea este unul din cazurile cu cea mai spectaculoasă posteritate. Nu e comparabil ca amploare a operei de sertar și virulență anticomunistă decât cu postumitatea lui I. D. Sârbu. Fondul documentar Petre Pandrea, recuperat într-un mod miraculos din „biblioteca” de manuscrise arestate a Securității, pare o arhivă inepuizabilă. Principalul merit al acestei recuperări ține, fără îndoială, de tenacitatea fiicei intelectualului ostracizat, Nadia Marcu-Pandrea, care, cu
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
boală incurabilă. Îmi aduc aminte privirea ta. Știu că n-a fost un spectacol plăcut. Am plecat de lângă tine plin de regrete și cu sentimentul că am lăsat totul neterminat. De data aceasta plec fără regrete. Am descoperit uzul eternității. Postumitatea mi-a adus un cadou neașteptat: o idee, o cauză, o provocare. De ce crezi că am fost ales să călătoresc prin stele? De ce crezi că am fost ales să merg până la capătul lumii? Pentru că eram cel care-și dorea cel
Vincent Fatalistul by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7740_a_9065]
-
Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că nu există dezbatere despre dubla identitate evreu-român, despre Holocaust și Gulag în România, pentru ca numele lui Sebastian să nu fie pomenit. Deși însuși autorul nu s-a gândit, probabil, la o asemenea furtunoasă postumitate, experiența sa de viață, scrisul său s-au bucurat de o atenție specială. Chiar și condițiile morții, într-un accident (probabil), au fost puse sub semnul îndoielilor, al unor aluzii la asasinat. De ce a devenit ,un contencios inflamabil" acest ,caz
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
a dedicat, la anii maturității, o autoexegeză (publicată, precaut, sub pseudonim), Ilie Constantin își recitește critic, la vârsta de 70 de ani, opera. Dincolo de telos-ul bilanțier al demersului, există însă, ca o îngrijorare vălurită de un surâs, preocuparea pentru propria postumitate literară. Scriitorul caută nu atât să-și facă ordine axiologică în „biblioteca” personală (acțiune de care s-a ocupat și se va ocupa, oricum, critica literară), cât, mai ales, să-și explice parcursul creator. Volumele de versuri din „întâia viață
Privind înapoi, pentru înainte by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4364_a_5689]
-
revistei Amfiteatru unde eram eu slujbaș. Și cred că eram și eu entuziasmat îndeobște de latura neconformistă a acestei energii, ușor dezabuzată, ce te îmboldea să dai cu tifla în manieră ,post". Încă nu venise vremea afirmării depline pentru această postumitate Ťŕ la roumaineť. Deci generațiile și promoțiile, atît de de abuziv confiscate mai apoi de taxinomia criticilor, puteau citi laolaltă și amestecat cele dintîi texte ale generației beat care pătrundeau tardiv în România, odată cu primele texte, și ele tîrziu ajunse
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a acestui material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și total neinspirat. Lui Radu Enescu îi
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
al Carnetelor maro - titlul jurnalului ținut de poet în anii de crepuscul ai dictaturii. Aceste apariții au fost cu putință grație efortului lui Adrian Alui Gheorghe, prietenul neprețuit, cel care, de aproape 15 ani s-a ocupat de recuperarea în postumitate a manuscriselor celui dispărut prematur, la doar 35 de ani, în septembrie 1990. Este readusă în atenție figura tragică a optzecistului Aurel Dumitrașcu. Mă rezum la a cita din prezentare și din jurnal, fără să comentez în vreun fel, o
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
excremente care i-ar fi lăsat visători pe Șeicaru și compania, marii precursori în materie. Tot în Apostrof-ul de pe aprilie, dl Ion Vartic demontează, cu maliție, o legendă pusă în circulație, cu încîntătoarea lui naivitate, de Mircea Zaciu pe seama postumității lui Mircea Eliade și pe care JURNALUL LITERAR, prin Aristarc-Florescu, o retratează cu tot seriosul și ridicolul de rigoare. * În "periodicul de atitudine culturală" CARTEA (nr. 1) de la Bacău, semnalăm un interviu amplu cu poetul Ion Tudor Iovian (la cincizeci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
la egalitate, dreptate și libertate, au fost de obicei distorsionate, pînă la a deveni contrariul lor, uneori în modul cel mai periculos cu putință. Cazul rousseauismului ori al tolstoianismului este, în această privință, instructiv. Distorsiunea n-a survenit doar în postumitate, prin contribuția emulilor; adesea sîmburele de răstălmăcire se găsește în chiar gîndirea originară, la Brecht sau la Sartre. O carte profund pesimista și care dă de gîndit.
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
joace. Avea ceva de spus și o spunea de-a dreptul. Poezia ei n-are ascunzișuri. Dar nici luminișuri. E un soi de elegie permanentă. O elegie este și această pagină de revistă pe care i-o închinăm. Prima din postumitate. Luați prin suprindere, nu am putut mai mult. Își vor intra în rol și critica, și istoria literară. Mariana Marin este o poetă extraordinară. Eugen Negrici Despre puțini poeți români contemporani se poate spune că au avut ceea ce Mariana Marin
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Coroiu Împlinirea, la 1 octombrie, a 130 de ani de la debutul lui Ion Creangă, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra cu trei nurori, îmi prilejuiește relectura unei cărți consacrate modului cum a fost receptat humuleșteanul de critica literară românească în postumitate. Regretatul critic Mircea Scarlat publica la Cartea Românească, în 1990, eseul Posteritatea lui Creangă, postfațat de profesorul autorului, criticul Nicolae Manolescu. L-am recitit cu aceeași plăcere ca acum mai bine de 15 ani când a apărut, dar într-o
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]