193 matches
-
transformau. Pe zi ce trecea leoaica se-ntrema, se rotunjea Ajunsese să-i întreacă pe cei de-o vârstă cu ea. Îi cânta seara din fluier, ea râdea sau se-ntrista pentru „Ciobanașul care își pierduse turma sa”. Uneori la potcovar se adunau bătrânii, Timp în care povesteau cum trăiau românii. Caii ei și-i potcoveau, ea privea uimită La cleștele ce-ndoia potcoava-nroșită . Și-ntr-o bună zi din curte pe sub poartă a ieșit S-a dus să vadă copiii
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Se întâlnesc doi prieteni la mijloc de drum, La crijmă în Vurpăr, unde ofurile își spun. Unui din Mereteu, de-a lui Mitea copil de glie, Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie. Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case, Dar problema este alta, că noi știm că din părinți, Cu oile pe astea dealuri, veci, ăștia nu o să
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
nu rămâne fata nemăritată! Citește mai mult Se întâlnesc doi prieteni la mijloc de drum,La crijmă în Vurpăr, unde ofurile își spun.Unui din Mereteu, de-a lui Mitea copil de glie,Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie.Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case,Dar problema este alta, că noi știm că din părinți,Cu oile pe astea dealuri, veci, ăștia nu o să
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Astfel termenii metaforei se inversează de la semnificație la concret. Pe fondul unui eros uneori inocent, alteori idilic, versul își continua perpetua metaforă, inventiv, irepetabil, într-un joc de nuanțe abstracte și onirice... “ghidul e concediat ne copia stările curios dacă potcovarul mai locuiește în călătoria noastră chiar așa în brațele tale osânda e artă”- dragostea de duminică Și titlurile curg metaforic: în ochii păsărilor de iarbă, perdelele soarelui, pe sub felinare trec nopți cu rochii frumoase, sângele nostru în toți macii, regate
GINA ZAHARIA- METAFORA ABSTRACTULUI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379117_a_380446]
-
însă mici și nu aveau efect pe suprafețe mai mari de 100 hectare. La fel și cele destinate accelerări creșterii animalelor. Și micii industriași au dreptul la mană cerească Domnul Ghiță Popescu din Chitila se trage dintr-o familie de potcovari. Copilăria și-a petrecută pe lângă foale iar barosul asculta cuminte de vânjoasele sale brațe. În epoca comunistă tatăl lui, apoi și el, au profesat ca reparatori de utilaje în SMT-ul comunei. Noua eră l-a prins cu ceva parale
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
făcură loc autoturismului să treacă.Carul înainta agale, scârțâind din toate încheieturile. Ieșiră din sat. -Cea Ionică! Se îndreptară spre locul unde este pământul lor, pe un drum bolovănos pe lângă mejdinile oamenilor.” Văd că Trandafir șchioapătă, Diseară mă duc la potcovar cu ei.“ Îl mângâie ușor cu biciul și Trandafir scutură din cap, de fluturară bentițele tricolore legate de coarne. Mai merseră o bucată de drum și boii se opriră.Cunoșteau locul, amușnau frunzele de salcâm și florile lui care mai
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
tău! Sunt plictisit de existența ta. - Avem un legământ! - Când faci legământ cu dracul, de dracul dai! Am intrat la miezul nopții în trupul tău. Asta-i explicația de te-a văzut Fieraru ca pe o fecioară! - Lasă-l pe potcovar! Vreau să mi-l aranjați pe Pătru sau pe nevastă-sa! Vă poruncesc ca în fiecare noapte să-i bântuiți casa, să vă arătați pe întuneric la ferestre, să-i înspăimântați până înnebunesc. Pociți-i! Schilodiți-i! Diavolul se ridică
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
fierului, ci numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scriitori, revista, mai ales în prima ei serie, le-a dat unora prilejul să debuteze, iar pe alții i-a ajutat să se facă mai bine cunoscuți. Astfel, în ce privește poezia, pe lângă cele câteva texte ale lui Arghezi însuși (Voci, Creion, Potcovarii, Sonet pentru cocoși, Sonet de izbândă, Însemnări pentru poveste) sau colaborările ocazionale ale lui Adrian Maniu și George Topîrceanu, aici se tipăresc din abundență versuri ale unor foarte tineri autori, dintre care unii vor dobândi ulterior notorietate: viitorul dramaturg Eugen
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
primii săi cincizeci de gravori, pe primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de fabricanți de cuțite, pe primii săi cincizeci de turnători și alte câteva sute de persoane din diverse domenii neprecizate aici, cei mai capabili în științe, în artele frumoase, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel / ale secolului ce nu uită că e douăzeci
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel / ale secolului ce nu uită că e douăzeci”. Cât despre proză, domeniul
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
agricole, a traversat Iranul pe la sfârșitul secolului al X-lea, ajungând ulterior în Armenia și Asia Mică. Aflați în matca Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se găseau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pot purta singure de grijă erau ultimul noroc al bătrânului. Acolo, În Michigan Jim Gilmore venise-n Hortons Bay din Canada. Cumpărase fierăria de la bătrânu’ Horton. Jim era mic de statură și negricios, cu mustăți și mâini mari. Era un potcovar bun și nu prea arăta a fierar, nici măcar când Își punea șorțul de piele. Locuia deasupra fierăriei și mânca la D. J. Smith. Liz Coates lucra pentru Smith. Doamna Smith, care era o femeie foarte grasă și curată, spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sumbră decât s-ar fi așteptat Sebastianus; sfidând riscul de a se confrunta cu acte de violență din partea burgunzilor furioși și îndurerați de moartea lui Waldomar, negustorii și meșteșugarii își ținuseră deschise prăvăliile: cuptoarele și măcelăriile erau înțesate, iar șelarii, potcovarii și fabricanții de săbii lucrau intens; pe Via Pretoria și pe cele cu care aceasta se încrucișa se observau multe tarabe ale vânzătorilor de brânzeturi și de cărnuri fripte și ale negustorilor de țesături, veniți și din alte burguri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor” o găsim pomenită și în zapisul din 24 aprilie 1686 (7194), în care citim: “Adecă eu, Floare armeanca... cu feciorul meu... Ivan, și cu fata mea, cu Ruja,... am vândut... un loc de casă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor” o găsim pomenită și în zapisul din 24 aprilie 1686 (7194), în care citim: “Adecă eu, Floare armeanca... cu feciorul meu... Ivan, și cu fata mea, cu Ruja,... am vândut... un loc de casă” care “iaste între casa lui Mustafa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ai băgat de seamă, că umblând pe Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Podul Vechi, am dat peste Arcărie, aflată în poarta celei de a doua biserici Armene, și apoi de Potcovărie, ce se găsește înaintea bisericii Bărboi. Aici l-am văzut și pe Mustafa, vestitul potcovar domnesc! Zici armean, zici arcar, zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.n) Postolachii țigan potcovar”. El spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în Eșii”. --Părinte, mi se pare că am cam terminat de umblat prin dughenilie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
case pe Ulița Armenească, lângă Cîrste armanul, în Iași...au vândut lui Salî aga turcul”. Ia spune-mi, te rog, știi cine a fost de față la întocmirea zapisului? Nu-i greu de aflat, părinte. Ascultă doar: „Cârste arman; Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Dumitru potcovar; Petre arman; Andrei făclierul; Toader Ciocârlie vornic de poartă; Simion vornic de poartă”. Cred că ai băgat la cap că a fi „arman” era o calitate! Și unde mai pui că nu era de neluat în seamă nici potcovarul, nici făclierul... Asta mă face să cred că aceștia din urmă erau de mare însemnătate pentru Ulița Armenească și chiar pentru târg. Păi întâlnești un potcovar sau un făclier la tot pasul, fiule? Nuuu! Nici pomeneală. Aiștia-s oameni care au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]