16,810 matches
-
readucerea pictorului în memoria noastră imediată nu se poate sprijini decît tot pe o rememorare: anume pe invocarea amplei expoziții de acum trei ani de la Muzeul Național de Artă. Dar și acea expoziție, în ciuda marilor sale calități discutate la momentul potrivit, avea un viciu. Unul aparent mărunt, dar, la o analiză mai amănunțită, hotărîtor pentru înțelegerea mesajului profund al picturii lui Țuculescu: absența datării, adică suspendarea cronologiei. Or, pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat de la sine forma potrivită cu pronunția românească: lichior (de la liqueur), coafor (de la coiffeur). Legea Pogor, ieșită ca și legea Pruteanu, dintr-o minte de ieșean, n-a schimbat mai nimic în limbă. Ne-o amintim azi doar pentru ridicolul ei. Și ce om inteligent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
nu este respectată. Chiar Eugen Uricaru recunoaște că "ne citim între noi, nu mai citim pe alții", și apoi, să-mi fie cu iertare, nu cred că Aura Christi, Simona Grazia-Dima, Marian Victor Buciu sau Henri Zalis sunt cei mai potriviți să discute despre romanul actual. în plus, cantitatea de idei confuze si desuete este de-a dreptul îngrijorătoare. De multe ori discuțiile se transformă într-un soi de denigrare miștocărească a optzecismului și postmodernismului: că n-ar exista o asemenea
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
un alfabet latin. Adaptarea fonemelor limbii române la alfabetul latin era tot atît de complexă precum fusese, în sec. XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o realizare de mare însemnătate cultural-națională - după cum se știe. Atunci cînd Ardelenii au trecut în Moldo-Valahia, propagînd ideile latinității daco-romane, "luptele" cu ortografia chirilică s-au manifestat în alt fel, mai temperat. I.
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
au fost infiltrate prin șantaj, amenințare sau cumpărare televiziunile, institutele de sondare a opiniei publice, societatea civilă, presa și, evident, partidele. În scurtă vreme, frizura tip KGB putea fi întâlnită ( și mai poate) în prezidiile tuturor formațiunilor politice. La momentul potrivit, agenții direcți sau indirecți ai Securității au făcut miracole de subminare din interior, acolo unde propaganda exterioară se dovedea neputincioasă. O repede-ochire în direcția liberalismului, social-democrației, creștinismului sau socialismului român ( ca să nu mai vorbesc de naționalism și celelalte derivate ale
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
vreo opt sute de ani atît de departe de locurile lor natale? Ce sentimente v-au stîrnit relicvele culturii lor, fiindcă etnicii germani, sașii transilvăneni, s-au reîntors între timp în ultimii ani, aproape toți, în Germania? F.T.: Ați folosit formula potrivită "relicvele acestei culturi"...M-am simțit uneori ca într-un ținut uitat de lume, cufundat în vis, din Germania, da. Numai că trebuie să adaug, probabil din Germania de dinaintea celui de-al doilea război mondial. În România, în localitățile pe
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
von der Hayde Rynch. Cînd a ea a intrat în posesia manuscrisului, m-a sunat la telefon, m-a admonestat . Ce-mi rămîne de făcut? Cred însă că odată și odată tot va sosi momentul cînd de la o distanță mai potrivită, cartea mea va fi analizată și receptată. Așa ceva nu aduce sub nici o formă vreun prejudiciu nici filozofului, nici scriitorului și nici omului Cioran. Dimpotrivă cartea mea îi va determina pe mulți să-l citească pe Cioran. R.B.: Mai ales aici
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
necesitate, memorialistul va trăi clipe de mare neliniște, durere fizică și capitale întrebări, în esență povestea vieții unui intelectual în principalele ei direcții, cu date de exemplară autenticitate, slujite de o excelentă portretistică. Iată-l pe profesorul Călinescu, "...un bărbat potrivit de statură, cu un abdomen destul de proeminent, ce-l făcea parcă mai scund, cu un păr bogat și rebel și doi ochi extrem de vii și de penetranți", încât "privindu-l câteva secunde, te lua în stăpânire." Fraza pare simplă, dar
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
ce-l făcea parcă mai scund, cu un păr bogat și rebel și doi ochi extrem de vii și de penetranți", încât "privindu-l câteva secunde, te lua în stăpânire." Fraza pare simplă, dar e cu capcane: cel de o înălțime potrivită e în realitate scund, "destul de" citește în tradiționalul sens, foarte! Dar Al. Piru? "Cu figura lui de tânăr antropoid, mai ales din cauza sprâncenelor stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
alăturându-le adjectivele, adverbele, prepozițiile, parantezele și mai stiu eu ce... Eram o carte ambulantă, vorbitoare, un compendium enciclopedic care se tot umfla, ca o tumoră malignă." Tocmai pentru că sunt atâtea de spus, personajul Henry Miller ezită. Nu găsește cuvântul potrivit, nu găsește subiectul cel mai interesant, când, de fapt, cuvântul potrivit este verbul cu care își farmecă insoliții prieteni, iar subiectul cel mai interesant e el însuși, o operă necenzurată, neterminată, în derivă. De la jumătatea anilor '30 încoace, adică de la
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
Eram o carte ambulantă, vorbitoare, un compendium enciclopedic care se tot umfla, ca o tumoră malignă." Tocmai pentru că sunt atâtea de spus, personajul Henry Miller ezită. Nu găsește cuvântul potrivit, nu găsește subiectul cel mai interesant, când, de fapt, cuvântul potrivit este verbul cu care își farmecă insoliții prieteni, iar subiectul cel mai interesant e el însuși, o operă necenzurată, neterminată, în derivă. De la jumătatea anilor '30 încoace, adică de la prima apariție a romanului Tropic of Cancer în Franța, la deja
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
lichelei din "Ușa interzisă" a d-lui Gabriel Liiceanu este prea politicoasă. Rafinamentul acestui creator îl determină să găsească eufemisme care nu meritau asociate acestor ticăloși. Într-adevăr, "lichea" se referă la oameni și noțiunea este destul de profundă; totuși, mai potrivită ar fi fost noțiunea de "jigodie", întrucât acest termen nu se referă la ființe umane; la ele, primând instinctul, este firesc să fie mereu în ofensivă pentru a putea supraviețui. Rect(e) Tribunul și Trubadurul! Singurul punct vulnerabil din cartea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
atît de specială, folclorul subțire, intelectualizat, al cafenelei bucureștene. Dar grefierul nu va deveni scriitor decît tîrziu, în 1922, cînd T. Arghezi îl publică mai cu de-a sila în Cugetul românesc, după ce îl înzestrase, "călugărește", și cu un nume potrivit. Anxios și pătruns de preceptele unui tată opac la creație, care erau, în mare măsură, și ale vremii, "se temea - după spusele nașului său literar - ca nu cumva Casația să-l găsească mai repede în Urmuz decît în propriul lui
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
istoriei literare folosind un singur ac. E nevoie, cu siguranță, de mai multe. Critica modernă avea o viziune așa zicînd conică despre opera scriitorului: rotindu-se în jurul axei sale, opera părea să arate mereu aceeași suprafață. Știm azi că mai potrivită ar fi imaginea rotitoare a unei piramide, ale cărei muchii despart suprafețe diferite, chiar dacă identice.
Conul și piramida by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14129_a_15454]
-
treptat, în etape, printr-un mecanism ce a agreat deopotrivă atitudinile de acceptare și de respingere. S-a acceptat astfel ideea unor audiții și concursuri prin care cei mai buni juni absolvenți de conservatoare să poată accede în orchestră: omul potrivit la locul potrivit, ajungându-se la un tot armonios dominat de comutativitatea și interdependența funcțiunilor aferente. Totodată s-a respins varianta de-personalizării și de-personificării, a topirii în colectiv, încurajându-se individualitățile, manifestările ce rup parapetul convențiilor facile și
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
printr-un mecanism ce a agreat deopotrivă atitudinile de acceptare și de respingere. S-a acceptat astfel ideea unor audiții și concursuri prin care cei mai buni juni absolvenți de conservatoare să poată accede în orchestră: omul potrivit la locul potrivit, ajungându-se la un tot armonios dominat de comutativitatea și interdependența funcțiunilor aferente. Totodată s-a respins varianta de-personalizării și de-personificării, a topirii în colectiv, încurajându-se individualitățile, manifestările ce rup parapetul convențiilor facile și conivențelor găunoase. Fiind
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori ușor îndulcite, e adevărat, această perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie el și datorat vreunei burse de cercetare în S.U.A.). Și continui să cred că muzicienii au încă nevoie de cercetare, de analiză, de istorie, precum și de cronicari muzicali educați. Mai descopăr încă fete (în ultima vreme, muzicologia pare a
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
ne învețe pe noi dreptatea?!" (în traducere, în Școala Ardeleană, vol. I, antologie de Florea Firan; textul original este în latină: "unus Opre Valachus pecurarius"). Ca într-o adaptare a celebrei "roți a lui Virgiliu", Oprea devine numele cel mai potrivit pentru un cioban. Un poem pastoral al lui Gh. Șincai, cuprins într-un volum omagial din 1804, e construit sub forma unui dialog între păstorii Oprea și Bucur. Bucur e desigur un alt nume specific românesc, de mare vechime, probabil
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
privești ceea ce se întâmplă pe ecran și cum se mișcă imaginile din cameră și felul în care joacă actorii, poți înțelege cel puțin jumătate dintr-un film. Iată de ce trebuie să citești multă filosofie, istorie.... Filosofia, de pildă, e foarte potrivită pentru a înțelege filmele. La 14 ani învățam în școală limba greacă și latina. Am citit astfel multă tragedie greacă. Ceea ce m-a adus către teatru. Și m-am familiarizat apoi și cu operele lui Shakespeare. Când am ajuns în
Interviu cu Ron Holloway by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14206_a_15531]
-
cînd era profesor în învățămîntul secundar, la Slatina. Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l bătucise, rupsese mîinile hamalilor. Aceștia, aflînd de la el cu ce-și burdușise geamantanul, de era pietroi de greu, se uitaseră la dînsul ca la un smintit. La terminarea orelor, profesorii obișnuiau să-și continue șueta la
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
online românesc; diferite topici, mii de mesaje saptămînal" (agero-stuttgart.de /diverse-linkuri); "Legumicultură. Vizualizarea tuturor știrilor topicii" (assp.windigita.com). Terminologia engleză e transpusă ca atare, într-un context în care sinonimele deja citate - mai ales temă - ar fi fost foarte potrivite și n-ar fi produs nici o confuzie. Partizanii topicii ar putea susține inovația prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice și polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuție" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
Versuri care se întâmplă pe pământ, Versuri care se întâmplă în cer, Mlaștina de deasupra lumii, Fără pleoape, apoi versurile, fiecare în parte, de atâtea ori glorificând o măreție neagră, toate acestea m-au convins că locul lor cel mai potrivit după lectură este pagina de revistă și raftul bibliotecii. Și, totuși, sunt cuvinte, cuvinte doar, nu viziuni, cu convingeri, nu scârbele asasine de care suferim, cuvinte numai în textele dvs. care ar putea fi înlocuite cu termeni civilizați, la fel de elocvenți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
primul rând o problemă de educație și de cultură generală. Dar rezultatul e cert: referința și sensul originar se pierd, iar noul sens nu există. Există numai un nonsens semantic aiuritor. O muzică funebră, tragică în conjuncție cu o imagine "potrivită" devine comică, hilară, iar una comică devine macabră sau tragică cu ajutorul unor cadre bine alese. Dacă pe ecran mai apare și un slogan care spune un cu totul alt lucru, ghiveciul este complet și perfect opac. El nu spune nimic
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
ocupăm, nu doar a stîrni interesul cititorilor, ci și a înfățișa, "în filigran, o morală a timpului nostru". Constantin Călin se oprește elocvent asupra conceptului de "idee neconvențională", pe care-l aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent of Man, metoda care a asigurat progresul științei. Lucrul acesta este valabil, de asemenea, în filosofie
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
a timpului nostru". Constantin Călin se oprește elocvent asupra conceptului de "idee neconvențională", pe care-l aproximează astfel: "Ce e o "idee neconvențională"? Un răspuns potrivit, așteptat, la o întrebare nepotrivită, surprinzătoare. Punerea de întrebări nepotrivite, pentru a primi răspunsuri potrivite, a fost dintotdeauna, susținea Jacob Bronowski în The Ascent of Man, metoda care a asigurat progresul științei. Lucrul acesta este valabil, de asemenea, în filosofie, psihologie, sociologie, dar și(...) în critica și istoria literară". Nu s-ar putea oare inversa
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]