593 matches
-
de înfloresc în tine vise conturate din care se vor naște copiii de mâine. Cuvintele ți se închid în memorie, îndoielile nu le dau voie să iese, se așteaptă sămânța mirabilă ce încolțește fără sens și sparge uitarea. Timpul urcă povârnișul de dragoste intră pe ușa normalității pe care mulți o deschid și o închid la loc. Rămâi cu surâsul dezinvolt al unei femei care-ți face cu mâna și pleacă. Referință Bibliografică: Sunetele sunt simple gesturi / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
SUNETELE SUNT SIMPLE GESTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1402607482.html [Corola-blog/BlogPost/360540_a_361869]
-
pentru Estera, acel suflet la care se gîndea cînd o cuprindeau neliniștile inexplicabile ale intimității ei delicate, de cîțiva ani viața ei intrase ca apa unui rîu pe o albie domoală, după ce s-a zbătut strînsă între stîncile colțuroase ale povîrnișurilor de munte, așa simțea pe atunci, că se prăbușește pe zi ce trece într-o cascadă fără sfîrșit, nu mai știa încotro s-o apuce și, cînd simțea că o ia razna, se reîntocea la cea mai frumoasă poveste de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_43_48_ioan_lila_1339754333.html [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
față! De spaimă, de zgomot, urechile-mi vuiau și, cred acum, îmi trimiteau semne că un adevărat potop se-apropia. Tu, cotropit de somn, n-auziseși nimic. Casa, clădită pe brâu nalt din piatră de râu și-n cap de povârniș, nu se afla-n pericol, nu! Deci era bine că dormeai! Primejdia era aproape numai de poiata păsărilor și de adăpostul caprelor. Într-acolo îmi îndreptasem pașii în bezna înfrățită cu înverșunarea de ape. Eliberate de sub încuietori, găinile își luară
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
către mine câinele ospătat. Îmi trimisese un lătrat de îndemn, de mă dădui la o parte, lăsând cale deschisă. Mai lătră o dată mai ușurel către încăpățânate, se roti de câteva ori pe loc, maimuțărit de capre, apoi o apucă în susul povârnișului urmărit îndeaproape de cele trei căpoase. Să fi fost paznic la stână, gândeam eu, așa cunoștea că bărboasele se urnesc doar de zăresc înaintea lor mișcare, nu la-ndemn?! Cum de ce? Așa-s lăsate de la Ăl de Sus. N-ai
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
să-mi găsesc culcuș taman în scalda Oltețului înfuriat de apele ce veneau de la deal și-l îmbogățeau la cotul ăsta, unde... Dar nu dusesem la capăt amăreala gândului, că mă simțisem apucată de mâneca flanelei și târâtă vijelios în susul povârnișului, chiar la colțul căsoiului, apoi, împinsă de la spinare până reazemul devenise de nădejde. Îmi făcusem trei cruci largi și lacrimile mi se legaseră sub nodul baticului când mă aflai scăpată! Ce zici?! Nu! Nu l-am mai văzut de-atunci
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
să treacă. În noaptea aceea erau să moară cu toții de foame și de ger. Însă Stan, care călărise și el în garda prințului, zări peste noapte pe Ștefan însuși stând de strajă la locuința prințului, îl văzu cum urcă pe povârnișul de polei către cetățuie alături de prinț, ferindu-l astfel de cădere, și peste noapte îl zări rătăcind încoace și încolo dăruind mângâiere și aducând nădejdea în inimile zdrobite. Și a doua zi trăiau încă mulți din cei 10 000
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
mai bine-n oală de lutce zace pe mobilă compactă, roze,și-mi zic că mai bine o arunc.N-am de ce s-o mai ținîn adâncitura din maxilăcăci e otravitătoată de gânduri.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/... III. POVÂRNIȘ, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1211 din 25 aprilie 2014. Ți-ai zis că n-o să-ți irosești viața ca n-or să meargă vecinile-n urma ta minunându-se ce gospodina în viață, ai fost, cu ferestre frumos
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
singură pe picioare și rufele lenjeriei corpului slab le-ai apretat ani în șir ca să nu se vadă dolofanul de suflet , îndărătul dungilor sale. Te văd, să știi, si acum cum mustești așteptând. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/ Citește mai mult Ți-ai zis că n-o să-ți irosești viațacă n-or să meargă vecinile-n urma ta minunându-sece gospodina în viață, ai fost,cu ferestre frumos strălucitoare iarnă târziuși piftele inovate-n frigider.Ți-ai jurat strâmb că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
chibrit.Te-ai călcat singură pe picioareși rufele lenjeriei corpului slable-ai apretat ani în șirca să nu se vadă dolofanul de suflet ,îndărătul dungilor sale.Te văd, să știi, si acumcum mustești așteptând.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
de la beduini ruinele mănăstirii, a restaurat-o și a reactivat-o cu posibilitatea de a fi vizitată deși se află în teritoriile palestiniene. Despre Marea Lavră a Sfântului Sava vom spune că se află situată în inima Pustiului Iudeii, pe povârnișul apusean a râului Cedron. A fost înființată în anul 485 de către Sf. Sava și de atunci până în ziua de azi, după 1500 de ani de existență continuă să fie una din marile citadele spirituale a monahismului ortodox universal. Anii cei
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
la partea centrală a măreței lavre, cum i se spunea în epoca bizantină. Prima lavră, împreună cu diversele clădiri complementare (biserici, paraclise, trapeze, brutării etc.) cu schiturile și chiliile monahilor și a pustnicilor, cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica - Peșteră prima biserică mănăstirească închinată Sf. Ier. Nicolae, Sălașul Sf. Sihastru Ioan
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
în sensul urcușului, de o impresionantă stâncă numită Piatra Buhii, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnișurile de mai de la deal. În apele acestei iezături, spune-se că trăia un fioros balaur, căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul locuitor al acestui câmp lung. Piatra-cheie
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
străzi tulburi și case vechi cu prispe brâncușiene timpul meu a semănat cu al lui Democrit din Abdera care și-a smuls ochii ca să poată gândi imaginile erau prea mincinoase și pline de penumbră totul atunci curgea parcă pe un povârniș și semăna cu eternitatea prietenii mei s-au dus la cele veșnice și nici femeile nu mai sunt ce-au fost odată altele sunt cotiturile alte litere au cărțile dar toate acestea nu mă înspăimântă ele au o dulceață și
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438320463.html [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
tot mai sus, spre pe steiul de stâncă, numai caprele negre și vulturii se avăntă. Mai jos pe cărare, ușii în rut se iau la trântă, fără frică la marginea prăpastiei, mult prea adâncă. Caprele negre urcă grăbite, pe repezi povârnișuri, copitele le scapără scântei pe prundișuri. Dar ele se învață de pui, cu grele urcușuri, muntele e o mare provocare , numai tăișuri. Deprinse-s cu ploi reci și ninsori, sus pe stanca, în depărtare se zărește pădurea adâncă. Referință Bibliografică
POVESTE... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1471275504.html [Corola-blog/BlogPost/370965_a_372294]
-
darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale ... Citește mai mult „Cele îndurate cu propriul sânge se aștern pe hârtie ca un document al sufletului transfigurat și luminat de flacăra talentului.” (Varlam
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului.Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale ... XXXII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. + 27 Martie
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
trebuie ca și oamenii să-și dea toată silința pentru protejarea naturii, a apelor și-a pădurilor, în special. În anii copilăriei mele s-au exploatat excesiv bogatele păduri din zona de munte, mai ales cele din comuna noastră. Toate povârnișurile din întortocheatele râuri de munte, pe unde crescură din vremuri străvechi păduri seculare, au ajuns mari exploatări forestiere, lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1406185421.html [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
doar copaci. Copaci mari, uriași, cu coroanele înalte căutând lumina soarelui. Alți copaci căzuți de-a valma în toate părțile, pe jumătate putrezind, unindu-se cu pământul care le-a dat ființă. Pădurile păreau că stăpânesc totul, și văile, și povârnișurile abrupte, pietroase, și culmile mulților, și văile de dincolo de munte. Pădure neîntreruptă era de la Suceava la Cracovia, de la Cluj la Iași, de la Maramureș la Bacău. Dar nici spre miazăzi nu se terminau pădurile. De mergeai spre sud, nici nu treceai
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
-l apucaseră să-l dea gata. Prin micile luminișuri ale întunecatelor păduri se puteau vedea o horă neobișnuită: cocoșii de munte înfoindu-se în preajma unor găinușe pestrițe. Rar de tot, ascunși de privirea haitelor de lupi, pe lângă stânci, pe la poalele povârnișurilor, se vedeau niște ființe mari, întunecate, cu coarne puternice, cu greabăne fioroase deasupra. Erau bourii. Puteau fi și rudele lor mai cenușii - zimbrii. Fiecare vietate a pădurii își avea rostul ei, avea propriile bucurii, dar și temeri în acest desiș
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
mi-am mângâiat privirea pe frumusețile de pe Valea Furnica, de la Peleș, Pelișor, Cota 1400, dar mi s-a înnegurat privirea și am simțit cum tristețea își caută culcușul în sufletul meu la vizitarea orfelinatului din localitate, aflat lângă mănăstirea, de pe povârnișul ce duce spre lumea de tăcere și mister a munților Bucegi, când mi-am amintit de trecut și am văzut prezentul. Mă gândeam, pe când revedeam orfelinatul cu frumoasele lui alei, de pe coama de deal, dar și când întâlneam fețele triste
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_revazut_izvorul_.html [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Gilroy... La Knights Ferry, o surpătură de relief colinar cu fragmente smulse de o explozie parcă a unui meteorit, Tungus-ul siberian de la începutul secolului 20 mai mai “lăsase” parcă ceva - ca o vale mărginită și proptită pe ambele maluri de povârnișuri cu aspect selenar și care lasă să se strecoare la picioare lor bolovănoase un fir de apă limpede și rece ca gheața - o șuviță ca scuțul ce spală poalele pietroase ale malurilor într-o zi toridă de nu-ți găsești
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
trebui să fie adevărul însuși”; și altele. Despre frumoasele virtuți umane, autorul s-a pronunțat cu multă determinare: “Prietenia se află la jumătatea drumului dintre simpla amiciție și imperativul absolut al sentimentelor umane - iubirea adevotată”; “Răbdarea este noianul zăpezii de pe povârnișurile abrupte, care așteaptă o simplă vibrație pentru a produce avalanșa”; Sinceritatea este fereastra deschisă a sufletului omenesc prin care, celce o posedă, lasă fără teamă ca să se poată privi înăuntrul lui și-ai conștiinței” - etc. Despre evoluție, lupta omului cu
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
să cânte. Buzele lor încă se mișcau, în timp ce flăcările cotropeau trupurile lor și rugul, cu totul! Trebuie să spunem că, înainte de a lua decizia sa de a se preda în mâinile persecutorilor, Nicolas, pribeag de câteva zile prin păduri și povârnișuri stâncoase, avusese remușcări cumplite pentru că fugise în timpul atacului soldaților asupra templului, părăsindu-l pe Lucas, pe care soldații îl prinseseră și-l legaseră. În acele momente, poate din instinct, Nicolas se gândi doar la ființa sa. Acum, după câteva zile
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1433227224.html [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
locurile cele mai frumoase ale muntelui Blue Ridge, de lângă acest oraș din Carolina de Nord, continuând drumul minunatelor serpentine prin munți. Un drum îngust, pe care putea circula doar o singură mașină și urcând mai încet, de astă dată, pe povârnișul din bolovani, drumul ne ducea direct la cabană. Am ajuns. Era după amiază, spre seară, în jur iarbă, flori sălbatice, perspectiva muntelui și liniștea lui. Cabanele din această zonă sunt spațioase, au tot confortul necesar: terase la nivelul parterului și
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1469043186.html [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
oferit lucrurile acestea. Reporter: Și pot să fiu împlinit când beneficiez de toate aceste lucruri în limitele impuse de Dumnezeu, exact ca și cu o mașină - când merge pe șosea merge bine, dar dacă vrei să mergi cu ea pe povârnișul unui munte, e treaba ta, dar vei sfârși în prăpastie, din nenorocire. Gabi Ciuciumis: Dumnezeu ne știe și ne cunoaște, pentru că El ne-a creat. El cunoaște mai bine structura noastră și modul în care suntem făcuți. El nu este
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_gabi_ciuciumis_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/345087_a_346416]