134 matches
-
conținea acea evidență nemijlocită care e proprie celor dentăi (deși această împrejurare nu le scade nimic din siguranța lor privitoare la experiență). Dar acestea se vor judeca mai bine la sfârșitul acestui sistem al principiilor. Tabla categoriilor ne dă o povățuire cu totul firească spre construirea tablei principiilor, pentru că aceste principii nu sânt nimic alt decât reguli pentru întrebuințarea obiectivă a categoriilor. Toate principiile inteligenței pure sânt deci: 1. Axiome ale intuițiunii 2. Anticipări ale apercepției 3. Analogii ale experienței 4
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu scop educativ, o interpretare a semnificației gesturilor aparent minore și până la o gândire și etică, fenomene suport în practica chirurgicală. În sfârșit, împlinirea datoriei de a-i aminti pe cei ce ne-au format, omagiul și convingerea că fără povățuirea lor altfel nu putea fi bine. Fără a avea obligații în privința continuării vreunei tradiții familiale, am simțit atracția exercitată de actul chirurgical încă din acea perioadă de căutare a drumului de urmat în practica medicală, perioadă pe care o traversează
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
morale de colonelul François-Rodolphe de Weiss. În 1851 comisul transpune după Al. Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, iar în anul următor, Scene din viața privată sau Aceeași istorie de Balzac. Cuprinzând „povățuiri” și date de astronomie, Pashalion nou (1858) este o lucrare de popularizare. În „Calendar pe anul 1853”, ca și în cel pe 1854, sub semnătura C.G. apar versuri, precum și traduceri din J.-J. Ampère, J.-J. Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
Condica limbii românești (încheiat în 1832). Este o lucrare de proporții monumentale, cu un caracter enciclopedic. Uriașul material adunat aici e folosit pentru alcătuirea altor masive dicționare, eleno-român și româno-elen. G. este și în folcloristică un precursor, prin culegerea Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești (terminată prin 1845), apreciată și de M. Eminescu. Moralistul, cu gustul observației tipologice, și amatorul de subtilități ale limbajului, savurând înțelepciunea și umorul dintr-o vorbă de duh, se regăsesc aici. Temperament vindicativ, încercat poate
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
rezolvare de o uimitoare similitudine cu aceea din finalul piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria românilor, VII, București, 1894, 360-365; Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref. Al. Rosetti, București, 1990. Traduceri: Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 287-301
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor fragmente), iluministul Ș. popularizează învățături agronomice sau face o descriere a naturii pe regnuri, pentru înțelegerea căreia alcătuiește în final un Vocabularium pertinens ad tria
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
nu prea apare în „încheierile” cu care depozitele populare contemplă starea postconjugală. în jurul văduvelor se aglomerează conotațiile negative, fiind prezentă, însă, și ideea de protejare. Preluând - în al VII-lea volum al culegerii sale - materiale colectate cândva de Iordache Golescu (Povățuiri i cuvinte adevărate), I.A. Zanne reține „pentru văduve”: „Pă văduve și pă sărmani dă nedreptăți să-i ocrotească” (percept scripturistic); „Pă văduve și pă sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la păsurile lor”; „Să nu treci cu vederea pă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia că s-a ținut de cuvânt. O colecție În care, la Început, grafia chirilică Întunecă cuvintele bine puse la păstrare pentru Levantul lui Cărtărescu, iar titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Neagoe, București, 1967-1973. Traduceri: Catehismul cel mare cu întrebări și răspunsuri, Blaj, 1783; Prima principia latinae grammatices, Blaj, 1783; ed. Blaj, 1785; ABC sau Alphavit, Blaj, 1783; ed. 2, Sibiu, 1788; ed. 3, Blaj, 1796; Îndreptare cătră aritmetică, Blaj, 1785; Povățuire cătră economia de câmp, Buda, 1806. Repere bibliografice: Al. Papiu Ilarian, Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca, București, 1869; Iacob Radu, Doi luceferi rătăcitori - Gheorghe Șincai și Samoil Micu Clain, București, 1924; Andrei Veress, Note și scrisori
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
și al operelor marilor cronicari din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Îndemnuri la culegerea „vorbelor cu tâlc” vin îndeosebi din Transilvania, de la Dimitrie Țichindeal, Timotei Cipariu ș.a. Prin 1845 vornicul Iordache Golescu întocmește o culegere intitulată Pilde , povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. Culegeri propriu-zise sunt cele ale lui Anton Pann, I.C. Hințescu, Petre Ispirescu, iar cea mai importantă colecție o publică Iuliu A. Zanne. P. se întâlnesc în literatura cultă, la începutul veacului al XIX-lea, în
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde, povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. De asemenea, Petre Ispirescu le-a cunoscut și folosit. Și mai interesante sunt ecourile asupra repertoriului și modalităților de portretizare în frescele bisericești. Ediții: Pilde filosofești, Târgoviște, 1713; ed., în Duțu, Coordonate, 71-116. Repere bibliografice
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
credinciosului domn al Țării Românești Neagoe Basarab vvd. către fiul său Teodosie vvd., îngr. Ioan Eclesiarhul, București, 1843; Tractat despre purtarea ce trebuie să țină un domn în timpul ospețelor; scris românește de Neagoe Basarab domnul Țării Românești în chip de povățuire către fiul său Teodosiu (publ. B.P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, 1865, partea II, 111-116, 122-132; Tractatul lui Neagoe Basarab despre arta militară (publ. B.P. Hasdeu), „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 76-80; Slova nakazatelnâia voevodî valașskogo Ioanna Neagoia k sânu Feodosiiu
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
strămuta dincolo de Babilon." 44. Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Cel ce a spus lui Moise să-l facă după chipul, pe care-l văzuse. 45. și părinții noștri l-au adus, la rîndul lor, sub povățuirea lui Iosua, cînd au intrat în țara stăpînită de Neamurile, pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri și a rămas acolo pînă în zilele lui David. 46. David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, și a cerut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
Nobah a pornit și el și a luat Chenatul împreună cu cetățile care țineau de el, și l-a numit Nobah, după numele lui. $33 1. Iată popasurile copiilor lui Israel care au ieșit din țara Egiptului, după oștirile lor, sub povățuirea lui Moise și lui Aaron. 2. Moise a scris călătoriile lor din popas în popas, după porunca Domnului. Și iată popasurile lor, după călătoriile lor: 3. Au pornit din Ramses în luna întîi, în ziua a cincisprezecea a lunii întîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
dar gospodariul și fiecine care are o grădină cu pomi roditori sau vrea s-o aibă de-acum-nainte, apoi învățătorul sătesc, preotul găsesc în acest manual, scris limpede și cu ortografie fonetică, tipărit cu caractere mari și lesne de cetit, toate povățuirile trebuincioase pentru cultura pomilor. Noi îi dorim autorului ca răspândirea cărții sale să-l încurajeze a lucra cu aceleași vederi și celelalte ramuri ale economiei agricole. [10 iunie 1877] MUNTENEGRU ["CREADĂ CINE CE-I PLACE... Creadă cine ce-i place
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care, începând cu numărul 2 apărea în patru pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele românilor" în zece volume, realizând cea mai completă operă de paremiologie românească o culegere care reproduce manuscrisul lui I. Golescu „Pilde, povățuiri și cuvinte adunate și povești", proverbele și zicătorile din „Povestea vorbii" de A. Pann, dar și un foarte bogat material adunat și clasificat de autor, inclusiv de la Băsești unde a trăit mulți ani printre țărani, ajutându-i în ridicarea lor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră (Romani 15, 4) și s-au făcut pilde pentru noi (I Corinteni 10, 6) și li s-au întâmplat acelora ca preînchipuiri ale viitorului, și au fost scrise spre povățuirea noastră, la care au ajuns sfârșiturile veacurilor” (I Corinteni 10, 11). III.2.1.1.5. Prelegerea Prelegerea (lat. legere = citire; prae = în fața cuiva; „citesc ceva în fața unui auditoriu”) ocupă un loc însemnat în activitatea de predare (mai ales în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
primi de îndată infirmi". Totodată, casele nefiind amenajate corespunzător, s-au făcut unele modificări: "Am poroncit alcătuirea planului pentru un ospițiu îndemănatec și chibzuit în privire cu regulile ospitalicești. Acest plan, săvârșindu-se acum de către arhitectul Kugler, după indicațiile și povățuirile Protomedicului țării, am poroncit a se începe zidirea cea nouă și a se clădi treptat, conform mijloacelor cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vremea încăperile cele vechi, câtu va urma lucru, ospițiul însă nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Scopul lui Mihail Kogălniceanu nu este să dea o definiție științifică a istoriei, a obiectului și metodelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Scopul lui Mihail Kogălniceanu nu este să dea o definiție științifică a istoriei, a obiectului și metodelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și <pentru> școala mecanică". Nu uita, desigur, să introducă în generosul evantai al propriei publicități șansa de a oferi "o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnelor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu seamă, în Transilvania". Pentru toate aceste oferte, Mihalic de Hodocin punea drept chezășie propriile virtuți, autoidentificate și nominalizate prin sinceritate, credință și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a hârtiei, a steclei, a scoaterii minelor și alte ramuri de industrie, precum prin alăturatul său înscris arată". Semnatarii raportului își exprimau, în final, convingerea fermă că, sub "povățuirea" acelei înalte instituții guvernamentale și prin concursul "unui om cu caracter și științe recomenduitoare", viitorul industriei moldovenești era ca și asigurat, consonând cu preocupările stimulative în domeniu ale domnitorului Mihail Sturdza. Răspunsul Epitropiei n-a întârziat, de vreme ce instituția n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este numai de a îndrepta luarea aminte a proprietarilor asupra prețului celui mare și însămnărei, precum și asupra stării de acum a pădurilor din valea Bistriței și a-i îndemna ca să introducă o iconomie mai bună și mai regulată. Căci, desăvârșita povățuire cătră o sistematică și regulată iconomie a pădurilor ar alcătui o carte însemnătoare. Un soi de copaci foarte vrednic de prețuit, ce să află la poalele muntelui Ceahlău, a căruia preț însă nu este încă cunoscut aice în țară, învrednicește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]