134 matches
-
Mocranschi, cu 500 florini . La acea dată, viețuiau acolo 5 călugări. În baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790) dispune să se reducă numărul mănăstirilor, pământurile și fondurile administrate de acestea să treacă "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri", iar din întreg fondul care se va forma pe această cale să se întrețină clerul ortodox și să se creeze cel puțin o școală la Cernăuți sau la Suceava, iar restul să se întrebuințeze
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Ostra în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ostra a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o
Ostra, Cozmeni () [Corola-website/Science/315720_a_317049]
-
Ioan Gură de Aur n-a precupețit nici o osteneală, n-a ocolit nici o jertfă, n-a pregetat nici o clipă, ci ziua și noaptea se găsea mereu în slujba ajutorării păstoriților săi, în slujba alinării durerilor și suferințelor acestora, în slujba povățuirii tuturor credincioșilor pe căile mântuirii creștine 16. Dragostea Sfântului Ioan față de credincioșii săi și față de toți locuitorii din Antiohia s-a dovedit într-un mod cu totul neașteptat și cu prilejul conflictului dintre împăratul Teodosie și a întregii familii imperiale
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
făcând parte din districtul Suceava (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Pătrăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Jadova în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
adaugă încă 4.500 de tipuri incluse in volumele IX si X, plus cele 16.350 de tipuri cuprins în culegerea mai veche a lui Iordache Golescu, pe care Zanne o publica in volumul VIII al corpusului său. Proverbele, zicătorile, povățuirile, cuvintele adevărate, asemănările, idiotismele și cimiliturile acestei opere, neîntrecută până astăzi și având, chiar în culturile mari, de tradiție, prea puține “surori”, pe lângă înțelepciunea și savoarea de vremuri îndepărtate, sunt și o prețioasă pagină de istorie a mentalităților românești. Ele
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
numele de Cuviosul Paisie de la Neamț. Autoritățile habsburgice au desființat majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Bucovina în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". Din cele 10 mănăstiri și 13 schituri existente în Bucovina în acea perioadă, au rămas numai trei mănăstiri (Putna, Sucevița și Dragormina), plus Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava ca metoc al Mănăstirii Dragomirna. Celor
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
guvernat de către austrieci, ca reședință a districtului Vijnița (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Vijnița în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . Vijnița s-a dezvoltat ca un centru comercial strâns asociat cu zonele împădurite din Carpații Bucovinei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, exploatarea forestieră și comerțul cu cherestea erau principalele activități care se desfășurau
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
și rusește). Prea Sfințite Arhiepiscope și Mitropolite al Moldovei. Al meu milostiv Arhipăstoriu, După socotința înștiințărilor Preasfinții Tale și a Preasfințitului Mitropolit al Ungro-Vlahiei pentru eparhia Brăilei, și eu așa socotesc că, până se va face hotărâre de la marea stăpânire, povățuirea cea duhovnicească a acelor ținuturi, a Ismailului, a Renilor, a Chiliei, a Achermanului și a Benderului, s-au fost dat episcopului de Huși. Iar ținutul Brăilei, episcopului de Buzău. Deci întru împlinirea acestora și Preasfinția Ta să binevoiești a scri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar gospodariul și fiecine care are o grădină cu pomi roditori sau vrea s-o aibă de-acum-nainte, apoi învățătorul sătesc, preotul găsesc în acest manual, scris limpede și cu ortografie fonetică, tipărit cu caractere mari și lesne de cetit, toate povățuirile trebuincioase pentru cultura pomilor. Noi îi dorim autorului ca răspândirea cărții sale să-l încurajeze a lucra cu aceleași vederi și celelalte ramuri ale economiei agricole. [10 iunie 1877] MUNTENEGRU ["CREADĂ CINE CE-I PLACE... Creadă cine ce-i place
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Scopul lui Mihail Kogălniceanu nu este să dea o definiție științifică a istoriei, a obiectului și metodelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră (Romani 15, 4) și s-au făcut pilde pentru noi (I Corinteni 10, 6) și li s-au întâmplat acelora ca preînchipuiri ale viitorului, și au fost scrise spre povățuirea noastră, la care au ajuns sfârșiturile veacurilor” (I Corinteni 10, 11). III.2.1.1.5. Prelegerea Prelegerea (lat. legere = citire; prae = în fața cuiva; „citesc ceva în fața unui auditoriu”) ocupă un loc însemnat în activitatea de predare (mai ales în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
care funcționau în 1839: la biserica Înălțarea Domnului - diaconul Pavel, la sfântul DumitruGheorghe Manole, Sfinții Voievozi - Ioan Bendechi, Sf. Gheorghe - Coste Dascălul, Sf. Nicolae - Constandin Bucovineanu, în timp ce preotul Vasile avea „osebită șhoală la casa sa", iar școala publică funcționa „supt povățuirea Epitropiei și a profesorului Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin Clit. Sunt amintite în studiul citat școlile care funcționau în 1842 - școala publică cu 40 de elevi unde învățător era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strungari și prin a<le> sale comunicații în Transilvania poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și <pentru> școala mecanică". Nu uita, desigur, să introducă în generosul evantai al propriei publicități șansa de a oferi "o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnelor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu seamă, în Transilvania". Pentru toate aceste oferte, Mihalic de Hodocin punea drept chezășie propriile virtuți, autoidentificate și nominalizate prin sinceritate, credință și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a hârtiei, a steclei, a scoaterii minelor și alte ramuri de industrie, precum prin alăturatul său înscris arată". Semnatarii raportului își exprimau, în final, convingerea fermă că, sub "povățuirea" acelei înalte instituții guvernamentale și prin concursul "unui om cu caracter și științe recomenduitoare", viitorul industriei moldovenești era ca și asigurat, consonând cu preocupările stimulative în domeniu ale domnitorului Mihail Sturdza. Răspunsul Epitropiei n-a întârziat, de vreme ce instituția n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este numai de a îndrepta luarea aminte a proprietarilor asupra prețului celui mare și însămnărei, precum și asupra stării de acum a pădurilor din valea Bistriței și a-i îndemna ca să introducă o iconomie mai bună și mai regulată. Căci, desăvârșita povățuire cătră o sistematică și regulată iconomie a pădurilor ar alcătui o carte însemnătoare. Un soi de copaci foarte vrednic de prețuit, ce să află la poalele muntelui Ceahlău, a căruia preț însă nu este încă cunoscut aice în țară, învrednicește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau copaci singuratici, sămănătura să se facă la umbra acelor tufari sau copaci aproape de a<le> lor rădăcini, pentru că în acest chip sămânța mai lesne răsare și mai bine crește. Deși natura, prin sămănarea de la sine, ni dă cea bună povățuire, când are a se face sămănătura, totuși această regulă la sămănarea după meșteșug face oarecare ecsepții (deosebire). Sămânța de crin încolțăște în curând și apoi fiind slobodă și fără de apărare în vremea brumelor de toamnă, lesne se poate strica, când
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un însemnător curat câștig. În această școală să pot face nu numai toate recvizitele trebuitoare pentru Institutul agronomic, cu folosul acestuia, dar apoi, fiind la un loc toate laboratoarile, lucrându-să cu sârguință și orânduială de cătră meșterii aleși și sub povățuirea unei direcții cu știință, să vor putea primi și lucruri particulare, care să vor lucra deși cu folosul acestei școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-ar folosi, fiind lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a povățui facerea de atelii de lăcătuși, de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Hristos pe cruce, iar frângerea În patru părți a Agnețului, dă imaginea morții sale. Împărtășirea noastră cu Sfânta Cuminecătură Închipuie Învierea Sa și, concomitent cu aceasta, Învierea noastră duhovnicească. ,, Finalul operei pământești a Fiului lui Dumnezeu Îl formează ultimele povățuiri date de El apostolilor Săi, pe care Liturghia le amintește prin cele două arătări ale Darurilor sfințite și anume, atunci când poporul este Îndemnat să se apropie de Sfânta Împărtășanie ,,cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste” și arătarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia că s-a ținut de cuvânt. O colecție În care, la Început, grafia chirilică Întunecă cuvintele bine puse la păstrare pentru Levantul lui Cărtărescu, iar titlurile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor fragmente), iluministul Ș. popularizează învățături agronomice sau face o descriere a naturii pe regnuri, pentru înțelegerea căreia alcătuiește în final un Vocabularium pertinens ad tria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
credinciosului domn al Țării Românești Neagoe Basarab vvd. către fiul său Teodosie vvd., îngr. Ioan Eclesiarhul, București, 1843; Tractat despre purtarea ce trebuie să țină un domn în timpul ospețelor; scris românește de Neagoe Basarab domnul Țării Românești în chip de povățuire către fiul său Teodosiu (publ. B.P. Hasdeu), „Arhiva istorică a României”, 1865, partea II, 111-116, 122-132; Tractatul lui Neagoe Basarab despre arta militară (publ. B.P. Hasdeu), „Buletinul Instrucțiunii Publice”, 1865, 76-80; Slova nakazatelnâia voevodî valașskogo Ioanna Neagoia k sânu Feodosiiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
venituri pentru fiscul imperial. După vizita împăratului Iosif al II-lea în Bucovina în iunie 1783, prin ordonanța imperială din 19 iunie 1783 s-a cerut „fără amânare să se reducă numărul mănăstirilor, iar pământurile și fondurile să treacă sub povățuirea stăpânirii împărătești și Crăieștii Mării” <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20. footnote>. Din cele 25 de mănăstiri au mai rămas trei - Putna, Sucevița și Dragomirna - cu domeniile diminuate și cu cel mult 25 de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]