108 matches
-
secole de existență. Mai ales în privința acestora Fondul Deleanu produce mărturii semnificative. Istoria așezării bănățene e desigur mai veche, dar acesta e intervalul luat mai mult în atenție de povestitor. De „povestaș”, cum se autodenumește. Pentru sfârșitul de veac XVIII povestașul se vede în situația de a vorbi despre „Banatul otoman“ al cărții sale, despre „mixul otomano-catolic de extract mitteleuropean“, cum i se înfățișează acest ținut de o îndeajuns de ciudată componență umană și de stiluri, de îndeletniciri și de obiceiuri
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
încă mai există. Regretul pentru dispariția acestora, pentru tot ce a însemnat vechiul oraș, vechea Timișoară, vechiul Lugoj este în carte mereu prezent, un motiv de reflecție asupra căruia mereu se revine, cu accente nu doar nostalgice, dar și polemice. Povestașul nu doar regretă ce a fost, dar și dezaprobă ce se întâmplă. „Din ritmul cotidian al Timișoarei de acu două sute de ani au rămas mărturie curțile interioare ale caselor din cetate. Multe dintre ele sunt invadate de birouri de avocați
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
adulți și la propriu și la figurat. Și ea este livrată copiilor în primul rînd sub forma manualelor școlare.“ Textele din carte au farmecul naiv al copilăriei. Al copilăriei de acum, care ascultă, uimită și curioasă, povestea copilăriei de altădată. Povestașii Transcrieri infidele, cel de-al doilea titlu pe care vi-l propun astăzi, însoțit de subtitlul lămuritor File din istoria orală a unui sat, vorbește despre o experiență personală de cercetare. Inedită prin formulă, cartea s-a născut din impulsul
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
povestitorilor mei... Sau, poate, dintre cei intervievați, cineva din satul băcăuan, va deveni din observat observator, ori colaboratorul meu privilegiat, exegetul povestirilor mele.“ Nu cu alte cărți de istorie orală o să compar Transcrierile infidele. Mă gîndesc la un roman, la Povestașul lui Llosa. Acolo, amintirile naratorului se amestecă cu istoriile unui misterios povestaș, depozitar al amintirilor unui trib pierdut în jungla peruviană. Autoarea Transcrierilor infidele și personajele sale sînt, cu toții, povestași. Cartea-muzeu N-am cunoscut pe autorul cărții despre care vă
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
deveni din observat observator, ori colaboratorul meu privilegiat, exegetul povestirilor mele.“ Nu cu alte cărți de istorie orală o să compar Transcrierile infidele. Mă gîndesc la un roman, la Povestașul lui Llosa. Acolo, amintirile naratorului se amestecă cu istoriile unui misterios povestaș, depozitar al amintirilor unui trib pierdut în jungla peruviană. Autoarea Transcrierilor infidele și personajele sale sînt, cu toții, povestași. Cartea-muzeu N-am cunoscut pe autorul cărții despre care vă vorbesc acum în primăvara acestui an. E - nu știu ce cuvînt să folosesc - directorul
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
o să compar Transcrierile infidele. Mă gîndesc la un roman, la Povestașul lui Llosa. Acolo, amintirile naratorului se amestecă cu istoriile unui misterios povestaș, depozitar al amintirilor unui trib pierdut în jungla peruviană. Autoarea Transcrierilor infidele și personajele sale sînt, cu toții, povestași. Cartea-muzeu N-am cunoscut pe autorul cărții despre care vă vorbesc acum în primăvara acestui an. E - nu știu ce cuvînt să folosesc - directorul/patronul unui muzeu cu totul neobișnuit. Neculai Popa locuiește la Tîrpești, un sat din apropierea orașului Tîrgu Neamț. Muzeul
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
ani venim la zi, adică la consumul pur, la romanul făcut pe rețetă, cu lesbiene și juni narcomani, cu perechi bovarice și soț voyeuri. Avem deja Lolitele noastre, lesbienele noastre, mizofili și Emmanuelle, vom avea și Tolkien-i și Castaneda. Avem povestași, avem istorii de povestit, avem - temperamental - tot ceea ce poate fi mai prielnic amalgamului postmodern, adică aliajul de sangvinitate locvace și ludic metafizic, erudița în răspăr, ars combinatoria și experiență dramatică, astfel încât, dacă ne vom prețui atent, ne vom sincroniza cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
două planuri, romanul este o carte-simbol despre nevoia acută a omului modern de real magic. Amintirile naratorului despre un coleg din tinerețea universitară, Saul Zarutas, etnolog atras irezistibil de o cultură amazoniană, alternează cu povestirile pline de poezie ale unui povestaș, perso- naj enigmatic, depozitar al memoriei colective și garant al unității unei mici comunități pierdute în selva peruviană. Mario Vargas Llosa: Povestașul. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 125 000 lei. Fresca pasiunilor Romanul epistolar al cunoscutului prozator italian este o
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
universitară, Saul Zarutas, etnolog atras irezistibil de o cultură amazoniană, alternează cu povestirile pline de poezie ale unui povestaș, perso- naj enigmatic, depozitar al memoriei colective și garant al unității unei mici comunități pierdute în selva peruviană. Mario Vargas Llosa: Povestașul. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 125 000 lei. Fresca pasiunilor Romanul epistolar al cunoscutului prozator italian este o extraordinară frescă a pasiunilor umane. Cartea este alcătuită din 17 scrisori de dragoste aparținând unor personaje masculine, adresate tot atâtor interlocutoare, cu
Agenda2003-15-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280900_a_282229]
-
comoară documentară nu te joci. Publicistul, eseistul și prozatorul Vighi se găsesc în postura specialistului ce caută sagace și valorifică șugubăț. Din citatul de mai devreme reținem o formulare: „în cutiile mele”. Carevasăzică, ele nu mai aparțin fondului Deleanu, nici Povestașului - o instanță ce dublează, în textele din carte, eul istoric, documentarist. Daniel Vighi face ce știe mai bine. Construiește un metatext din care nu lipsesc colajul, parodia, umorul și textualitățile de tot felul. Astfel că Istoria din cutia de pantofi
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
talent documentul istoric în ficțiune. Mai mult, el inserează pretutindeni în text fragmente (prozastice ori memorialistice) ale unor confrați de aici și aiurea. Interesează felul în care se revarsă textele într-un text generic. Scriitorul își reamintește alături de un alter-ego, Povestașul, iar când o anumită stare nu poate fi sudată comparativ, el vizitează jovial colegi prozatori și eseiști, întreține și se slujește de fragmente ce dau, în fine, drumul la un plus de semnificație lumilor suprapuse. În primul rând, Vighi e
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
fragmente ce dau, în fine, drumul la un plus de semnificație lumilor suprapuse. În primul rând, Vighi e interesat de perioada otomană a Timișoarei, percepută ca un soi de siaj mitteleuropean. Vorbind despre transformarea bisericilor în djamii, episodul otoman aduce Povestașului diafilmul propriei copilării. De fapt, Vighi se găsește într-o pândă a refacerii unei biografii anexate istoriei vechi. Ironic și plin de umor, el exuberează atunci când, de pildă, află despre Osman, prizonierul căzut în patima vinului, că este, de asemenea
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
strâmb. Nu-i vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau, întotdeauna, savoarea textelor. „Ce e astăzi și nu a fost ieri”, se întreabă Povestașul rememorând scene bahice din tinerețea trecută. Cârciuma, zidurile orașului, curțile interioare, toate sunt locuri poetice din biografia unei ființe teleportate între istorii incitante și realități caleidoscopice, din care trebuie să facă loc fabulosului. Oricând e gata să fie turistul de
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
să fie turistul de treabă, curios și harnic colecționar de simboluri livrești, numai bune de agățat în proze baroce. El caută splendorile vintage, ascunse, crede el, în rugina și bazarul arhitectonic al prezentului agonic, oricând, însă, capabile de reverențe ficționale. Povestașul se găsește, ni se spune, „față în față cu misterul care se naște din te miri unde”. De la povestea lui Antim, nebunul după Hristos de la 1841 ajungem la Cirin Hamalul, prieten cu literații boemi ai urbei, sau de la cei 164
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
bănățean, sărim strategic la peripețiile orchestrei lui Straussfiul prin Ardeal. Daniel Vighi execută cu grație ludică arheologii culturale reinvestite mereu cu semnificații ce au un scop unic: mesajele comune celor de azi. Nu se poate altfel, pentru că imaginația neliniștită a Povestașului trebuie să justifice explicațiile inedite, care oferă, specifică naratorul, „un fel de topoi ai locuirii. Dar și ai imaginarului creator”. Pentru a demasca apoi adevărata intenționalitate: „Joc literar și reverie identitară”. Iată miza docuficțiunilor lui Daniel Vighi. Cititorul este absorbit
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
mijloc e atracția pentru deschiderile școlii mitteleuropene. Însă presimt că Daniel Vighi își va primi niscaiva bobârnace în urbe. Nu pentru că n-ar fi corect politic, ci pentru ceea ce se poate citi printre rânduri cu anumiți ochelari. Cert e că Povestașul nu poate rezista lui Ahasverus - mitului evreului rătăcitor. După plăsmuiri și concluzii dintre cele mai utile literar, Vighi concluzionează că „A fi ins (nu popor) ales înseamnă a avea parte de greutăți și de nenorocire, de marginalitate și slăbănogeală”. În
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Logofătul zis Eustrate, și el, "un om al Renașterii". Și cum ar putea ocoli fenomenul secolului al XVII-lea cînd, la noi, se produce o mare mișcare către individualism. Ureche, Miron Costin, chiar Nicolae Costin, Stolnicul Cantacuzino, Ion Neculce că povestaș (memorialist), Radu Popescu, D. Cantemir influențat de erudiția apuseana sînt expresii remarcabile ale acestei expresivități. Capitolul despre personalitatea și opera lui Cantemir este remarcabil. Îl prezintă ca scriitor de limbă latină, socotind că "a pus pe alte baze istoria poporului
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
Maramureș, de fapt din Transilvania, cam în fiecare sat, doi-trei foarte buni povestitori țărani care se adunau pe bănci, la drumul țării - în jurul lor roiau oamenii, și ăia tot povesteau. Erau oamenii ăia scriitori în stare embrionară, erau așa-numiții "povestași" ai literaturii sud-americane sau puteau să fie la un moment dat un foarte bun material pentru un potențial scriitor? Nicolae Breban: Nu, nu are nici o legătură. E cazul multor români inteligenți care, vorbind excelent, cred că ar fi buni scriitori
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
taxinomia lui Alexandru Matei, din Ultimele zile din viața literaturii). Mărturisesc însă că am citit această "istorie" în fărâme, în ciuda stilului artist și a configurației literare, mai ales ca pe un emoționant document de viață, deopotrivă personală și colectivă. "Lumea" povestașului gabriel chifu cuprinde, de fapt, o întreagă constelație de lumi prin care a (supra)viețuit autorul, unele încapsulate precum păpușile rusești (lumea interioară, subiectivă, a trăirilor, viselor, închipuirilor și cea exterioară, obiectivă, a evenimentelor), altele înnodate succesiv pe scara istoriei
Un căutător al Luminii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7158_a_8483]
-
în mod fatal nouă și proaspătă. Camilo José Cela O povestire în stil vechi "...îmi umpleau memoria, care păstrează urma pașilor fericiți și nefericiți..." (Unamuno) Întîmplarea asta ciudată mi-a povestit-o, în urmă cu foarte mulți ani, un bătrîn povestaș celt din Cornwall, cu barbă lungă, grai pitoresc, veșminte fistichii și o privire luminoasă ca sufletul unui pescar, care i-a fost bunicului meu slujitor credincios multă, foarte multă vreme, și a avut grijă de mine, fără să mă piardă
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
își povestește, în semn de rămas-bun, viața. Din 1963 până azi, a adunat 496 de asemenea poeme. Desigur, putem fi un pic sceptici, ca în fața oricărui ritual conservat încă, avem voie să suspectăm eventuale deprecieri ale lui. La urma urmei, povestașii sunt tot mai puțini. Naturalețea naivă și tonul responsabil ale lui Ioan Colcer nu au, însă, cum să nu ne sensibilizeze: "Mă scol noaptea pe la trii ceas. Îmi pune bătrânuța un deț de palincă. Și tot ieu câte o gură
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
Angelo Mitchievici Aici începem și aici ne avem sfîrșitul noi, los machiguengas, se pare. Mario Vargas Llosa, Povestașul Actorul, nu lipsit de farmec, din Fatal Weapon sau Mad Max, obișnuit să joace roluri de polițist țicnit cu un temperament coleric, dar și de dur dintr-o specie aparte care nu exclude tandrețea pentru cîini, s-a transformat surpinzător
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
preciza faptul că istoria mitică este întotdeauna percepută ca adevărul fundamental al comunității, nu este doar o poveste alegorică, deși spectatorul citește alegoria. Lumea nu poate fi imaginată altfel decît în datele poveștii care o edifică. Mario Vargas Lossa în Povestașul ne arată cum istoria Vechiului Testament se poate rescrie în limba și în datele lumii indienilor los machiguengas retrași în jungla amazoniană după ce marea lor majoritate fusese decimată de albi. Mel Gibson procedează invers, încercînd să traducă o parte din
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
multe și divergente sînt și sensurile din engleză (în plus, la spirit se adaugă și sensul "alcool"). Fabulospirit trezește un set de asociații semantice difuze și confuze, dintre care cele mai probabile trimit la un "spirit de fabulație", activînd stereotipul "povestașului", al orientalului care se întrece în minciuni, al balcanicului care fabulează, poate cu talent, dar în care nu poți avea încredere.
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
cu desfătări unice, dar le pune capăt și se întoarce de unde a plecat. Este tiparul ce se repetă pe parcursul romanului, încât se transformă în stereotipie melvilliană. Partea povestitorului Călătoriile i-au dăruit lui H.M. tot: subiecte din belșug, modele de povestași, exercițiul excepțional de a dibui forța unei povești prin reacțiile ascultătorilor, răgaz pentru meditație, tipuri umane și spații exotice. H.M. descoperă că o corabie este un creuzet al ficțiunii și profită din plin. Intuiește schemele narative și arhetipurile, pe vase
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]