894 matches
-
festivă și ordinul sînt "faze" ale acestui tip de comunicare (în plan social, politic, cultural) în care recunoaștem - vorba unui poet din alt timp - chiar miezul unui ev aprins (peste ani, va putea fi vorba, în adevăr, despre Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal): "Orice propoziție spusă într-o stare festivă devenea idee. Orice discurs, oricît de confuz, ținut în-tr-o stare festivă se transforma într-un nucleu concentrat de idei, într-o comunicare oraculară, din care mult timp, cei ce au
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
în Finlanda, dar o lună sau două pe an le-aș petrece cu drag în această țară, fie și numai ca să-mi reîncarc bateriile. Eu aș vrea să locuiesc într-o astfel de țară! superb...:X frumoase peisaje Foarte frumos povestit. De ceva timp tot strâng informații despre țările nordice; aș pleca vreo luna de zile în acea zonă să cunosc civilizația la ea acasă.
Ţara soarelui de la miezul nopţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82605_a_83930]
-
rog să transmiteți toate cele bune lui Mihail Sebastian și Camil Petrescu". Lipsește și dedicația de pe pagina de gardă a volumului Cum am devenit huligan: "Lui Mircea, care nu mi-a dat dreptul să disperez, în suportarea acestor mizerii aici povestite - și care nu vor supraviețui, dacă vor supraviețui, decât pentru că și el a spus un cuvânt - cel mai frumos. Mihai, ianuarie 1935." Absența acestui autograf e suplinită de reproducerea celor câteva fraze spontane, scrise de Eliade în Jurnal, la câteva
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
oarbe. și dacă dumnezeu ar exista, în liniștea fără fisură i-aș auzi chiar și șoapta. iar dacă totuși există dar nu mă strigă pe nume, ale cui sînt mîinile palide? și fața asta a cui? test de realitate doar povestite, toate devin reale și de teroarea lor mă curăț. noaptea, cînd doar galopul inimii sub coaste se aude, spre cele patru zări trimit scrisori despre un bărbat mort din care iese tiptil un păianjen de onix și mă pîndește nemișcat
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
timp divergente și complementare, de nedespărțit. * * * Și nu e totul. Romanul se naște din aceste evocări ale Ioanei, intersectate de scene și momente din existența cotidiană a spitalului psihiatric. Trecutul reînviat de ea este însă unul foarte apropiat, între timpul povestit și timpul povestirii distanța cronologică este aproape neînsemnată. Deși brutal, accidentul (sau pseudo-accidentul) care o aduce la ospiciu nu produce o ruptură în viața Ioanei. Nu separă cele două perioade, ci le unește, iar azilul este o prelungire a lumii
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
pierit spre zori ciclopii Cerul meu a obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumina când a trăznit La privirea-ți princiară ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să îți deslușesc cărarea Povestit-am prin eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Stiind că Muza-i o femeie Cu sărut ucigător ... Citește mai mult Muzei pierduteTe-am curtat muză celestăPentru un vers, cuvânt sublimCu parfumu-i de tempestăMăturând prin țintirimAu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
umor, cu stîngăcii normale, pune lucruri în relație, face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo... Oameni, întîmplări, situații, gesturi, replici, imagini de la TV, articole din ziare, totul merită povestit, capătă sens prin și în povestire. La antipodul tipului de scriitor autist, introvertit, revoltat și rupt de lume, Sorin Stoica avea nevoie de comunicare, trebuia să împărtășească. Asaltat de întîmplările zilnice ale provinciei și de comportamentele oamenilor ei, izolarea și
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
nici o perspectivă încurajatoare. Mă gândesc nu doar la marii scriitori clasici, ci și la scriitorii care au avut, în mod cert, vieți ce-ar merita descrise într-o carte. Am încercat, în joacă, să-mi imaginez biografiile câtorva dintre ei ,povestite" și interpretate de câțiva critici tineri de azi. Riscând să-i înfurii, aș propune o scurtă listă: Luminița Marcu despre C. Argetoianu. Daniel Cristea-Enache despre Alice Botez. Paul Cernat despre M. Blecher. Simona Sora despre Andrei Pleșu. Costi Rogozanu despre
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
faptul că la USR membrii Consiliului au hotărât să-și ceară dosarele de la CNSAS, cum au făcut și alte uniuni de creatori. Despre asta e vorba în articolul cu titlu inflamat (și infamant) și despre nimic mai mult. Din întâmplarea povestită mai sus Cronicarul s-a ales totuși cu o învățătură: ce este rău la alții (la Jurnalul național) poate fi bun la noi (la Cotidianul). Și invers. între timp, în Cotidianul, a apărut și un Drept la replică din partea Uniunii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]
-
Mami, niște trăscău nu mai avem prin clondirele alea? Mersiu și gata, mi-am amintit: ay, mamă, ce meci! Noroc cu combinata Nicoliță/Cernea, altfel galacticii Realului erau prin plopi... Meci fain de tot, transmis de Pro Tv, în condițiile povestite mai sus, cu execuții teh-nico-tactice de ghinisbuc, în frunte cu demonstrația galacticului Ivan Helguera, care a trimis mingea peste poartă de la 5 centimetri, realizare unică prin fantasticul ei, ceea ce m-a și obligat să recunosc în cli-pa aceea că logica
De la teve adunate... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10127_a_11452]
-
neconvențională l Prima premieră a sezonului 2003-2004 la Teatrul maghiar După o perioadă de repetiții neobișnuit de lungă, sâmbătă, 31 ianuarie, ora 19, în Teatrul de Stat „Csiky Gergely“ din Timișoara va avea loc premiera spectacolului cu piesa „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“ de Matei Vișniec. Prima premieră a stagiunii 2003-2004 susținută de colectivul Teatrului maghiar va constitui un eveniment artistic, fiind prima reprezentație în România a textului dramatic apărut în limba franceză în anul 2000, la Editura Lansman. Traducerea
Agenda2004-5-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282003_a_283332]
-
Premiera pentru presă este programată pentru 7 februarie, ora 17. Următoarele reprezentații vor avea loc în: 17 și 26 februarie, 1 și 25 martie, 3 și 26 aprilie, 6 și 27 mai. Toate prezentările pe scenă ale spectacolului „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“ din acest an sunt dedicate memoriei victimelor regimului totalitar, precum și pentru a marca trecerea unui deceniu și jumătate de la căderea comunismului în România. I. STANCIU Opera la „Art Club“ l În stagiunea Martei Teglas Stagiunea artistică din
Agenda2004-5-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282003_a_283332]
-
susținut de Teatrul „G. A. Petculescu“ din Reșița, 6. 02, ora 19. Teatrul Național: „Tandrețe și abjecție“ de Teodor Mazilu, 31. 01, ora 19; „Scaunele“ de Eugen Ionescu, 5. 02, ora 19 (premieră). Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali” de Matei Vișniec, 31. 01, ora 19; „Fram, ursul polar” de C. Petrescu, 2. 02, ora 11; „Hamlet” de W. Shakespeare, 3. 02, ora 18; „La Gongul Spart” de Rejtő Jenő, 4. 02. ora 19; „Cei trei
Agenda2004-5-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282022_a_283351]
-
12. 02, ora 19; „Diavolul și domnișoara Prym“ după P. Coelho, 10. 02, ora 19, și 11. 02, ora 19; „Cântec de adormit Mitzura“ după T. Arghezi, 10. 12, ora 10 și 12. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“ de M. Vișniec, 7. 02, ora 17; „Marmeladov“ adaptare după „Crimă și pedeapsă“ de Dostoievski, 9. 02, ora 17; „Cei trei purceluși“ de Gh. Stana, 10. 02, ora 11; „Muzică și dans în salbă de mărgăritar“ - spectacol
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
P. Mascagni, 7. 04, ora 19. Teatrul Național: „La Lilieci“, de Marin Sorescu, regia: Sabin Popescu, 3. 04, ora 19; „Angajare de clovn“, de Matei Vișniec, regia Sabin Popescu, 6. 04, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“, de Matei Vișniec, direcția de scenă: Victor Ioan Frunză, 6. 04, ora 19, în sala mare; „Amphitryon“, de Moličre, 8. 04, ora 19; La gongul spart - de Rejtö Jenö, regia Demeter András István, 11. 04, ora 19
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]
-
moștenite în toate limbile romanice. Otilia Hedeșan O întâmplare... Otilia Hedeșan s-a născut la Pecica, județul Arad, pe 20 iulie 1962. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Timișoara. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Fenomenul povestitului, astăzi”. Este conferențiar la Catedra de literatura română de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest, unde predă etnologia. În 1985, primul său an de învățământ, era profesoară la Liceul Industrial de Petrol din Sânnicolau Mare, județul
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
în tăcere spre casele lor. Dracula, un personaj complex Otilia s-a obișnuit cu subiectul, zice, astfel că nu se mai simte neliniștită când i se spun povești despre strigoi. Se simte ca un fel de medic chirurg. Iar de povestit a povestit, la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două cărți despre strigoi, moroi, priculici și Fete ale Pădurii. Prima, „Șapte
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
19; „Diavolul și domnișoara Prym“, după Paulo Coelho, 25. 03, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Culori“, de Szilágyi Domokos, 21. 03, ora 17, în Sala Studio; „Fram, ursul polar“, de Cezar Petrescu, 22. 03, ora 10; „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal“, de Matei Vișniec, 25. 03, ora 19, în Sala Mare; „Cei trei purceluși“, 26. 03, ora 11, în Sala Studio; „Lecția“, de Eugen Ionescu, 27. 03, ora 19, în Sala Studio. Teatrul German de Stat: „Mutter Courage
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
simțit un trădător al neamului său evreiesc atunci când, din copilărie și până la moarte, a rămas un fidel prieten al familiei Alexianu! Altă explicație nu există! Este o explicație logică, cu prisosință acoperită de realitatea faptelor. ...Structura vădit literară a celor povestite mai sus aparține strict faptelor relatate. Coincidențele produse și semnalate dacă poartă un sens, un mesaj, acela nu aparține subsemnatului, ci Marelui Scenarist care, pentru a lega mai strâns cele două nume din titlul acestor pagini, a făcut ca în
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
a IX-a în re minor de L. w. Beethoven, 1. 10, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul de Stat Csiky Gergely: „Menajeria Domnească“, de Heltai Jeno, regia Dukasz Peter, 26. 09, ora 20, în Curtea Franciscană; „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“, de Matei Vișniec, direcția de scenă, Victor Ioan Frunză, 29. 09, ora neprecizată, în Sala Mare. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „LIE“, 26. 09, ora 11. în librării Mihail Sebastian - Femei (Ed. Humanitas, 150 000 lei
Agenda2005-05-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283346_a_284675]
-
bâlci), Teatrul Nottara („Înșir-te mărgărite“); 5 octombrie, Teatrul Maghiar din Cluj („Jacques sau supunerea“), Teatrul Național din Iași („Apus de soare“), Teatrul Pygmalion Viena („Minunata lume a lui Freud“); 6 octombrie, T.N.T. („La Lilieci“), Teatrul Csiky Gergely („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“), Teatrul Odeon („Gaițele“), Compania Daya („Un spectacol de teatru“); 7 octombrie, Teatrul Românesc din Vârșeț („Teatru descompus“), TNT („Scaunele“), Teatrul Reșița („Iluzia optică“); 8 octombrie, Teatrul Național Craiova („Crima sângeroasă din stațiunea violetelor“), Teatrul Național Cluj („Îngerul
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
Mare; ora 22, „Minunata lume a lui Freud“ de Tino Geirun, regia T. Geirun, Teatrul „Pygmalion“ Viena, Sala Studio l miercuri, 6 octombrie, ora 11, „La Lilieci“ după Marin Sorescu, regia Sabin Popescu, T.N.T. , Sala Mare; ora 16, „Istoria comunismului povestită pentru bolnavi mintali“ de Matei Vișniec, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, Teatrul de Stat Csiky Gergely, Sala Albastră; ora 19,30, „Gaițele“ de Al. Kirițescu, regia Alexandru Dabija, Teatrul Odeon, Sala Mare; ora 22, „Un spectacol de teatru“ după
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
a IX-a în re minor de L. w. Beethoven, 1. 10, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul de Stat Csiky Gergely: „Menajeria Domnească“, de Heltai Jeno, regia Dukasz Peter, 26. 09, ora 20, în Curtea Franciscană; „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali“, de Matei Vișniec, direcția de scenă, Victor Ioan Frunză, 29. 09, ora neprecizată, în Sala Mare. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „LIE“, 26. 09, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Artă veche: icoane românești
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
de Alecu Russo, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Amoriul din prieteșug de Costache Conachi.) Așa stând lucrurile, în fiecare articol ar trebui evocat contextul istoric în care a apărut opera literară respectivă și, în cele din urmă, ar trebui povestita întreaga istorie a literaturii române. Drept urmare, dicționarul ar căpăta proporții monstruoase, transformân-du-se într-o culegere de istorii ale literaturii române. Dacă și-ar fi pus obsesiv asemenea probleme, Ion Pop și colaboratorii săi ar fi ajuns la concluzia ca un
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
ce fuseseră ai săi, iobagii din secolele de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele povestite, îl întrebase "sînteți șofer?", Ion Capătă scuturase din cap cu șapca cu tot și făcuse: "Nooo, eu mi-s cu caiii!" și arătase într-o parte a ogrăzii unde se află un ARO și unde un ins meșterea la el
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]