837 matches
-
domniei lui Franz Joseph vom da de unele declarații chiar ale domnului primar, depuse sub jurământ, declarații cu atât mai prețioase cu cât veneau de la un om care, după propria‑i apreciere, era lipsit de orice prejudecată, aplecat fiind spre „pozitivism“. „Scena era cumplită“ (spunea domnul Benedek În Aradi Napló). Doar din considerație pentru cititor, ne vom abține să expunem starea deplorabilă În care se găseau victimele. Domnul Brener era literalmente decapitat, cu un pumnal sau satâr, iar fetițele... Se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mărturisiră tot, spunând că În făptuirea crimei lor recunoscuseră degetul Domnului. Cerură un preot să se spovedească.“ Despre acel straniu eveniment vor relata și alte ziare europene, unele Însă manifestând o reținere mefientă, ceea ce era doar efectul pătrunderii puternice a pozitivismului În cercurile burgheziei progresiste. Spiritualiștii declaraseră - influența lor fiind covârșitoare - că acel caz admite forța magnetică incontestabilă a omului. În final pronunțase și celebrul Kardeck, o autoritate absolută, omul care se afla În comuniune cu forțele Întunericului. POVESTEA CU MAESTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
adică reală, în afara obiectului acestei științe, astfel încât omul însuși nu este real decât în această calitate, iar orice cunoaștere care îl privește nu poate fi decât un mod sau o formă a acestei unice științe. Aici o ideologie scientismul și pozitivismul s-a substituit științei, însă lumea este de acum înainte percepută ca lume-a-științei din perspectiva acestei ideologii. Ideologia înseamnă totuși ceva mai mult: de fapt, ceea ce este important nu este atât această credință potrivit căreia cunoașterea se identifică cu cea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
proiectul galilean îi retrage filozofiei obiectul său propriu. Imediat ce această scoatere din joc, care nu avea la Galilei decât o semnificație metodologică, vizând de altminteri cunoașterea unei ființări non-subiective în sine, primește, dimpotrivă, o semnificație dogmatică, așa cum se întâmplă odată cu pozitivismul, filozofia este condamnată la moarte. Nu discutăm aici despre faptul că această eliminare dogmatică a subiectivității, și aceasta într-o problematică a cunoașterii a cărei esență este subiectivă, este absurdă, că ea conduce la fondatorul pozitivismului la o imensă contradicție
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
așa cum se întâmplă odată cu pozitivismul, filozofia este condamnată la moarte. Nu discutăm aici despre faptul că această eliminare dogmatică a subiectivității, și aceasta într-o problematică a cunoașterii a cărei esență este subiectivă, este absurdă, că ea conduce la fondatorul pozitivismului la o imensă contradicție care capătă forma revenirii masive a sentimentului în chiar acel loc de unde viața tocmai fusese alungată. Ne vom mulțumi să cercetăm soarta rezervată filozofiei în Universitatea neopozitivistă. În afara refluxului său deja amintit și comparabil cu cel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
adevărat semnele înnoirii, ale "adevăratei culturi moderne a secolului XX", în opoziție cu "formalismul" care aduce "o viziune foarte restrînsă - aș merge pînă la a o numi de-a dreptul cruciverbistă", adică un soi de cuvinte încrucișate, alunecînd într-un "pozitivism extrem de încuiat care nu are niciun fond". Adică un reziduu burghez. Atît "formalismul" cît și "angajarea" ar ignora "adevăratele probleme" ale inovației care au apărut odată cu muzica lui Webern, a lui Schönberg sau a lui Berg sau a lui Stockhausen
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
confruntă cu realitatea dură. Totuși, acest lucru nu se întâmplă. Un nou studiu sugerează că vina pentru acest fapt aparține creierelor noastre - suntem setați să avem o perspectivă pozitivă. Autor: Andreea Bădoiu Cercetătorii în domeniul neurologiei au căutat rădăcinile acestui pozitivism deoarece această atitudine care vine din convingeri precum „nu mi se poate întâmpla mie” poate fi dăunătoare. Oamenii pot lua decizii periculoase sau pot avea așteptări nerealiste în toate domeniile, de la sănătate la domeniul bancar. Specialiștii cred că perspectiva aceasta
Optimismul este un defect, potrivit cercetătorilor - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68547_a_69872]
-
lucrurile sunt mai bune decât ceea ce era de așteptat se intensifică activitatea cerebrală din lobul frontal. Atunci când cele întâmplate au un caracter negativ activitatea din această zonă este mult mai scăzută. „Descoperirile făcute sugereată că această înclinație a oamenilor spre pozitivism este înlesnită de incapacitatea creierului de a estima posibilitatea erorilor, atunci când acestea au caracter negativ”, spun autorii studiului, pentru publicatia online Nature Neuroscience. „Orice avantaj care rezidă din acest optimism nerealist are un cost. Spre exemplu, o estimare greșită a
Optimismul este un defect, potrivit cercetătorilor - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68547_a_69872]
-
al recuperării, pe fondul unei conștiințe vinovate în perspectivă istorică. Apoi cum am putea trece cu vederea confruntarea gînditorului cu epoca noastră exuberant materialistă, hipertehnicizată, "postindustrială"? Nietzsche, un vădit model al lui Cioran, opunea timpului său raționalist, generator al unui pozitivism ce a însoțit începuturile erei industrial-mercantile, valorile socotite cele mai înalte, ale vieții. Dorind a aduce factorii conștiinței la condiția lor vitală, acesta denunța voința convențională de adevăr drept expresie a unei existențe "decadente", ce-și găsea întruchiparea în religie
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
regăsi aici, în expresie hiperbolică, multe dintre căutările modernismului anterior, de la simbolism la expresionism ori cubism, pe fondul unei necesități tot mai adânc resimițite de a da un nou impuls vital creației, într-o epocă ce simțea acut apăsarea unui pozitivism din ce în ce mai sterilizant pentru spirit. Interesant este că acest prim mare text programatic al mișcării italiene a apărut în traducere românească în aceeași zi în care era tipărit în cotidianul parizian. Știm acum că pragmaticul său autor, Marinetti, avusese grijă să
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Constantin Țoiu Bătrânul institutor este nedumerit. Copiii din generația cea mai proaspătă nu țin cu greierele, simpatic, iresponsabil, ci cu furnica muncind și care își vede de treabă. Printr-un exces de pozitivism ce îngheață lucrurile și nu lasă loc sentimentului. S-ar putea - își spune bătrânul institutor - ca toată această preferință să fie o mutație secretă spre datele fundamentale ale biologiei, care, se știe, nu ține cont de partea afectivă a lucrurilor
Tânăra generație by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6126_a_7451]
-
al calității. Totuși, după 1870, spiritul pozitivist își impune prezența. Noi teme, rezultat al unei realități mereu în mișcare, sunt puse în valoare, grație unei forme mereu mai subtile. Poezia parnasiană, tot mai intelectuală, abordează direct marile probleme ale umanității. Pozitivismul epocii se regăsește acum în temele favorite ale poeților parnasieni iar poezia lor, mereu mai erudită, rămâne tot mai inaccesibilă publicului larg. Leconte de Lisle, maestrul de necontestat al Parnasului, militează , ca și Théophile Gautier, pentru cultul frumosului, consideră arta
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
se măsoară greutatea în litere, dar i se ignoră grația în spirit. Trebuie însă văzut în aceste eforturi de statistică a textului pe care le întreprinde Barthes pe vremea cînd aspira la un statut academic mai mult decît afirmarea unui pozitivism sans rivages în contra unor idealisme hermeneutice. Pentru că, atunci cînd cuprinde cu centura tablouri textuale pentru a scoate în față cuvinte sau sintagme care pot fi măsurate, Barthes nu caută o formulă de uz general, ci un inconștient al formei. Or
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
dar nu a apucat s-o predea. Și-a dorit o familie, dar nu a avut-o. Și-a dorit reforma educației și nu a obținut-o. De pe urma lui nu au rămas decît cărțile, care sînt o variantă seacă de pozitivism cras, în care mecanica oarbă a materiei strivește implacabil destine și galaxii. Sub unghiul tentei fataliste, propria viață i-a confirmat teoria, dar platitudinea unei viziuni în care materia se mișcă fără sens l-a condamnat pe Conta să nu
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
orbită de socialism, 2011). După Philippe Nemo, ateismul nu e o invenție a modernității, prezența sa depistîndu-se chiar în filosofia antică, dar acolo ca teză intelectuală susținută în dezbaterea de idei. Ulterior expansiunea ateismului s-a făcut sub diverse curente: pozitivism, scientism, liber-cugetători, neopăgînism sau felurite milenarisme laicizante. Azi, autorul francez consideră că rezerva de conotații ale ateismului s-a epuizat, criza actuală a spiritului european coincizînd cu renașterea unei religii pe care autorii Constituției europene au evitat s-o pomenească
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
oare însăși această elucidare constituie, acum, o nevoie sine qua non a exegezei caragialiene? Era ea obligatorie? Sincer, nu prea cred. Obiectul preocupării lui Dan C. Mihăilescu mi se pare în sine cam imprecis (și nu spun asta în virtutea unui pozitivism încăpățânat). Care ar fi, la urma urmelor, foloasele unei radiografii riguroase a naturelului caragialian? și, apoi, cum putem determina gradul de rigoare al acestei ipotetice radiografii? După părerea mea, ideea unei „campanii pentru neobiografism” (p. 22) în istoria literară i-
Om cu noroc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4542_a_5867]
-
plasată în perioada victoriană și ca personaje principale doi prieteni medici, urmăriți pe parcursul întregii lor vieți, iar substanța epicii o dă căutarea în care se angajează: a înțelege și a trata nebunia, a descoperi însăși esența ființei umane, în secolul pozitivismului și încrederii în progres. Amândoi autorii au mai fost traduși în limba română, dar romanele de față au mari șanse să atragă atenția asupra operei ca întreg și a personalității fiecăruia. Le desparte peste un deceniu: Poor Things a apărut
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
cu o osârdie de cabalist, „textul ascuns” al istoriei, adresându-se însă nu amatorilor de senzațional (deși nici aceștia nu vor fi câtuși de puțin dezamăgiți citind Iisus sau provocarea prin moarte), cât mai ales acelor spirite care, dezabuzate de pozitivismul exacerbat al cunoașterii actuale, încearcă să regăsească ceva din sâmburele peren al gândirii tradiționale (așadar esoterice). Fapte istorice pe care ne-am obișnuit să le consideră m unanim cunoscute capătă astfel, în lectura acestei cercetătoare, atât de dezinhibate și atât
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor importante contribuții de filologie romanică, geografie folclorică și etnografică, precum și al unor studii privind relațiile culturale românoitaliene. 5. Traian Chelariu - Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume. Cernăuți, 1937.
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
prioritar la experimentele mentale ale filosofiei și logicii, acestea ar fi: poziția platonică, a chestionării existenței diferențelor subiectiv/obiectiv; poziția inexistenței dezbaterii subiectiv/obiectiv, prin echivalarea conștiinței și a liberei voințe cu iluzii ale limbajului, ,induse" de ambiguitățile acestuia; poziția pozitivismului logic (Wittgenstein); poziția carteziană (,Cogito, ergo sum"); poziția mistică (proclamînd conștiința ca motor universal molecular); poziția paradoxală (tip Hofstadter, care statutează imposibilitatea de a găsi răspunsuri logic satisfăcătoare la dezbaterea minte/corp și subiectiv/obiectiv); poziția intenționalității conștiente (tip Turing
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
dominat universul gândirii în a doua jumătate a secolului. Aceasta se manifestase prin intransigenta în raport cu alte opțiuni, trecând de la o "cunoaștere critică" spre dogmatism, transformându-se dintr-o viziune asupra lumii într-o credință de nediscutat. Strânsă legătură pe care pozitivismul l-a instituit între istorie și rațiune a avut drept consecință o supraevaluare a elementului obiectiv și naturalist în raport cu voință individuală care este liberă și creativă. Reacția în fața acestui pozitivism intransigent a fost exaltarea a tot ceea ce refuză să se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
lumii într-o credință de nediscutat. Strânsă legătură pe care pozitivismul l-a instituit între istorie și rațiune a avut drept consecință o supraevaluare a elementului obiectiv și naturalist în raport cu voință individuală care este liberă și creativă. Reacția în fața acestui pozitivism intransigent a fost exaltarea a tot ceea ce refuză să se integreze într-o lege naturală; iraționalul împotriva rațiunii, voința împotriva naturii, acțiunea împotriva teoriei. Chiar și marxismul, în cadrul "forjei" pozitiviste, a devenit o "fizică socială" în grad de a produce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în cadrul "forjei" pozitiviste, a devenit o "fizică socială" în grad de a produce, conform susținătorilor săi, previziuni punctuale asupra dezvoltărilor ulterioare. Specificitatea culturii italiene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX a fost ca, reacția împotriva pozitivismului, a parcurs mai multe drumuri originale, deoarece s-a îndreptat către o reevaluare profundă a operei filosofului din Trier 1. Mai mult, recitirea în sens marxist, ce apare și se dezvoltă în cultura italiană, nu a fost o chestie internă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dar nu suprimă inflorescența imensă de aspecte ale lumii fenomenale, cu rădăcinile împlîntate în cea morală. ,Eliberarea" de forme nu înseamnă decît o beție a refacerii formelor în duhul unei autenticități lăuntrice, girat de dicteul automat. Amestecului de nebunie, eros, pozitivism, civilizație etc. îi datorăm la C. Abăluță tablourile unei prezențe care tinde a suprima vidul solitudinii, altminteri decît cultura artificiului, cu însăși efervescența unei materii care, admisă în starea unei ,magice" fluidități, își dibuie noi, mirabile configurări: ,Eu am vopsit
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
octombrie - MARTE la perigeu. 3 noiembrie - MERCUR la 1°3’ nord de LUNĂ. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ, 29 OCTOMBRIE ALFRED JULIUS AYER În 1910 a venit pe lume filosoful englez Alfred Julius Ayer. În scrierile sale a dezvoltat trăsăturile fundamentale ale pozitivismului, unul din curentele filosofice principale ale secolului XX. Cartea „Language, Truth, and Logic“ (1936) este una din cele mai importante lucrări filosofice ale secolului trecut, ridicând probleme privind realitatea, percepția, cunoașterea și înțelesul și formulând principiul verificabilității, prezentat drept criteriu
Agenda2005-44-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284377_a_285706]