1,132 matches
-
pe lîngă ochiul clinic, să posede o minimă deschidere speculativa. Oliver Sacks, profesor de neurologie și psihiatrie la Universitatea din Columbia, face parte din categoria doctorilor cu apetenta pentru nuanțe de duh, de aici ușurință cu care, fugind de obtuzitatea pozitivista a disciplinei, se încăpățînează să vadă în om o persoană înzestrata cu spirit și nu un robot încărcat cu chimie. Oricine i-a deschis cărțile a fost izbit de manieră aproape obsesiva cu care preschimba detalii clinice în controverse cu
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
o nuanță pe care medicina clasică o constată fără s-o priceapă. Fiind suficient de abil pentru a asculta și părerea părții adverse, Goldacre menționează replica homeopaților la atacurile taberei alopate: mai întîi, medicina alopată se sprijină pe o viziune pozitivistă care, ignorînd efectul spiritului, reduce lumea la un amalgam de materii oarbe. În al doilea rînd, mijloacele alopate sînt deseori o agresiune adusă organismului, efectele lor secundare putînd fi mai devastatoare decît boala tratată. Statistic, doar 13% din tratamentele alopate
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
care, judecate metaforic, dau glas ideii de nemurire, ceea ce înseamnă că principiul conservării e dogma neperisabilității transpusă la scara materiei. Concluzia? Dacă dăm la o parte diferendul dintre cele două domenii, ce le deosebește e filosofia subiacentă lor. Unii sunt pozitiviști agnostici, ceilalți sunt credincioși cu tente idealiste. Dincolo de cazuistica numeroasă pe care Goldacre o înfățișează, două accente merită a fi pomenite. Primul e că prestigiul științei devine în ochii omului de rînd o sursă de vulnerabilitate, șansa de a fi
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
răzbunarea tocmai acelor marxiști împotriva cărora se ridicase în decembrie 1920. Infiltrați după 1945 în toate posturile-cheie ale societății, ei au curățat ideologic România de scoriile vetuste ale gîndirii reacționare. Și cum curățarea s-a făcut la propriu în manieră pozitivistă, Brăileanu este inclus în procesul guvernului Antonescu și condamnat la 20 de ani de închisoare. Astfel sociologul devine o peripsema socială, adică o scîrnăvie trecută în categoria rebuturilor umane. Este dus la Văcărești și apoi la Aiud, unde, în urma unei
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
indiferent care ar fi aceasta, că trebuie să-și folosească toate resursele materiei cenușii pentru a putea evolua conform potențialului genetic moștenit, că Puterea spiritului este imensă atunci când vrei cu adevărat să o folosești și... Atenție !!! Numai în scopuri bune, pozitiviste, să nu uite nici o clipă că aceea care i-a ocrotit întotdeauna ESTE MARIA și că Ea îi va ocroti mereu, atât timp cît vor trăi. Veți fi fericiți, copii, și noi alături de voi ! Dezbrăcați-vă de tot răul , primejdia
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ale Universului, ale Vieții și ale Pământului. Nu e bine să ne luptăm cu ordinea firească a lucrurilor și să ne lăsăm antrenați în manifestări contrare vieții și legilor firii, pentru că atunci vom fi înfrânți. E bine, însă, să fim pozitiviști în gânduri, în fapte, pentru noi și pentru ceilalți. Iar când greșim, să recunoaștem, măcar în sinea noastră, și să o luăm de la capăt pe drumul cel bun și vom vedea că niciodată nu e prea târziu. Acum, după ce ați
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ceramică etc.) și, dacă vreți să vă curățați, veniți și la noi, la Frasin, la biserică! Vă rog să vă ridicați și să vă îmbogățiți cunoștințele citind tot ce se poate în acest sens și, în general, vă recomand literatura pozitivistă, nu pe cea pe care n-o puteți înțelege și prin care ați putea atrage puteri ce nu pot fi stăpânite. Iar celor care se joacă cu asemenea puteri le recomand să-și aducă aminte că noi încă nu am
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
gândului, prin strălucirile cromatice, prin infinita melancolie. Se va riposta: dar acest lucru nu l-a împiedicat pe Trakl să se sinucidă. Este adevărat, nici pe Empedocle nu l-a împiedicat să se arunce în Etna. Dar ce știm noi, pozitiviștii, care credem că avem toate explicațiile, ce bucurie poetică a impulsionat pe filozoful poet din Agrigent sau pe pictorul luminii absolute, Van Gogh la actul autolitic ? În Mortua est! se desfășoară o multitudine de stări poetice, fiecare cu potențialul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
unit balada genialului păstor vrâncean cu Luceafărul din Țara de Sus. Și ce rol magic al corespunderilor va fi avut în această armonizare, la mare distanță în timp, muntele sfânt Peon Ceahlăul așezat median între cele două stări cerești ? Noi, pozitiviștii, care credem că deținem toate explicațiile, uităm ceea ce îi spune Hamlet prietenului său Horațio, studentul în filozofie: "În cer și pe pământ sunt mai multe lucruri decât își închipuie filozofia ta, Horațio." Nu este o întâmplare că Divina Comedia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
eseul Însemnări pentru un Tratat de cocotologie 1, căruia i se adaugă un apendice și 5 desene. Romanul este o critică severă la adresa ideilor din vremea lui Miguel de Unamuno: ameliorarea speciei umane prin procrearea geniilor și exacerbarea valențelor științei pozitiviste, sociologia pedagogică. Ideile care străbat romanul de la început până la sfârșit, într-o manieră ironică, sunt foarte actuale. Tema de inginerie genetică, întreținută cu cercetări pentru ameliorarea speciei, este translată, într-o cheie parodică, cu ambiție de pregătire a condițiilor pentru
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
filologice ale acestei confiențe. Una dintre ele vine din filtrul livresc care intermediază orice alegere. Prima povestire, de pildă, se petrece într-un Occident galo-prusac de început de secol XX. Rezultă imediat ingredientele de succes: comoditate imperturbabilă, democratism sportiv, fervoare pozitivistă, mitologie tehnicistă, ocultism incipient, tensiuni diplomatice, intrigi de spionaj. Va să zică, abia refăcut după un destul de serios accident automobilistic, profesorul berlinez Otto Flamm e invitat de Academia Franceză să țină o conferință privitoare la aspectele matematice ale jocurilor de noroc. Sigur
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
lor. Unul se ratează iar celălalt descoperă sensul existenței sociale și individuale. Ultimul său roman în limba română, Pontiful, 1972, prin relația asimetrică dintre o scriitoare și un medic, observă și analizează dragostea oarbă a artistului pentru - și în pofida - individului pozitivist. Proza scurtă din Mătușa Matilda, 1931, este marcată de psihologism și naturalism, analiză și observație adâncă, subtilă, în registru alternativ grav și comic. În Nu mă călca pe umbră, 1969, dominant este studiul detașat al moralei și psihologiei angajării nereflectate
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de budoar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor: în iluzie pură, în gratuitate absolută, în joc dramatic cu absurdul și cu fatalitatea
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
aici apare permanent și istoricitatea implicită și inevitabilă a oricărei descinderi critice. Iată de ce un discurs anistoric, de tip structuralist, ar fi, în câmpul cultural al acestei mișcări, definitiv falimentar. Critic minuțios până la virgulă - și totuși prin nimic tributar școlilor pozitiviste de modă veche - Paul Cernat evită, înțelept, formula epică a criticii literare. Pe care o înlocuiește cu o sumă de aparente pedanterii în spiritul respectului filologic față de litera scrisă: "abundența și amploarea citatelor nu e o întâmplare, ci o strategie
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
de tribulațiile pe care filozofii le deapănă pe marginea ei. Că pozitivismul a fost depășit de mult și că criteriile lui sînt valori defuncte cărora nimeni nu le mai acordă încredere o tot spunem de decenii bune, atîta doar că pozitiviștii ridică și mai sus ștacheta cunoașterii, fără să se sinchisească de acest verdict sumbru. E un prilej de umilință să vezi cum oamenii de știință își văd de treaba lor fără a ține seama de ce spun filozofii, în vreme ce filozofii nu
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
fi fost de neconceput: să mediteze speculativ pe marginea cunoștințelor dobîndite. Așa se face că cei care vorbesc astăzi în cunoștință de cauză despre timp, spațiu și începutul lumii - teme care odinioară țineau exclusiv de domeniul gîndirii speculative - sînt admirabilii pozitiviști ai fizicii contemporane. John Barrow e unul din acei păcătoși pozitiviști ai lumii noastre care au ridicat ștacheta fizică la un nivel revoltător. Profesor de matematică și fizică teoretică la Universitatea Cambridge, autorul cărții Originea universului își pune cititorul în fața
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
Așa se face că cei care vorbesc astăzi în cunoștință de cauză despre timp, spațiu și începutul lumii - teme care odinioară țineau exclusiv de domeniul gîndirii speculative - sînt admirabilii pozitiviști ai fizicii contemporane. John Barrow e unul din acei păcătoși pozitiviști ai lumii noastre care au ridicat ștacheta fizică la un nivel revoltător. Profesor de matematică și fizică teoretică la Universitatea Cambridge, autorul cărții Originea universului își pune cititorul în fața unui spectacol fascinant ca substanță, dar frustrant ca anvergură. John Barrow
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
pure, unde arată că este cu neputință să dovedești că lumea are sau nu are un început și un sfîrșit, nici măcar el nu a întrezărit o altă variantă. Să mai spun atunci că fizicienii, cu optica lor păcătoasă de tip pozitivist, au ajuns să conceapă de neconceputul? John Barrow descrie în Originea universului a treia variantă de înțelegere a cosmosului: existența unui univers care, avînd un început, nu poate să aibă un sfîrșit. Lumea a apărut din nimic și nu va
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
cele două îndeletniciri încît pierderea de autoritate pe care o suferă astăzi filozofia aduce cu o veritabilă mazilire a ei: cam tot ceea ce odată ținea de stricta competență a acestei discipline - aflarea principiilor ultime ale existenței - a trecut sub jurisdicția pozitivistă a unei științe naturale. Oricît de umilitor este s-o recunoști, cei care fac astăzi ontologie - a se înțelege teoria existenței - nu mai sînt filozofii, ci fizicienii, iar ceea ce este de două ori mai umilitor e că la ea filozofii
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
intuiesc prea bine că disciplina pe care o reprezintă se află deja cu un picior în groapă. Singura consolare este că aceeași soartă o împărtășesc toate disciplinele umaniste: scăpătarea treptată în orizontul înăbușitor al științelor pozitive. Printre gînditorii de formație pozitivistă a căror celebritate a depășit granițele stricte ale domeniului propriu se numără Richard Feynman. Făcînd parte din ultima generație de sacerdoți teoretici ai mecanicii cuantice, în mintea lui au încăput lucruri pe care puțini oameni se pot mîndri că au
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
are capacitatea să susțină uneori un demers de sens contrar și anume de cercetare a unui conținut intelectual și afectiv ca punct de sprijin și de căutare a mijloacelor de expresie prin care el este livrat. Se păstrează astfel mentalitatea pozitivistă ce apreciază drept primordiale faptele concrete. Opt simfonii și un poem reprezintă nu numai un salutar florilegiu analitic prin care este decupat și microscopat întreg edificiul simfoniilor personale compuse pe parcursul unui sfert de veac, ci și un testament în care
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de buduar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor: în iluzie pură, în gratuitate absolută, în joc dramatic cu absurdul și cu fatalitatea
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
din contră, excepționalist): identitatea se definește în termeni formali și nu de substanță, ea este o proiecție imaginară, o "invenție" (vocabulă de natură să contrarieze, dacă nu să irite, atât pe adepții viziunii esențialiste asupra specificului național, cât și tabăra pozitivistă, a analiștilor și a tehnicienilor din sfera politico-economică), un "construct intelectual" temporar, cu fond dublu, adică "un discurs ideologic" și o "reprezentare simbolică complexă", dimensiuni care de-a lungul timpului au fost uneori confundate, au mers paralel, s-au aflat
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
Dana Pîrvan-Jenaru Scientismul pozitivist, ce a dominat întregul secol al XIX-lea, a provocat în spațiul esteticii și al criticii literare puternice polemici ce au vizat surprinderea unui principiu unic, aplicabil unui număr cât mai mare de opere și, prin urmare, o abordare raționalistă
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
natural și În genere contra direcției speculative sau metafizice a gândirii. Astfel, se susținea că Filosofia dreptului trebuie să ia În considerare nu idealul abstract, ci numai realul concret, faptul istoric pozitiv al dreptului. Deși parțial justificată, Întemeiată, această critică pozitivistă neglija faptul esențial că cercetarea nu se poate opri exclusiv la studiul dreptului pozitiv, „pentru că În acest mod - scria gânditorul italian - am ajunge să tăgăduim și să degradăm Însăși conștiința noastră interzicându-i cercetarea dreptului În sine”. În Prefața-introducere pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]