298 matches
-
nesimțita iar a chihotit:hi,hi,hi,ca la țară,dragă,ca la țară!Purceaua!Nu pot s-o sufăr.Iar,tu? -Păi,are dreptate!Ai comportament de țărancă autentică.Cine pleacă în weekend să sape grădina la țară,să prășească la câmp și toamna la cules porumbul? -Da, mă,și nu mi-e rușine!Uite că sunt țărancă! Nu ca tine,care te fofilezi de fiecare dată și nu vrei să-i ajuți pe tăticu și mămica. Dar...ce ne
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
un vlăjgan de temut, țiganii tremurau la gândul că, dacă se supăra, Costache făcea arșici din dobă și din viori. Acordeonul îl facea armonică! Greu se mai încumeta vreo fată să danseze cu el, moarte cădeau după dans. Nici la prășit nu se mai duceau câteva zile. Flăcăii satului îl respectau de frică, nu aveau curaj să-l contrazică nici la arat, nici la semănat, dar nici la horă. Au vrut să-l ia la jandarmi, dar el a refuzat. Mult
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
Nichita Hrușciov, care deținea funcțiile de Secretar General al Partidului Comunist al URSS și Președinte al Consiliului de Miniștri al URSS. Odată cu începutul lucrului în camp, de cu primăvară și până toamna, noi, copiii, care încă nu făceam față la prășit aveam misiune de la păriți să prindem rând la «selsovet»* și să așteptăm până va sosi carul cu pâine gata coaptă de la brutăria din Ciocolteni. Ți-aduci aminte, prietene, cum stăteam toată ziulica cu ochii la drumul mare...după un timp
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
adăpat și de întreținut, ceea ce presupunea și curățenia generală în grajd, în cocină și sub șopron, erau lemne de tăiat, porumb care trebuia cules și curățat, erau glugi de paie, de fân și de coceni, de înălțat, era iarba de prășit în lungul gardului de la stradă, pe lățimea trotuarului și de întreținut rigola de la marginea acestuia (obligație prin lege, iar curtea noastră era cam de vreo 50 de metri lățime) și multe alte treburi de făcut... Îmi plăcea grozav de mult
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
foarte bine și nu a fost afectat de cele apărute în presă, atât timp cât știe unde sunt și cu cine sunt. De regulă, noi chiar ne dis¬trăm când se fac astfel de speculații“. Și nouă celor ce săpăm, semănăm și prășim ogorul scrisului, că de cules, de obicei așteptăm și așteptăm până la ultima toamnă, ne este mai ușor de zugrăvit oameni frumoși, pentru că dragul pune umărul la trudă! Așa s-a întâmplat și acum, când timpul a zburat și a lăsat
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]
-
draga bunicului. O ruginitură. Dar, din păcate, nu-i numai o bucată de fier stricat de rugina timpului. O așchie ca asta a omorât-o atunci, demult, nu atât de demult pentru mine, pe străbunica Mădălinei. Poate chiar aici. Își prășea săraca ogorul, că oamenii mănâncă și pe vreme de război. A nimerit-o în plin acest sol turbat al morții. Și-a dat duhul, la un ceas mai încolo, în brațele soldatului de la punctul sanitar. Bunicul aruncă bucata de fier
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu arcanul în colectiv. Era în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
privea chiorâș pe Gabriel, care asculta surprins și privea departe, spre capu’ locului, ca și când ar fi fost absent la întreaga discuție. După ce s-a depărtat destul de mult și a văzut că Vasile și Gabriel stau de vorbă tolăniți pe iarba prășită de pe rânduri, a mai rupt hoțește câteva pălării și le-a aruncat cu răutate cât a putut el de departe, pe lotul de alături care era deja prășit. „ Să creadă ei că o să toc eu toate pălăriile astea! Doar două
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
pe urmă...! Ce fac ei la câmp acuma? l-a întrebat cu voce blândă, după ce el s-a apropiat încet, neîncrezător și o privit-o cu cea mai autentică nevinovăție afișată în ochi și pe toată fața. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula complet ciuda ce i se simțea în voce. - Da, da... Au fost ploile alea, apă multă, căldură... Crește și ea, că trebuie
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
toamnei, într-o casă a unei familii de țărani gospodari Vasile și Neaga, s-a născut Fănuș Neagu . Până la terminarea școlii în satul natal, pe timpul vacanțelor și nu numai iși ajuta părinții la mai toate treburile gospodărești; cărând cu cârca, prășind pe câmp sau îngrijind de animale. Studiază la Liceele Militare din Câmpulung Muscel și Iași. Învățat cu sfânta libertate, precum păsările cerului, Fănuș Neagu urmează și alte școli, fiindcă niciodată nu i-a plăcut viața militară, să tragă cu arma
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
o chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se întâmplă așa, nu e bine deloc, pentru că mai au de prășit un pogon și jumătate în Valea Largă, pe care, dacă se strică vremea, l-ar putea prinde prașila a doua, înainte s-o termine pe prima. Treaba asta cu prașilele este deosebit de importantă, când e vorba de porumb; trebuie efectuate
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
va avea, fără doar și poate, de suferit. De aceea planul lor era, până acum câteva clipe, indisolubil legat de participarea la această activitate a Ursarilor. Cu ei, în cinci zile, adică până vineri inclusiv, ar fi putut termina de prășit ambele loturi și vremea se putea strica fără să-i mai afecteze. Ba, chiar își dorea ploile ce se anunțau, întrucât pământul era deja uscat, după ce de două săptămâni nu mai dăduse un strop de ploaie. - A stat pă net
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
venea să-l mânânc pe acel băiat cumsecade al lui Ion care m-a scos din impas! Nu-mi mai trebuia nimic. Am plecat de la fabrică doar după două săptămâni. În vara aceea am mai lucrat acasă, la fân, la prășit cartofi. Munca la fabrica nu era de mine. Am plecat prin păduri la vechea mea meserie de culegător de afine, hribi și zmeură. Se câștiga mult mai bine ca la fabrică, și fără atâta bătaie de cap! Referință Bibliografică: Două
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]