190 matches
-
În căutarea melodiei sale (Eugen Frunză, ibidem)• Să ia aminte domnii (Costin Ștefănescu, În nr. 16)• Răvașul tractoristului (A. Năfrămiță, nr. 17)• Lisandru (Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de Pietroșița sub Ratei (Victor Tulbure, ibid.) Prășitorii (Ion Zăgan, nr. 22)• Liniște În concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
așezării. Cei cu casele răzlețe ori mai În margine se traseră către rudele dinăuntru. Fură primiți cum se cuvine, chiar dacă mulți dintre ei Își spărseseră cândva capetele și-și muiaseră ciolanele din pricina a ceva moșteniri de pământuri, vite, pluguri și prășitori ori cazane de țuică. Ajunseseră aproape muți, Își vorbeau și se Înțelegeau cu ochii. Copiii mici, când plângeau, scoteau În loc de țipete și urlete ascuțite gâjâituri tăcute de rățoi leșesc. După câteva zile de lumină-ntunecoasă, câmpurile Își plecară spicele, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ieși să-i salute el însuși pe invadatori, arătându-le drumul. Clasa samurailor de sub vechiul shogunat nu avusese monopolul imoralității și al degradării. Sub domnia lui Ieyasu, atât seniorul, cât și vasalul mâncaseră orez rece și păsat; purtaseră bătălii; luaseră prășitoarea, lucraseră la câmp și munciseră împreună cu toții ca să supraviețuiască. În sfârșit, învinseseră toate greutățile și deveniseră destul de puternici pentru a-i ține piept lui Hideyoshi. Și totuși, chiar și acolo, mai existau samurai ca Morikawa Gonemon. — Ei, Generale Gonemon, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fața mării toate mortăciunile, așa și în lume: cei vrednici și cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie din ținutul Cahulului se aflau doi în împrejurări foarte deosebite. Unul avea nevastă frumoasă, altul urâtă. Cel cu nevastă urâtă putea să cînte: Cîtu-i țara și lumea Nu-i nevastă ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autonomia și neutralitatea, acest fapt dându-i prestigiu și vitalitate. Iar obștea agricolă, înființată în 1942, a obținut de la Ministerul Agriculturii un însemnat lot de mașini, tractor, plug cu două brăzdare, patru semănători, un trior, patru grape de fier, șase prășitori mecanice. Ele au fost puse la dispoziția gospodarilor cu 30% sub prețul obișnuit. Războiul, abătându-se asupra ținutului cu forța sa distrugătoare, a curmat însă întreaga activitate. Ca urmare a războiului, când - în aprilie 1944 - linia frontului a trecut peste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
printre care menționăm Livadă în Bucșa și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită în domeniul artelor plastice. Participă la expoziția interjudețeană de la Iași cu 5 lucrări printre care menționăm: Prășitori, Iarna la Ciric și Dealul Humăriei. 1969 Organizează la Iași în sala „Victoria, o expoziție împreună cu Constantin Radinschi. Expune 7 uleiuri și 19 acuarele. Expune în grup la Vaslui, Bârlad și Huși lucrări în ulei și grafică. Participă cu 8
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
apa Mureșului, se făceau plute și erau duse și vândute În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei care aveau boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul celor mai săraci, sau al țiganilor de pe Zăpode. Munca aceasta la pădure era singura de pe urma căreia țăranii Își mai realizau niște venituri. Și apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în care curba începe să se aplatizeze, moment în care a fost deja identificată majoritatea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
lor se întărește cu ei, și în fața lor odraslele lor propășesc sub ochii lor. 9. În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi și copiii se zbenguiesc în jurul lor. 12. Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13. Își petrec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
6 6 8 8 sector de stat 4192 3 18 2 7 7 9 9 9 9 9 9 9 sector privat 13989 21 19 19 26 11 4 Agromec 8140 13 16 8 5 12 13 17 16 Semănători prășitoare 27291 5 7 14 16 6 3 2 8 7 5 7 6 9 5 sector de stat 4333 13 1 13 5 5 9 9 9 9 9 9 9 sector privat 13885 16 19 24 30 7 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
transportul sfeclei. Plantele bolnave vor fi arse, atelajele și uneltele folosite vor fi dezinfectate cu bromură de metil prin fumigație 30-40 g/m3, iar terenul se va dezinfecta folosind Dazomet 750 kg/ha. Tarlalele infestate vor fi cultivate cu plante prășitoare la care lucrările de îngrijire duc la distrugerea buruienilor și a ciupercii Polymyxa betae, transmițătoarea virusului. Principala măsură de prevenire este însă utilizarea de soiuri tolerante. 3.2.2. Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus Viroza cunoscută sub numele de mozaicul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asemenea și o mulțime de plante floricole. Prevenire și combatere. Ciuperca are un cerc larg de plante pe care atacă, așa încât un teren în care sunt scleroți, va trebui cultivat cel puțin 4-5 ani cu cereale păioase, apoi cu plante prășitoare și abia după 7-8 ani se va putea reveni cu floarea soarelui. Scleroții își păstrează viabilitatea cel puțin doi ani, însă pe buruienile din culturile de cereale ce urmează după floarea soarelui, ciuperca formează noi generații de scleroți, ce mențin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Voinicul Voinicilor, Eroul Eroilor. Fetișoara îl asculta admirativ. Era înfofolită cu o broboadă groasă, ca să nu o ardă soarele. Dorea și ea să fie albă la față ca femeile ținute în puf de soții lor mai avuți. Cum cei trei prășitori își recuperau forțele, la vreo 800 m, pe vale, apare un om pe deal ca din senin. Omul nu avea o țintă precisă spre care să se îndrepte. Arunca pămînt în sus, prindea muște, se așeza jos o clipă, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au fost construite 2 răsadnițe calde necesare nevoilor școlii și pentru locuitorii comunei. Lotul școlar, în suprafață de 9 ha, era cultivat cu plante de cultură în mod sistematic, folosindu-se ca unelte agricole: plugul de fier, grapa, rarița, semănătoarea, prășitoarea. Subinspectorul școlar N. Niculescu menționa: “Culturile sunt bine îngrijite și executate la timp”. Organizarea lotului școlar cât și antrenarea elevilor în executarea lucrărilor, constituie un exemplu pentru săteni, oferind elevilor de la cursul supra primar mijlocul cel mai bun pentru a
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și porțiuni pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată în cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul se face cu o mașină specială, condusă de-a lungul unei sârme întinse de la un cap la altul al lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, în afară de câțiva negri în Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această operație. Recoltatul se face cu mâna, cu o dexteritate de necrezut. Culegătoare de porumb (corn picker), aveau numai fermierii cu suprafețe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni, întrucât marii proprietari îl cultivau după leguminoase, islaz pășunat de oi, arat în iunie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ha, ovăz 15ha, trifoi 30ha. Restul pășune artificială 30 ha, iar conacul 5 ha. La această suprafață are un tractor, un plug cu trei brazde pentru tractor, 1 rotativ dublu pentru tractor, 3 pluguri cu două brazde pentru cai, 3 prășitoare duble pentru cai. Are tot restul inventarului. Plus un camion - automobil și un automobil. Inventarul viu se compune din 15 cai de muncă, rasa perșeron grea, 120 bovine tinere puse la îngrășat, 5 vaci, 12 scroafe, 140 porci, 1 vier
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
în mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și în special a recoltării mecanice a capsulelor de bumbac. Se prășește cu tractorul, cu o prășitoare fixată înaintea tractorului. Se experimentează noua mașină de recoltat. Pentru prima oară se experimentează așa ceva. Reușita aceste experiențe ar însemna o nouă revoluție în cultura bumbacului, după aceea a egrenării bumbacului pentru scoaterea semințelor din puful ce le înconjoară. E
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
îndemn la moderație, la reducerea vitezei. Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns în capătul locului. Intrăm în vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg în pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns în capătul locului. Intrăm în vorbă. Ne mărturisește că a avut o strângere de inimă când ne-a văzut oprind. Acum s-a liniștit. Îl rog să-mi explice cauza emoției. Are o datorie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă sunt în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și livezi se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]