136 matches
-
încăpere și avea pe cap o tichie roșie care se mula pe forma capului, dându-i aerul unui conspirator. Eu eram așezat pe cufăr, la un pas de el. Se aplecă în față, țintind spre mine un nas cu înfățișare prădalnică. — Messer Hassan, venirea dumitale aici este importantă, nespus de importantă. Nu îți pot spune mai mult, căci taina aparține Sfântului Părinte și doar el o va putea dezvălui când va socoti necesar. Dar să nu crezi că aventura dumitale se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în închisori, în minele de plumb, în luptele din munți și pe toate câmpurile de luptă, bilanț greu pe care mișelnicii vor să-l îngroape, dar legionarii au rămas vârful de lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a dat sânge și morminte. Noi, legionarii, am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la budă și a trebuit să trag iarăși toate fermoare și să desfac capsele. Când am ajuns În piața Camden, se făcuse 11 jumătate. Am parcat dubița pe o stradă lăturalnică, unde știam că nu va fi atacată de bandele prădalnice ale polițailor de la circulație (cred că, mai nou, Consiliul local Îi crește printre lupi, ca să fie cât mai feroce) și am pornit-o agale Înapoi, către zona unde piața se Înghesuia În jurul stăvilarului Lock. Din motive cunoscute doar de ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dispăruse Gabriel. Adam era mic și îndesat, un McCaffrey brunet, cu un cap rotund, o față rotundă, păr negru, drept și scurt, asemănător cu cel al lui Alan, și aducea puțin cu George. Nu moștenise nimic din înfățișarea de viking prădalnic a tatălui său. Avea ochi căprui, intenși, și zâmbea arareori. Urma o școală particulară, Leafy Ridge, din suburbia cu același nume, și nu Școala Generală, unde preda Jeremy Blackett. Tatăl lui era cam stingherit de acest fapt, dar dorea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lumea... Preotul auzise diverse versiuni asupra isprăvilor lui George. Variau considerabil de la una la alta. E drept că lumea ținea să gândească rău despre el. Firește, George îl interesa pe părintele Bernard, în felul lui, pe care Brian îl numea „prădalnic“, dar îi venea foarte greu să se gândească la această oaie rătăcită, pentru că toate premisele de la care pornea erau de la bun început false. Inima lui, o călăuză în care se putea încrede, nu-l călăuzea deloc în această problemă. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fi fost împărtășite de «cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci.» Se vede deci că Geții, deși poate cunoșteau agricultura, o practicau puțin și trăiau ca popoare nomade, mai mult din prădăciunile vecinilor. Întărirea regatului macedonian, nemaivoind Geților, nepedepsiți, prădalnicele lor incursiuni către sud, era firesc lucru ca ei să caute o despăgubire într-o întindere către nord, unde câmpia munteană, numai rar străbătută de oardele nomade ale Sciților, aștepta liberă și fără stăpân lățirea puterii getice. Aceste împrejurări explică
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să treacă, temându-se de întunecimea pădurilor ei. Dintre toate popoarele prădătoare de la nordul Dunării, niciunul nu era așa de periculos ca Dacii, mai ales de când ei se organizaseră într-un corp puternic sub regele lor Boerebiste. Ei întreprind incursiuni prădalnice până prin Iliria, Tracia și chiar în Macedonia.Cesar se gândea a porni împotriva lor, când muri sub cuțitul senatorilor (44 in. de Hr.). Murind însă și Boerebiste, împărăția lui prea timpuriu închegată din elemente deosebite, nealipite unul de altul prin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse prin natura împrejurărilor numeroaselor invazii prădalnice, au avut și au folosit codrii din luncile Bârladului și Siretului, cât și de pe interfluviul dintre aceste ape, drept pavăză și adăpost în vremuri de pericole, pădurea constituind, pentru trăitorii meleagurilor noastre, principalul element de existență și de supraviețuire din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
realizează deloc sau nu le asigură În condițiile pe care omul le generează (de exemplu, agricultura). Primele grupuri (societăți) umane erau formate din culegători, vânători și pescari, cu alte cuvinte, ele doar consumau ceea ce natura crea. Erau așa-zisele „societăți prădalnice” sau „primitive” care Își asigurau doar zi de zi mijloacele necesare subzistenței lor, fără a putea să-și conserve hrana.<footnote Gerhard E. Lenski, Power and Privilege: a Theory of Social Stratification, 1966 McGrawHill Book Company, pp. 96-100. footnote> Dar
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de subzistență.<footnote Walter Goldschmit, Man’s way. A preface to the understanding of Human Society, New York, Holt, p. 194. footnote> Grupul uman produce În sens real (ca mijloc secundar, sursa principală de procurare a bunurilor necesare traiului rămânea „activitatea prădalnică” a culesului, vânătorii și pescuitului), prin aceea că realizează conștient, cu un scop, o realitate pe care natura nu o genera spontan (sub aspectul cantității, de a mări prin activități specific umane volumul de produse, calitativ neproducând nimic nou). Prin
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
din alte timpuri 225, entuziaste, capabile să sugereze mărturia, proaspătă și străveche, veridică și pitorească în același timp. Descrierea arhaizantă a devenit regula principală a povestirii, insistând să pună copii în fața unor formulări anacronice: "biruință", "îndeletniciri", "om falnic", "meșteșuguri", "vecini prădalnici", "voiesc", "îndârjire", "a pârjolit holdele", "drumeț", "tainic", "răufăcători". Această opțiune, specifică literaturii pentru copii, pornește de la premisa că așa li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul cel mai recent, uzual al limbii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ar trebui să ne scoatem respectuoși pălăria în fața lor dar asta se întâmplă rar la un popor îndobitocit și înveninat de balele copoșilor care niciodată n-o să-i ierte lui Porumboiu că le-a smuls de sub labele lor păroase și prădalnice o părticică din țara asta pe care ei doreau s-o facă scrum. Muzica de Vivaldi pusă pentru vacile de lapte la ferma sa de la Târzii sună pentru copoșii cu dinții rânjiți de un sentiment vindicativ, atroce, exact ca niște
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
voi fi trecut de vreuna fără să o pomenesc, aceasta se datorează unei greșeli pentru care Îmi cer iertare. Nu pot Însă să trec cu vederea o casă de pe Dealul Plopișului, casă singuratică rămasă În bătaia vânturilor și În calea prădalnicilor. Era a lui Avram Pop care prin anii 1949-1950 a plecat de acolo undeva la câmpie. Țin minte că avea o fată frumoasă, Valonia, și un băiat mai În vârstă, Ion. Dacă acum ar mai locui la o așa depărtare
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
uneori animat, sub glazura eroi-comică a versurilor, de o fioroasă nefericire, de un urât existențial ce se exprimă în coprolalie, necrofilie și alte perversități ale spiritului. Imagini dure, de o iluminată hidoșenie, răzbat uneori din carnavalul gherguțian: "scot limba mea prădalnică prin ceafă / copiii spun că-i dungă de girafă / scot limba mea zănatică prin cap / și domnul cu un fulger o despică / ce ar putea copiii să mai zică? / scot limba de la șold, din teacă / ce ar putea părinții lor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
prin preajmă și prin cetățile de pe coastă sau din interiorul muntos al Troadei, plin de pășuni păscute de turme și cirezi. Era ca un 33 fel de a merge la vânătoare, dar nu de fiare, chiar dacă tot atât de crudă și de prădalnică. Aheii devastau fără milă cetăți și întinderi, se încărcau cu pradă, hrană, bunuri de tot soiul, femei de orice rang, dar mai ales de neam înalt și mai ales frumoase, pricepute și harnice, pe care apoi le tratau, deși sclave
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Licaon). A 37 că, îndurare sau nu, nu îi omoară pe cei surprinși de el prin împrejurimile Troiei sau mai departe, ci îi ia prizonieri și îi vinde pe bani buni. Desigur, luptător rămâne, însă nu nimicitor și biruitor, ci prădalnic, chivernisitor. Fără raziile sale, cei din tabăra aheeană ar fi dus-o mult mai rău, mai ales că, în afară de Ahile, nu prea întâlnim eroi citați ca eroi ai aprovizionării unei tabere. Dacă adăugăm la aceasta știința medicală a lui Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și avântul, apoi agresivitatea ca ardoare năvalnică, pofta de luptă și înverșunarea în luptă, care pot deveni furie ucigașă, nebunie și turbare: războinicii se năpustesc în luptă crânceni și nemiloși, cruzi, lacomi de sânge și de nimicire, lei pustiitori, vulturi prădalnici. Forța nu mai apare astfel ca putere de viață, ci ca stihie a morții. Conturul forței homerice se deslușește și mai bine prin faptul că îi sunt enunțate (și regretate) limitele. Paris spune într-un loc că, oricât de aprig
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și a urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
că vieții îi sunt prescrise alte țeluri, străine de război și străine de slavă. Aici apare în lumină marele paradox al situării lui Ahile în lume. El, care reprezintă cea mai înaltă valoare războinică și totodată absolutul luptei ucigașe și prădalnice, el, care a ales gloria (și răzbunarea) cu prețul de a muri tânăr și departe de casă, el, care seamănă cu focul, impetuos și violent și mistuindu-se curând o dată cu ce-a ars, tocmai el este singurul, dintre toți cei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de prin preajmă și prin cetățile de pe coastă sau din interiorul muntos al Troadei, plin de pășuni păscute de turme și cirezi. Era ca un fel de a merge la vânătoare, dar nu de fiare, chiar dacă tot atât de crudă și de prădalnică. Aheii devastau fără milă cetăți și întinderi, se încărcau cu pradă, hrană, bunuri de tot soiul, femei de orice rang, dar mai ales de neam înalt și mai ales frumoase, pricepute și harnice, pe care apoi le tratau, deși sclave
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și avântul, apoi agresivitatea ca ardoare năvalnică, pofta de luptă și înverșunarea în luptă, care pot deveni furie ucigașă, nebunie și turbare: războinicii se năpustesc în luptă crânceni și nemiloși, cruzi, lacomi de sânge și de nimicire, lei pustiitori, vulturi prădalnici. Forța nu mai apare astfel ca putere de viață, ci ca stihie a morții. Conturul forței homerice se deslușește și mai bine prin faptul că îi sunt enunțate (și regretate) limitele. Paris spune într-un loc că, oricât de aprig
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și a urii și le suspendă, eliberându-se de ele. Forța, ca agon, ca înfruntare ostilă, se transcende pe sine și transcende accidentul războiului (care e însuși subiectul poemului) și redevine, încărcată acum cu toată durerea inerentă omenescului învrăjbit și prădalnic, forța senină care ține lumea. Sunt, într-adevăr, față de încrâncenarea care le determină și de care se desprinde, clipe în care omul pătimitor se privește pe sine dintr-o zonă supraordonată pătimirii. În al treilea cânt, bătrânii sfetnici ai Troiei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]